4,713 matches
-
domnule comisar, După aceea o să-mi povestești, și nu uita, îți este interzis să-i bați la ușă înainte de zece și jumătate, Da, domnule comisar, Dă o raită, bea o cafea dacă găsești unde, cumpără un ziar, uită-te la vitrine, sper că n-ai uitat lecțiile pe care pe care ți le-au predat la școala de poliție, Nu, domnule comisar, Foarte bine, strada ta e asta, sari, Și unde o să ne întâlnim când o să terminăm treaba, întrebă agentul, presupun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
el. Domoli pasul, continuă să meargă pe partea opusă și se afla, poate, la vreo douăzeci de metri când ușa clădirii se deschise și soția medicului ieși cu câinele. Într-o mișcare instantanee, comisarul întoarse spatele, se apropie de o vitrină și rămase acolo privind, așteptând, dacă ea venea pe partea asta, avea s-o vadă reflectată în geam. N-a venit. Cu precauție, comisarul se uită în direcția opusă, soția medicului mergea înainte, câinele, fără lesă, mergea alături de ea. Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
o soluție pentru înlocuirea lui Fracasse. Și apoi, soluția a venit, pe 13 decembrie 1914, ca să fiu mai precis, odată cu diligența de poștă care sosea de la V. și care s-a oprit ca de obicei în fața magazinului lui Quentin-Thierry, în vitrina căruia erau aliniate ca întotdeauna cutii cu nituri de toate mărimile lângă capcane pentru cârtițe. Am văzut coborând patru negustori de vite, roșii ca mitrele de cardinal, care își dădeau coate râzând zgomotos după ce udaseră cam mult afacerile pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
a Întors grăbit la University 12, și-a lăsat acolo melonul și a ieșit din nou, de data asta cu capul gol, ca să se plimbe pe strada Nassau, oprindu-se ca să examineze un grupaj de fotografii sportive expuse Într-o vitrină de magazin, inclusiv o poză mare a lui Allenby, căpitanul echipei de fotbal american, și fiind atras apoi de firma „Jigger Shop“ de pe vitrina unei cofetării. Cum numele Îi părea cunoscut, a intrat și s-a așezat pe un taburet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
plimbe pe strada Nassau, oprindu-se ca să examineze un grupaj de fotografii sportive expuse Într-o vitrină de magazin, inclusiv o poză mare a lui Allenby, căpitanul echipei de fotbal american, și fiind atras apoi de firma „Jigger Shop“ de pe vitrina unei cofetării. Cum numele Îi părea cunoscut, a intrat și s-a așezat pe un taburet Înalt. — O sundae de ciocolată, i-a spus el unui negru. — Jiggah dublu de ciocolată. Altceva? — Da, cred că da... — Chiflă cu șuncă? — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
se întâmplase de mult, când era el mic. Oricum, a găsit-o fix după Revoluție, dar lui i s-a părut simbolic, cercul s-a închis, Contesa și-a găsit o nouă casă, un nou palat. Uitându-se într-o vitrină cu pantofi, curios dacă mai există „Clujana“, domnul Popa văzu cu coada ochiului cum tânărul blond cu ochelari de soare din tramvai tocmai se oprise și-și cumpăra o înghețată. Înghețată în octombrie! Fix motivul pentru care nu-și dorise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
jos, că iar își aduce aminte nebuna de gresia pe care o vrea și de parchet și celelalte. Domnul Popa se îndreaptă cu sticla spre geamul bucătărioarei lor de la parter și îl deschide, în timp ce doamna Popa merge să scoată din vitrină paharele de cristal. - Cu-cu! Blițul îl orbi pe domnul Popa, dopul sări, șampania se scurse fix până la jumătate, iar heruvimul roșcat căzu secerat de dop peste grădina de pătrunjel a doamnei Popa. Aceasta, mândră de spontaneitate, își lăsă aparatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
