1,808 matches
-
și convingătoare, dată fiind duritatea cu care a vorbit despre cultura română și despre intelectualii din vremea comunismului. Fiind vorba despre... o informație, nu ne îngăduim replici la răspunsurile formulate drastic de Herta Müller. Amintim doar zicală, aproape aforism, cu vitejii născuți în urmă războiului. Ce te faci însă că un bun prieten al ei o turnă încrezător la Securitate între 1961-1968. El s-a numit Oskar Pastior, despre care scriitoarea Nora Iuga, la aflarea veștii, a rămas muta, crispata. Consolându
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
special de a percepe istoria; e vorba despre discursul istoric (dac-ar fi să vorbim, aș spune eu, chiar și numai despre „pluralul etnic", acel noi autist din „Ei sînt ai noștri și ne-au scris istoria și faptele de vitejie" - exemplul îi aparține lui Cioroianu -, care exilează alteritatea în zona periculoasă a excluderii), ajuns la concurență cu memoria, pe care-o lasă s-o invadeze, căci și-a pierdut ceea ce Adrian Cioroianu consideră o componentă esențială a istoriei: capacitatea de
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
obținut mai mult relief comentate tocmai de T.M. Lepădând neîncrederea de sine, ar fi avut multe de spus. Nu era doar gazetar, corespondent de război, compusese și câteva eseuri și chiar un roman în care istorisea aventurile lui Spartakus și vitejia gladiatorilor. Ce l-ar fi captat probabil pe scriitor ar fi fost ruptura biografică, cum a trecut el de la adeziunea înflăcărată la revoluție până la decepție și întoarcerea armelor. El aspira să dea în vileag o macabră înscenare. Dezgustul pe care
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
de aur „Virtutea Cercetășească”, iar la 10 martie 1917 cu medalia „Virtutea Militară”, fiind totodată înaintată la gradul de sublocotenent, fata din Vădeni a rămas la fel de modestă și de prietenoasă. Ea nu socotea că a făcut „minuni de vitejie”. - Eu am vrut doar să-mi apăr țara și poporul - obișnuia ea să spună. Floarea dragostei apare oricând S-a întâmplat ca în spitalul din Iași Ecaterina Teodoroiu să cunoască o altă eroină din acel prim război mondial. Este vorba
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92337]
-
frumos la chip, și se născuse după Absalom. 7. El a vorbit cu Ioab, fiul Țeruiei și cu preotul Abiatar: și aceștia au trecut de partea lui. 8. Dar preotul Țadoc, Benaia, fiul lui Iehoiada, proorocul Natan, Șimei, Rei și vitejii lui David n-au fost cu Adonia. 9. Adonia a tăiat oi, boi și viței grași, lîngă piatra lui Zohelet, care este lîngă En-Roguel, și a poftit pe toți frații lui, fiii împăratului, și pe toți bărbații lui Iuda din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
suntem obligați să-i batem pe ruși... încă o dată, capacitatea de strateg a împăratului general Napoleon I Bonaparte și-a dovedit valențele. încă o dată, generalii lui și-au demonstrat iscusința. încă o dată, soldații francezi și-au arătat curajul și vitejia. Dar, deși în inferioritate, nici rușii nu păreau a ceda foarte ușor. Iadul de la Borodino a durat douăsprezece ore. S-au tras câte o sută patruzeci de lovituri de tun pe minut. Câte gloanțe pe minut s-au tras, nimeni
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
Aceasta îl privea pe Hedrock cu amărăciune sau chiar cu un resentiment. Avea dinaintea ei un bărbat cu o înfățișare impunătoare și cu un chip ferm. Dar cel mai tare o uluiră ochii lui. Erau blânzi, dar neclintiți, dovedind o vitejie nemăsurată. Nici nu se așteptase la asemenea calități deosebite. Vizitatorul căpăta deodată o importanță specială. Cercetă cu privirea cartea lui de vizită. - Walter De Lany, zise ea gânditoare, cu aerul că ascultă rezonanța numelui pe care-l rostește, așteptând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
din copaci, îl „alintau” cu un nume din ordinul primatelor. Dar nu se uita el în gura lor! Câinii latră, caravana trece ... Treptat, a ajuns la concluzia că nu întâmplător poartă două nume de voievozi: Mircea și Radu. Unul însemna vitejie și înțelepciune, celălalt frumusețe. Nu se considera „în orice caz” frumos, dar „oarecare” înțelepciune și îndrăzneală nu-i lipsesc. A știut totdeauna când să-și facă autocritica și să-și ia un angajament, dar și când să lovească în inerție
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
