14,944 matches
-
flexionară, sărăcirea lexicală și treptata mumificare a limbii. Într-un asemenea mediu verbal, chiar să vrei să fii orator, nu mai ai cu ce: ca o piele care a fost tăbăcită pînă la tocirea oricărei asperități, limba și-a atrofiat virtuțile expresive și a devenit stearpă. O folosim ca pe o apă de gură care trebuie să aibă efect aseptic, chiar dacă nu ne hrănește deloc. Și, riscînd invocarea unei teme într-atît de clasice că a devenit banală, limba rămîne totuși hrana
Sfîrăitul oratoriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7010_a_8335]
-
treptat de Mălaimare și de Teatrul Masca. Am citit cartea lui Șansa, de la Polirom, am mers și am văzut spectacole în sălile din Bucureștii Noi, mai întîi, apoi, la alt capăt de oraș, în Militari, pe Bulevardul Uverturii, între strada Virtuții și Bulevardul Iuliu Maniu. Fără să știe nimeni. Am fost prin parcuri, am coborît, de multe ori, în stațiile de Metrou. Poate că acolo am rămas prima oară cu gura căscată. Acolo, cred, am priceput ce e cu povestea Masca
Centru și margine by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7022_a_8347]
-
mai importante leagăne ale Iluminismului neoelen. Aici și-au dus lupta lor Rigas Velestinlis, Ioannis Kapodistrias, Alexandros Ipsilantis, aici și-au desfășurat activitatea cărturari, precum Nikiforos Theotokis, Athanasios Hristopoulos, Grigorios Konstantas, Dimitrios Katartzis și alții. Tot aici și-au etalat virtuțile lor evergeți ai neamului, precum frații Zappas, Apostolos Arsakis, Panaghis Xarokopos etc. Prezența noastră aici are trecut, prezent, va avea și viitor. Cât ne privește, aceste date adaugă direcției realităților românești, ținând seama de poziția geografică a țării, o importanță
Georgios D. Poukamisas: Gânduri despre România și greci by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/7026_a_8351]
-
doua jumătate a secolului trecut - imaginea ideală a fost reprezentată, spre exemplu, de soprana Emilia Petrescu, de tenorul german Peter Schreier. Condus de maestrul de cor Iosif Ion Prunner, Corul Academic al Filarmonicii probează - nu de azi, nu de ieri - virtuțile unui organism eficient față de muzică și indiferent față de text; or, dicțiunea clar formulată, indiferent de limbă, constituie o latură importantă a profesionalismului în domeniul artei cântului. Astăzi, oare câți dintre noi ne mai aducem aminte că în urmă cu trei
Concerte pascale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7392_a_8717]
-
reproșează lipsa de pasiune, răceala, perfecțiunea, ca și tatăl său se simte atras de dezechilibrul pe care-l reprezintă Anna cu coafura ei ŕ la garçonne și aerul pierdut-adolescentin, de inefabilul acestui rău. Doar în tragedia greacă o parte din virtuțile practicate în exces provoacă un hybris, un dezechilibru terifiant și subtil. Una din replicile esențiale din film este spusă pe final, când Stephen deposedat de tot ceea ce a avut, o zărește pe Anna fără să fie văzut pe un aeroport
Marți, oamenii sunt sparți, miercuri, oamenii sunt cercuri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7393_a_8718]
-
diferența între speculația acesteia și ceea ce am putea mărturisi noi, cei din țările ce-au cunoscut subjugarea totalitară, în legătură cu teribila experiență istorică prin care am trecut? Nu o dată intelighenții apuseni se arată înclinați către o detașare de concretul istoric, de virtuțile și servituțile acestuia. Plonjează într-o cutezătoare gratuitate a meditației, reflex al siguranței mediului în cauză, bizuit pe o solidă, aproape fără discontinuități temelie a instituțiilor democratice. Scrupulul etic, fiind de la sine înțeles, e astfel trecut cu vederea ori relativizat
Opinii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7406_a_8731]
-
