3,155 matches
-
schimbături”, avem toate datele din care reiese cum a intrat boierul Vasile Costache în stăpânirea întregului sat Torcești de pe malul de est al apei Bârladului. Ce putem înțelege din elementele prezentate mai sus privind aservirea satului Torcești ? În condiții extrem de vitrege, cum au fost acelea din „vremea Ducăi Vodă”, unii dintre răzeși au opus o dârză rezistență presiunilor exercitate asupra lor, reușind să-și păstreze statutul de răzeși, oameni liberi, fără servituți individuale față de un anumit boier. Ulterior, ei își vor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fără dubii, faptul că satele noastre, ca și celelalte din zonă, au fost comunități umane puternice ca număr și economic, că oamenii lor au folosit cu ingeniozitate mijloacele ce le-au avut pentru apărarea și propășirea lor, în condițiile deosebit de vitrege, cauzate de prea numeroasele și îndelungatele ocupații ale „oaspeților” nepoftiți și nedoriți, condiții ce, uneori, impuneau localnicilor să ia calea și potecile codrilor, unde găseau adăpost și cele necesare supraviețuirii, vetrele rămânând, în asemenea cazuri, pustii, motiv pentru străinii în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ibidem, p. 265. 544 Ibidem, pp. 303-304. 545 Ibidem, vol. II, p. 169. 546 Ibidem. 547 Ibidem, p. 170. 548 Ibidem, p. 172. 148 (III. 10) Rustico, un călugăr din deșertul Tebaida, loc renumit pentru asceții săi și pentru condițiile vitrege pe care le impunea celor ce alegeau singurătatea. Bărbatul o inițiază cu viclenie nu în tainele ascetismului, ci în cele ale dragostei trupești, dar curând nu va mai face față dorințelor arzătoare ale copilei. Adusă în cetate, Alibech se va
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a mutat la țară, în 1361 s-a stabilit 618 Judith Serafini-Sauli, op. cit., pp. 44-45. 619 Ibidem, p. 44. (trad. n.) 620 Ibidem. (trad. n.) 621 Ibidem. 622 Ibidem, p. 45. 173 în Certaldo, lăsând casa din Florența fratelui său vitreg, și, eliberat de orice griji, a scris această carte pentru a aduce o laudă femeilor, dar a compus-o mai mult pentru ași încânta prietenii, decât pentru a fi utilă unui public cât mai larg.623 De mulieribus este, cum
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
944 Madonna Fiordaliso (II. 5) este o prostituată veritabilă, care profită de un tânăr naiv și neinițiat, înscenând un adevărat plan, „ca printr-un șiretlic destoinic să-și stăpânească pofta de bani”945 , pretinzând a-i fi lui Andreuccio soră vitregă. Dovedește o imaginație bogată, dar și o forță persuasivă, văzându-și realizat visul. Este o donna demonicata malefică în intențiile ei, pe care reușește cu dibăcie să le materializeze, dar pierde din valențele pozitive pe care le dobândeau alte personaje
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
la discuții, Ammonios este cel care știe multe, care propune cele mai acceptabile soluții pentru problemele ce se ivesc. În finalul discuțiilor se ajunge la concluzia că, dacă Apollo este zeul luminii, fără de care viața nu poate exista, fratele său vitreg, Dionysos, care era prezent și el la Delfi, În chip de divinitate htonică (daimon), este o forță tenebroasă pe care Ammonios nu ezită să o considere ca făcând parte din lumea intermediară a demonilor al căror statut față de zei va
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
surorile care au părinți comuni sunt frați buni sau germani, iar când părinții acestora sunt vitregi, întâlnim: > frați și surori cu tată comun, care se numesc frați consângeni sau consangvini; > frați si surori care au mamă comună și tați diferiți (vitregi) și se numesc uterini sau materni. d. Întinderea, dovada și efectele rudeniei Dovada rudeniei cu efecte de stare civilă se realizează doar cu acte de stare civilă. În conformitate cu art.22 din Decretul nr.31/1954 privitor la persoanele fizice și
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
45 C.fam., fiind o rudenie artificială. Ca efect al căsătoriei, se creează o legătură între unul dintre soți și copiii celuilalt soț, rezultați dintr-o căsătorie anterioară sau din afara căsătoriei acestuia. Ei vor fi, după caz, fii sau fiice vitrege față de soția tatălui sau soțul mamei lor, în raporturile dintre ei, sub aspectul afecțiunii lor, a drepturilor și obligațiilor legale.147 Întrebări și teste a) Întrebări 1. Ce este rudenia si daca acest concept este definit expres prin lege? 2
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