furau vitele și grânele, răpeau copiii și fetele și Îi duceau În neagra pribegie și amara străinătate. Ștefan cel Mare postea post aspru, mergea În munți la Daniil Sihastrul, se spovedea și se Împărtășea, apoi suna din corn, Își aduna vitejii, Încăleca pe calul lui cel alb, Catalan și pornea război cu turcii. Flăcăii scoteau buzduganele, săbiile, arcul și săgețile de pe unde le puseseră și se avântau În bătălie cu dragoste pentru voievod și pentru sărmana Moldova.Iar Ștefan cel Mare
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
care mai parfumate și le punea lui Ioan la pălărie.Era cea mai mândră fată din hora satului și cea mai aleasă dintre secerătoarele de pe câmpul Înverzit. Sânzâiana Îl tot ruga pe Ioan s-o Învețe și pe ea tainele vitejiei, rostul ei.Vroia să fie o fată curajoasă și să-l ajute atunci când era vorba de paza Sucevei. Ioan râdea de Îndrăzneala fetei, dar n-o Îndepărta, ci Îi dezvălui tainele curajului, a dragostei de neam.Și Îi dete o
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
făceau să răsune caldarâmul din Puerta del Sol sau de pe strada Montera cu vârful spadelor, ori se fâțâiau pe treptele scării monumentale de la San Felipe cu centurionul Înțesat de tubulețe de tinichea pline cu mențiuni onorifice pentru campaniile lor și vitejia dovedită, toate mai false decât un dublon de plumb. Plouase nițel dis-de-dimineață și erau urme de noroi pe dușumeaua tavernei, cu mirosul acela tipic de umezeală și rumeguș pe care zilele ploioase Îl lasă În locurile publice. Cerul se Înseninase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
mi-a dispărut din preajmă, fascinat cum eram de cuvintele ce ieșeau din gura actorilor. Bineînțeles, după nici câteva minute mă aflam În plin Arenal al Sevillei, Îndrăgostit nebunește de Laura, și nu-mi doream decât să dau dovadă de vitejia căpitanilor Fajardo și Castellanos, Înfruntându-i pe toți alguazilii și poterașii Înainte de a mă Îmbarca În Armada regelui, zicând, ca don Lope: A trebuit să scot spada cavalerește. N-am scos-o pentru un fitecine, ci pentru un hidalg, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
-i prezență, deși aceasta era ceea ce se numește oficioasă, nu oficială. Însă, pe de altă parte, fiind tânăr, curajos și plin de spirit cavaleresc, nu vedea cu ochi răi ca invitații lui străini să asiste la o manifestare spontană a vitejiei supușilor săi, cu care, la urma urmei se Întâlneau cam des pe câmpurile de bătălie. Și adevărul e că omul care se bătea ca o fiară cu cinci deodată, o făcea cu o disperare și cu un curaj nemaivăzut, smulgând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
sfîșiat de un leu care i-a sărit în spate, înfigîndu-și ghearele în șoldul armăsarului. Aici, după opinia domniei tale, "artistul a trecut peste hotarele vînătorești; căci ne-a pus subt ochi o dramă de cele care, și dacă ațîță vitejia eroilor, însă îngheață îndrăzneala simplilor vînători. Acestora le place ca, cel puțin printre primejdii, să se întrevadă izbînda lor. Numai în asemenea caz se poate aplica calificațiunea de curat vînătoresc unui tabel sau oricărui alt obiect de artă. Acolo unde
Epistolă către Odobescu (VII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7978_a_9303]
-
mirt, mentă, dar și tămâie și margarete) și, probabil, var. "Presupunem că inima a fost deschisă, pentru a fi golită de sânge, apoi recusută și învelită într-o pânză de in", a declarat cercetătorul Philippe Charlier. "A fost o veritabilă vitejie tehnică" pentru acea epocă - sfârșitul secolului al XII-lea. Potrivit profesorului Charlier, prezența fragmentelor de tămâie în inima îmbălsămată a regelui Richard I, după moartea sa în aprilie 1199, dezvăluie și o anumită "referință creștină", ce sugerează că monarhul se
Inima regelui Richard I, analizată după 800 de ani de la moartea acestuia by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64847_a_66172]
-
a locurilor pustii, unde nebunia devine poem simfonic. Înainte, în jumătatea romantică a secolului, muzica a fost, mai ales, una de luptă. Marșurile pe care înaintau curcanii lui Alecsandri, jelaniile străbătute de un paradoxal fior mobilizator, la Goga, cîntecele de vitejie ale lui Coșbuc dau tonalitățile unei veritabile fanfare literare. Între muzica de tobe și cea de clavir, între bubuitură și strangulare scîrțîită, numai bună de întins nervii măcinați de ploi, depresii, astenii, singurul intermezzo liric îl asigură, bunăoară, Șt. O.