mort în 1952 în închisoarea din Jilava. Beatificarea este actul prin care Papa, în urma unor investigații începute în dieceză și continuate la Congregația pentru Cauzele Sfinților, acordă unui creștin catolic decedat, care a fost martirizat sau care a practicat toate virtuțile în chip eroic, titlul de “Fericit” și permite să i se aducă un cult public de către un grup limitat de credincioși, o țară sau o dieceză. Cererea pentru începerea Procesului în cauza de beatificare și canonizare a monseniorului Vladimir Ghika
Principele Vladimir Ghika va fi beatificat, sâmbătă, de Biserica Catolică. Vezi povestea Sfântului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/74077_a_75402]
-
la timpul povestirii), un prizonier al cercetării, cu prea puține incursiuni în lumea exterioară. Mai mult, el i-a promis severei mame că va rămîne cast pînă la căsătorie, asumîndu-și, ca atare, virginitatea, la vîrsta maturității, atît ca pe o virtute, cît și ca pe o fatalitate. Previzibil, conviețuirea alături de familia lui Maartens implică (și) declanșarea fiorului erotic, îndelung reprimat. Pe de o parte, John se simte atras (impuls reciproc) de Katy, soția lui Henry (mult mai tînără decît savantul - aflat
O inițiere psihedelică by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7416_a_8741]
-
Primul a fost efectuat pe 72.921 de participanți, între 1984 și 2008, iar al doilea pe un eșantion de 39.976 de persoane, monitorizate în perioada 1986 - 2008. Nu este pentru prima dată când cafelei i-au fost atribuite virtuți anticanceroase. În mai 2011, un alt studiu, realizat de savanții de la Harvard School of Public Health, a evidențiat faptul că bărbații care beau șase cești de cafea pe zi beneficiază de o scădere cu 20% a riscului de a dezvolta
Cafeaua, un remediu împotriva cancerului de piele () [Corola-journal/Journalistic/68479_a_69804]
-
prostată. Procentul ajunge până la 60% în cazul celei mai grave forme a acestui tip de cancer, care este mortală. Reducerile riscului au fost identice în cazul cafelei cu cofeină și a celei decafeinizate, făcându-i pe specialiști să afirme că virtuțile acestei băuturi sunt asociate cu proprietățile ei antioxidante și antiinflamatorii.
Cafeaua, un remediu împotriva cancerului de piele () [Corola-journal/Journalistic/68479_a_69804]
-
mințim, dar sîngele nu minte", îi scrie Goga, la 1913, fostei Principese Brâncoveanu). Deci, nu tradiția ilustră, nu onoarea îi pune pe boieri unde sînt, ci o bună tactică, aceea care înlocuiește, spre sfîrșitul secolului, tot ce crezuseră romanticii despre virtuțile cardinale: "Ajunsese lucrurile la aceasta că boieria era o belea, o pacoste pe țară, din care nu profita de cît domnul", deplînge Ghibănescu, laolaltă cu Sion, vremea "plăcintarilor". "Te făcuși vornic, mișele" al lui Negruzzi se aude, deconspirare din ce în ce mai inutilă
(P)omul discordiei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6855_a_8180]
-
stăruința în proiect nu mai sunt însușiri la care tinerii să aspire, iar școala (de orice grad) să le cultive. Dar dacă ar fi să imaginez un asemenea personaj, cu siguranță el n-ar putea fi destul de consistent fără asemenea virtuți. Presupunând că ar izbuti să le aibă, ceea ce nu e deloc simplu, îi rămâne de găsit o soluție de armonizare a proiectului personal cu nevoile celor din jur. Unii istorici au ales să se manifeste deopotrivă ca erudiți și ca
Alexandru Zub by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/6869_a_8194]
-
din „narațiunea" lui Edwards, unde viitorul predicator își recapătă, pas cu pas, credința pierdută în tinerețe (pe fondul crizei biologice, determinate de pleurezie). Studenta compară - foarte interesant - momentul amintit cu inițierea etică din Autobiografia lui Franklin, unde Ben practică o virtute în fiecare zi, cu speranța că, ultimativ, va deveni alt om. Astfel de asociații nu sînt posibile decît dacă citești în mod real. In absența lecturii, hermeneutica (dacă ea va fi existînd cu adevărat în stare pură!) nu-ți folosește