fost mutată la sediul primăriei, funcționând în condiții ceva mai bune, dar totuși improprii, până în anul 2001. Bibliotecarii cu jumătate de normă, ca Iulia Paraschiv, Maria Ciulei, Elena Știr, Virgil Prosie, Anișoara Năstase și Florin Dimofte, în condiții destul de vitrege, căutau să-și îndeplinească misiunea de luminători ai satelor. Din anul 2001, administrația comunală s-a preocupat cu mai multă dragoste de rolul bibliotecii, primarul Gheorghe Baban și Liviu Prosie - viceprimar, coordonând construirea căminului cultural din reședința de comună, în cadrul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
concludente versurile: Foaie verde lemn de scai,/ Inimă de putregai,/ N-am cuțit ca să te tai,/ Să văd în tine ce ai". Doinele sau cântecele de jale au ca temă sentimentele de dragoste, dorul, suferința, căsătoria nefericită, copilul cu mamă vitregă, copilul crescut de cioban. Natura înconjurătoare a servit ca izvor de inspirație pentru cei ce-și cântau dorul și jalea. Alexandru Aruxandei și Letiția Obreja sunt cunoscuți pentru originalitatea cu care interpretează melodiile populare locale. Pe scena Căminului cultural Oncești
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Ibidem, p. 265. 544 Ibidem, pp. 303-304. 545 Ibidem, vol. II, p. 169. 546 Ibidem. 547 Ibidem, p. 170. 548 Ibidem, p. 172. 148 (III. 10) Rustico, un călugăr din deșertul Tebaida, loc renumit pentru asceții săi și pentru condițiile vitrege pe care le impunea celor ce alegeau singurătatea. Bărbatul o inițiază cu viclenie nu în tainele ascetismului, ci în cele ale dragostei trupești, dar curând nu va mai face față dorințelor arzătoare ale copilei. Adusă în cetate, Alibech se va
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a mutat la țară, în 1361 s-a stabilit 618 Judith Serafini-Sauli, op. cit., pp. 44-45. 619 Ibidem, p. 44. (trad. n.) 620 Ibidem. (trad. n.) 621 Ibidem. 622 Ibidem, p. 45. 173 în Certaldo, lăsând casa din Florența fratelui său vitreg, și, eliberat de orice griji, a scris această carte pentru a aduce o laudă femeilor, dar a compus-o mai mult pentru ași încânta prietenii, decât pentru a fi utilă unui public cât mai larg.623 De mulieribus este, cum
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
944 Madonna Fiordaliso (II. 5) este o prostituată veritabilă, care profită de un tânăr naiv și neinițiat, înscenând un adevărat plan, „ca printr-un șiretlic destoinic să-și stăpânească pofta de bani”945 , pretinzând a-i fi lui Andreuccio soră vitregă. Dovedește o imaginație bogată, dar și o forță persuasivă, văzându-și realizat visul. Este o donna demonicata malefică în intențiile ei, pe care reușește cu dibăcie să le materializeze, dar pierde din valențele pozitive pe care le dobândeau alte personaje
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și pe Pantazi. Declarat moștenitor unic, netestamentar, el descoperă ulterior și accidental un testament al unchiului în favoarea „eforiei spitalelor”. Îl pune, firește, pe foc. Personajele din Enigma Otiliei sunt disperate că avarul lor unchi Costache va face testament în favoarea fiicei vitrege, niciodată înfiate însă, Otilia. Sau că o va adopta în ultima clipă lăsându-i cu buza umflată. Stănică, orișicât jurist, nu exclude ipoteza ca moșul să lase averea unor instituții filantropice. Avocat este Gelu Ruscanu, ca și Grigore, tatăl său
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
de N. Chmeriline; „Moise Aron și Miriam”, după doctor H. Graetz; „Rolul presei în mișcarea noastră”, cu moto „Presa e trâmbița vie care sună redeștepta rea popoarelor” - de Victor Hugo, semnat de Adolf Levy; „Curent literar” - de E. Zilber; „Mama vitregă” - scrisoare deschisă doamnei I.H. - foileton literar Din Ceaina - de A. Axelrad; „Filantropul stradei” - de M.G. Saphir; ‐ versuri de A. Axelrad, Adolph Levy și M. Iliși nief; ‐ corespondență din localitate, din județ și țar ă, din lume; ‐ rubrici precum: voci creștine
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Dumitrescu, directorul, cazangiu de meserie, dar un om cu experiență în domeniu și iubit de oameni pentru modul în care‐i trata, mi‐a cerut la început să‐i duc șpalturile, pe vremea aceea ziarul tipărindu‐se în condiții deosebit de vitrege la Bârlad. După ce i le prezentam, mă chema după două ore să‐ mi spună că aș putea fi mai atent, sunt o serie de greșeli. Să le corectez și să revin a doua zi. Nu știam ce să fac, unde
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
XII începe cu numărul 1 din 5 martie 1906. Vocea Tutovei Din octombrie 1906, preotul econom I. Antonovici publică în Vocea Tutovei documentele de arhivă ale bisericii Vovidenia din Bârlad. In același ziar, spune Gr. Crețu, domnișoara Nina Codreanu, fiica vitregă a căpitanului N.V.Piperescu, a publicat un număr de poezii, începând de la 15 august 1898, dar continuă a publica și în Ramuri de la Craiova, traduceri în Floarea darurilor, proză în Universul. Sub pseudonimul SAghin, Samuel Ghinsberg, autodidact, a publicat poezia