Sunetul muzicii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9194_a_10519]
-
de riscuri... - (Cu o imperceptibilă ironie, exprimată printr-o seriozitate extremă.) E un om leal! - (Fără a prinde ironia, înflăcărată). Da, tată, își pierdeziua și noaptea, aleargă în toate părțile, aproape nu mănâncă. G. Călinescu - Tu mi-ai vorbit de vitejie. Până acum înțeleg doar că Gavrilcea e un om activ, cu încredere în ideile lui. - Vezi, tată, că politica lor nu e în vederile guvernului, sunt urmăriți câteodată de poliție, cum ai văzut și tu. Însă numai el e amenințat
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
scădea și scade din ce în ce mai repede. Daca d. C. A. Rosetti și - însușește meritul de-a fi reformat țara, vază cu ce preț a făcut-o. Cu mortalitatea poporului românesc. Să venim însă și la Mihai Viteazul, acest om fenomenal prin vitejie și prin minte, aceasta jertfă tragică a unui mercenar de rând ca Basta. Mihai decretează pentru Ardeal și Țara Românească glebae adscriptio, vecinătatea, legarea de pământ. Un act nedrept, se va zice, care ridica libertatea personală. Dar oare ce zicea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se vor spori cu zeci și cu sute de milioane, până ce nimeni nu va mai putea opri ruina, precum nimeni n-a putut-o opri în Egipet ori în Turcia. [29 iulie 1882] ["ALEXANDRIA, POVESTEA... "] Alexandria, povestea despre viața și vitejiile lui Alexandru - împărat, spune că Nevtinav al Egipetului n-avea nevoie să se batăcuoștirile străine ce năvăleau asupra împărăției lui. El făcea o sumă de chipuri de ceară, sufla asupra lor c-o circulară ministerială și numaidecât se topea oștirea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și a presei, libertatea învățămîntului, reprezentațiunea în Confederația germanică, publicitatea și verbalitatea procedurei judecătorești, constituțiune, egala îndreptățire a tuturor confesiunilor. Afară de el vorbiră și alții, asemenea semiți. Un semn distinctiv al neamului este fără 'ndoială lăudăroșia, crearea de legende de vitejie. Se știe că chiar în România, în timpul ultimului război, s-a făcut încercări de-a constitui legende glorioase în favorul sergenților de rit mozaic și - în treacăt vorbind - în favorul altor creștini a căror nume nu sunt de origine română
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mai sus ne dă ocazia de-a face o analogie, justă după cum ni se pare. Și ei au fost liberali la 1848, în scris și în vorbă, și ei încearcă a crea un fel de aureolă de martiriu și de vitejii cari n-au existat nicicând în favorul membrilor partidului lor. C. A. Rosetti și ai săi au fost un "ferment activ de discompunere națională" daca aplicăm dictonul lui Mommsen. În adevăr, un ferment atât de activ încît din toată țara
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
puterile din apus pentru a vorbi cu atâta emphasis. Aș! Nimic! Scuzele plecate ale blondei sale umbricule, curbele adevărat orientale, cu fruntea la pământ, cari dedeau umbrei o formă de elipsă ne-a dovedit că discursul era un act de vitejie neprecugetată, care a răsuflat în urma celei mai mici amenințări, răspândind asupra țării un aer de nespusă umilință. Acesta e al doilea moment dramatic în care țara a pierdut încrederea și a celor din urmă două puteri, încît azi le vedem
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pătruns fondul și ideile ei. Un popor își selectează oamenii săi conducători după un principiu oarecare; acel principiu e fundamentum divisionis, e punctul de vedere din care el judecă oamenii și împrejurările. În evul mediu, când țara trăia în războaie, vitejia era principiul în virtutea căruia un om se putea ridica din mijlocul poporului în sus; azi principiul în virtutea căruia oamenii ar fi să se ridice ar trebui să fie munca fizică și cea intelectuală; dar munca, nu aparențele muncii; producerea reală
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Bizanț de către greci și de mizeria morală și intelectuală care s-a încuibat acolo timp de-o mie de ani. Peste el vin turcii cari se contagiază de putrefacțiunea acestui imperiu și - cu toată zestrea lor umană de probitate și vitejie - putrezesc în câteva sute de ani ca de ciumă. Cum? Această mizerie seculară, această corupție seculară, această pungășie și acest spionaj secular să fi trecut fără a lăsa urme în organizația fizică și morală a unei ființi atât de impresionabile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Aglăița Toma, Anișoara Cozma, Maria Pascaru, Didina Jitaru. PREOȚII SLUJITORI AI BISERICII Preotul Gavril Popovici. Preotul Gheorghe Slătineanu, (1878). Preotul Neculae Oniceanu, (1919 - 1924), a început construcția actualei biserici. A fost Confesor militar al regimentului ,,32 MirceaĂĂ. Datorită faptelor de vitejie din primul război mondial, a fost decorat cu ordinul ,,Coroana României”. Preotul Mihai Moișanu, (1924 - 1944), venea pe aceste locuri de la Boroaia - Fălticeni și avea să se preocupe de terminarea bisericii, reușind să o sfințească. În anul 1944, venind de la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]