România - o perspectivă londoneză by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6875_a_8200]
-
dar, în dreptul lor, apare întodeauna întrebarea cu implicații etice: „Credeți că astfel de pedepse corporale s-ar mai putea folosi în lumea de azi?" Andrei citește explicațiile cu atenție, lăsîndu-se absorbit, poate pentru prima dată cu adevărat, de istorie. al virtuților în conduita civică și socială, atunci el se leagă de conceptul (și faptul) de a fi gentleman. Onoarea rămîne, pentru un gentleman, mai importantă decît simpla lui existență. Deasupra familiei, bogăției, inteligenței și chiar fericirii, par să te învețe acești
România - o perspectivă londoneză by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6875_a_8200]
-
-uri în serie, cere intelectualilor să fie mai îngăduitori cînd critică bulevardizarea emisiunilor de televiziune: dacă oamenii necăjiți nu s-ar lăsa furați de ceea ce se întîmplă pe micile ecrane, ar ieși în stradă să protesteze. Se confirmă din nou virtuțile paleative ale așa numitului tittytainement, tratament pe ale cărui efecte calmante mizau și romanii, rețeta rămînînd de-atunci și pînă azi aceeași: pîine și circ. Alimentele trebuie să fie ieftine, mass media captivantă iar literatura este bine să fie așa cum
Tîrgul de la Frankfurt - post festum Marginalii esențiale by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6767_a_8092]
-
dispariția sa. Provine dintr-un trib sălbatic (cu obiceiuri canibale!) și, deși se află pe punctul de a fi creștinat de echipajul de pe Pequod, se închină în continuare la zeul „Ramadan", purtînd mereu asupra lui o statuetă sacră („Yojo"), cu virtuți talismanice. Îmbolnăvindu-se grav (aparent, terminal), pe parcursul călătoriei, el cere să i se construiască un coșciug. Ulterior, inexplicabil, Queequeg își revine și îi uimește pe toți cu gesturile sale simbolice și discursurile epifanice. La plecarea vasului (chiar în ziua de
Balena albă - o experiență mesmerică by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6791_a_8116]
-
de cinci ori. Presa europeană - Le Figaro, Le Matin, Financial Times - a remarcat în mod cu totul special calitățile muzical-dramatice ale partiturii enesciene, calitățile performanței muzicale, ale orchestrei, a corului. Au fost exprimate rezerve asupra viziunii regizorale. Conformistă. Lipsită de virtuți scenice speciale; aspecte în schimb prezente - ne aducem aminte - în exces, cu supra de măsură, la București, în versiunea regizorală a lui Petrika Ionescu. Ultimele spectacole bucureștene au avut loc la sfârșit de septembrie, aniversând împlinirea a cinci decenii de la
Toamna muzicală by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7919_a_9244]
-
Sorin Lavric Să strîngi la un loc oameni înzestrați cu virtutea dialogului și pe deasupra să-i mai faci să și vorbeas-că nu-i de ici de colo. Căci e nevoie nu doar de existența unei elemen---ta-re afinități între ei, adică de acea fastă potrivire în virtutea căreia interlocutorii simt că împărtășesc același
Între patru ochi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7927_a_9252]
-
își exprimă prețuirea pentru sarcasticul Karl Kraus, în care vede un nimerit exemplu de reflecție critică: "Simpatia mea pentru Karl Kraus se datorează faptu-lui că acesta adaugă ideii de intelectual, așa cum a construit-o și a impus-o Sartre, o virtute esențială: reflexivitatea critică; sunt foarte mulți intelectualii care pun lumea sub semnul întrebării; există însă foarte puțini intelectuali care pun lumea intelectuală sub semnul întrebării." (p. 52) Bourdieu are îndrăzneala de a pune lumea intelectuală sub semnul întrebării, suportînd consecințele