vinovăție, și ieși imediat afară din librărie. Mariana se hotărăște să moară, Mariana se hotărăște să moară, Mariana se hotărăște să moară, vedea Mișu pe toate panourile publicitare, pe toate ziarele, pe statuia lui Coposu, pe cartoanele cu reduceri din vitrinele magazinelor de lux. Mișu simțea o nevoie imperioasă să fugă. Dar unde? Avea impresia că fețele tuturor trecătorilor se metamorfozează, toate chipurile începeau să semene cu al Marianei - și toți se hotărau să moară. Un cerșetor cu picior de lemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
-l apărau de defectele și de necazurile lui, multe nedrepte, îl stimulau să trăiască și să se bucure de viață. Probabil că în ziua aceea nefericită personajele lui au ieșit un pic la plimbare, au întârziat căscând ochii la cine știe ce vitrină și, de dorul lor, Maestrul s-a topit ca o lumânare. Când s-au petrecut toate acestea? În ce lume, în ce veac? Oare s-au petrecut, sau totul nu este decât o născocire a unor minți rătăcite, obișnuite să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
Sophiei îi provoacă o ușoară greață, iar pe Hans îl determină să‑i dea Annei una peste mână. Purcelule! Anna poartă în sine o furie atât de mare - chestie provenită probabil din conflictul dintre generații -, încât îi vine să spargă vitrinele luminate de pe cel mai select bulevard comercial din Viena. Tare i‑ar mai plăcea să aibă toate lucrurile alea expuse în vitrină, dar banii de buzunar nu‑i ajung. Și uite așa e nevoit omul să mai facă un ban
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
sine o furie atât de mare - chestie provenită probabil din conflictul dintre generații -, încât îi vine să spargă vitrinele luminate de pe cel mai select bulevard comercial din Viena. Tare i‑ar mai plăcea să aibă toate lucrurile alea expuse în vitrină, dar banii de buzunar nu‑i ajung. Și uite așa e nevoit omul să mai facă un ban în plus în felul acesta. I se răsucește inima de invidie ori de câte ori vede vreo colegă cu un costum nou, cu bluză albă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
nici o distracție pentru că tocmai au avut parte de ea. Ca să nu bată la ochi, alergatul se transformă până la urmă într‑un mers pe jos voit inofensiv. Rainer o ia la braț pe Sophie care caută să‑și aranjeze frizura în vitrinele întunecate. Pare să fie cea mai puțin afectată dintre toți, și chiar așa și este. Sophie arată întotdeauna de parcă ar purta permanent mănuși albe. Acest lucru îi ațâță pe bărbați, dar nu‑i satisface niciodată. De aceea trebuie să pui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Waldviertel, căci altfel un invalid n‑ar putea să ajungă nicăieri și are și el nevoie de oxigen ca orice om. Astăzi, domnul și doamna Witkowski spun că vor să iasă în oraș ca să se uite la marfa expusă în vitrine; vitrinele sunt o poartă către lume. Porțile către lume se deschid fiindcă tocmai ai intrat pe Kärntnerstrasse, această distinsă arteră comercială, unde lumea din suburbii ajunge cel mult de două ori pe an. Iar când ajunge, se lipește imediat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
căci altfel un invalid n‑ar putea să ajungă nicăieri și are și el nevoie de oxigen ca orice om. Astăzi, domnul și doamna Witkowski spun că vor să iasă în oraș ca să se uite la marfa expusă în vitrine; vitrinele sunt o poartă către lume. Porțile către lume se deschid fiindcă tocmai ai intrat pe Kärntnerstrasse, această distinsă arteră comercială, unde lumea din suburbii ajunge cel mult de două ori pe an. Iar când ajunge, se lipește imediat de pereți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