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
rupă cu trecutul sovietic, nici nu a vrut. Acesta este adevărul despre efortul nostru de a ne integra în lumea liberă. Să fim lucizi măcar acum: nu Europa ne-a ostracizat, gonindu-ne din casa ei ca pe niște copii vitregi, ci noi ne-am închis ușa în nas, nutrind chiar iluzia tembelă că putem minți Occidentul, deși cei păcăliți am fost tot noi, iar prețul plătit se vede: Moldova nu are în acest moment un orizont real al integrării în
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
și o eroare de altfel. În Basarabia există, din fericire, scriitori mai în vârstă deschiși către nou, cu care avem un excelent dialog în paginile Contrafortului și în viața de toate zilele, oameni care au izbutit să acumuleze, în condiții vitrege, o cultură apreciabilă. Această resursă îi transformă în veritabile „ciori albe” în mijlocul contingentului lor. Și dimpotrivă: avem destui tineri ce etalează un spirit bătrânicios, complăcându-se în formule estetice desuete și predispuși, unii dintre ei, compromisului politic degradant, tineri care
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
în căutarea unui obiect concret (sabie de aur, filtru magic, mașină de lux, etc.) sau abstract (glorie, putere, tinerețe eternă etc.) este sprijinit în această căutare de un adjuvant (zînă, tată, prieten, expert etc.) sau împiedicat de un opozant (frate vitreg, dragon, concurent etc.). Forța care dinamizează căutarea eroului este fie comunitatea pe care o reprezintă, cu normele și valorile sale, fie divinitatea, într-un cuvînt destinatorul, iar rezultatul căutării va fi oferit destinatarului (familie, iubită, comunitate sau erou însuși). AMBIGUITATE
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
curent protagoniștii operelor sale principale din rândul bărbaților Alexis, Hadrian, Antinous, Zenon, Mishima și alți bărbați iluștrii. Rațiunile acestei alegeri au fost complexe. Tatăl ei își dorise cu ardoare un fiu care să devină celebru. A avut un fiu, fratele vitreg al Margueritei, care la maturitate a ajuns un ratat. Atunci când s-a născut Marguerite, și vreme de mai mulți ani, tatăl ei a crescut-o având în minte acea dorință. Parțial ea s-a imaginat drept bărbat un bărbat celebru
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Octave și Rémo Pirmez din secolul al XIX-lea, unul devenind eseistul belgian de frunte al epocii lui, iar celălalt un înfocat idealist care s-a sinucis la 28 de ani sunt de asemenea splendid descriși în detaliu. Dar mama vitregă Fernande, sora lor mai tânără, este o creatură lugubră și patetică care tânjește sincer după moarte. Pe scurt, argumentul sună că Yourcenar ar fi o femeie care este bărbat. "Fiind Hadrian" i-ar fi putut servi drept epitaf. Cu toate
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
gelozie cu o anumită particularitate: se descoperise simțind atât repulsie cât și atracție față de femei. Conflictul continuu din mintea ei îi dădea energie. Pe de o parte i-a dedicat lucrări Christinei și a cultivat relațiile cu ea în calitate de mamă vitregă, iar pe de altă parte o discredita în ochii lui Michel. În psihicul ei se dezănțuia o dezbatere filosofică despre diferențele între cel ce iubește și cel iubit, chiar Michel și Christine atunci când erau distribuiți în aceste roluri nebuloase. Cine
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
emigrase în America pentru Grace și pentru a evita sărăcia, nu ca să scape de naziști. Dar tot ce avea importanță pentru ea se afla peste Atlantic inclusiv alte femei, alte posibile iubiri, iar războiul îl făcuse de netrecut. Mama ei vitregă, Christine de Crayencour, îmbătrânită și sărăcită, era abadonată fără resurse materiale undeva în mijlocul Franței, dar Marguerite nu avea bani să-i trimită. În America Marguerite era necunoscută, aproape lefteră și fără slujbă. Grace plătea pentru majoritatea lucrurilor necesare ceea ce o
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
de ani mai bătrână, în timp ce era deja căsătorit cu Caterina de Medici care va figura ca personaj secundar deși exotic în Piatra filozofală. Eseul despre Piranesi aștepta să fie scris de când Yourcenar văzuse gravurile lui de la Roma cu mama ei vitregă Christine, în anii '20. Interesul pentru Caterina a fost determinat de pasiunea ei pentru epoca ei istorică favorită, lumea de la mijlocul secolului al XVI-lea a ultimului proprietar al castelului, Henri II, și lecturile ei din cărțile despre originile ei
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]