O efigie impersonală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7422_a_8747]
-
are acea elementară lejeritate care îi dă putința de a se manifesta dezinhibat în orice ambianță mediatică, condiție esențială pentru cine nu vrea să-și compromită mesajul molfăindu-și răspunsurile sau bîțîindu-și silueta sub apăsarea tracului. Neîndoielnic că principala lui virtute rămîne putința de a transmite o emoție prin joc de scenă, dar nu prin asta se deosebește de alți actori, ci prin amănuntul că emoția pe care o stîrnește o pune în slujba unei mesaj ocultat: istoria secolului XX, martirii
Pe orbita popularității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7447_a_8772]
-
de la drogheria Fouhety, aflată la întretăierea dintre rue Bonaparte și rue du Four, o astfel de cutie. Cînd îi ridici capacul, pe care e imprimat un motiv floral oriental, te izbește, chiar și după ani de zile, un miros cu virtuți de elixir. În cutiile acestea îmi place să țin mai ales pixuri, creioane și stilouri". Nu mai puțin, găsește cu cale a descrie detaliat "minutele de adevărată voluptate" pe care le petrece în fiecare dimineață în baie. Feeria cosmetică astfel
Dincolo și dincoace de Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7453_a_8778]
-
acestui scriitor o situație materială onorabilă, pentru a-l ajuta să scrie. Meritul principal în cucerirea acestei poziții - inedită și paradoxală în societatea românească, îi aparține însă poetului însuși. El a cultivat toată viața o literatură a amenității, care exaltă virtuțile socialului și ale dialogului. Cele mai originale poezii ale lui Alexandrescu aparțin genului numit cîndva "didactic": epistole închinate personalităților momentului și prietenilor, nenumărate poezii ocazionale, abundente dedicații pe albume, fabule (specie bazată la fabulistul nostru mai ales pe dialog), Satiră
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
fericit. În lumea filozofiei românești, rolul de exeget al lui Wittgenstein i se potrivește ca o mănușă. E ca și cum coerența și logica minții sale s-au înșurubat perfect în filetul cărților gînditorului austriac, rezultatul fiind o exegeză a cărei principală virtute este că-ți inspiră încredere. Altfel spus, poți fi sigur că, atunci cînd profesorul Flonta spune ceva despre Wittgenstein, afirmația sa are acoperire în substanța operei. În al doilea rînd, Mircea Flonta este unul din acei rari exegeți care nu
Gînditorul fără urmași by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7801_a_9126]
-
înșiruiri de banalități seci este foarte mare, cum ne-o dovedește, de pildă, Russell, care încredințat că Cercetările sînt simple colecții de observații comune, fără relevanță speculativă, le-a etichetat drept niște exerciții gratuite care fac din lenea mentală o virtute. Oricum, dacă trecem peste controversele privind adîncimea notațiilor din Cercetări, Mircea Flonta ține să ne împărtășească o certitudine amară: că genul de gînditor pe care l-a reprezentat Wittgenstein nu a avut urmași. Așadar, avem de-a face cu un
Gînditorul fără urmași by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7801_a_9126]
-
înfierați în public, avînd acces doar pe blogurile prietenilor sau doar în revistele pe care supraveghetorii noștri ideologici le monitorizează cuvînt cu cuvînt. Într-o cultură a subînțelesurilor prudente, așa cum este cultura română, adică într-o cultură a cărei principală virtute este că te educă în spiritul unei disimulări constante a gîndurilor proprii, a scoate o carte ca cea a lui Hurduzeu și Platon este un gest de francă sfidare a stării de lucruri. Un afront impardonabil și cu totul imprudent
România clandestină by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7821_a_9146]