de cucoanele astea împopoțonate, fiindcă mai are încă multe planuri pe ziua de azi. E o pasăre mare care‑și face cu greu vânt de pe o cracă pe alta. Și uite‑așa pleacă și se mai uită și în alte vitrine, pe care, din recunoștință, Rainer nici nu le mai vede. La magazinul de articole sportive e expus un nou model de bicicletă de curse, cu mai multe viteze. Însă așa ceva e de pe altă lume, strălucește foarte frumos, dar nu pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
un vibrator sau un tampon În vagin. — Noriko, ești atentă? Ceea ce ai luat tu se numește ecstasy. Înțelegi? Te simți ciudat? Poți să fii sinceră cu mine, știi doar... Noriko dădea din cap mecanic, ca o broscuță de jucărie din vitrina unei farmacii. Arăta de parcă va izbucni În lacrimi dintr-o clipă În alta, dar cu siguranță că n-o va face. Ecstasy nu era un drog care să te facă să-ți plângi de milă, ci mai degrabă să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
pești. Ce mai casă e și asta pentru pești, pisici și câini. Numa’ că mai rău îi cu pisicile. Măcar peștii îs morți. Da’ nu poți șterge de praf pisicile și câinii. Aproape din reflex, mi-am trecut mâna peste vitrina în care era expus somonul. Nu părea că praful de pe ea ar fi fost șters de curând. Și chiar dacă făcusem doar de puțină vreme cunoștință cu reședința Lange, era ușor de observat că și covoarele erau foarte rar aspirate, asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
treacă pe roșu. Au plămânii putrezi pentru că aerul nu e bun și pentru că fumează prea mult, și au un simț al umorului care pare plin de cruzime dacă nu-l înțelegi și chiar mai crud dacă-l pricepi. Își cumpără vitrine Biedermeier scumpe, la fel de solide ca blocurile de locuit, și apoi atârnă în interiorul ușilor de sticlă perdeluțe care să ascundă vederii tot ce țin în ele. Este un amestec excentric tipic de ostentativ și privat. Cum mă descurc? Frau Lange dădu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
un criminal. Revenindu-i un pic însuflețirea, Herr Hirsch se dădu la o parte și mă pofti în tăcere într-un hol care era plin cu vaze chinezești, bronzuri, farfurii cu model albastru și sculpturi din lemn de plută în vitrine de sticlă. Am admirat astea în timp ce a închis și a încuiat ușa de la intrare, iar el menționă că în tinerețe fusese în marina germană și călătorise mult în Orientul Îndepărtat. Conștient acum de mirosul delicios care umplea casa, mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
recunoscut-o pe jumătate. — Ieșiți afară de aici, evrei nenorociți, urlă tânărul. Era Heinrich, fiul în vârstă de 14 ani al lui Bruno Stahlecker, îmbrăcat în uniforma Tineretului Hitlerist motorizat. L-am zărit chiar în timp ce azvârlea un pietroi într-o altă vitrină. Râse încântat de propria-i îndemânare și zise: — Evrei împuțiți. Căutând în jur cu privirea aprobarea tinerilor săi camarazi, mă văzu pe mine în schimb. În timp ce mergeam spre el m-am gândit la toate lucrurile pe care i le-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Felix, eu n-am fost trimis în spațiu să-mi fac de cap. Îmi pare rău, nu vă pot servi cu nimic. — Și dacă stăm până mâine, ce ne dai? Ce se vede, zise Gică și îndreptă lanterna spre o vitrină mică de lângă ușă. După sticlă se zăreau, așezate în piramidă, cutii cu tocană de legume și borcane cu gogoșari în oțet. — Ce să facem noi cu mâncarea? Niște ulei n-ai? — Am ulei „Apahida”, da’ numai cu mâncare. — Bine, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
ceva rezultate mai evidente decât are USR, de vreme ce anual organizează „Consfătuirea națională a intelectualilor de la sate”, obține un ritm ascendent de dezvoltare a unei rețele de publicații culturale din țară și străinătate prin portalul internet www.cartesiarte.ro a cărui „Vitrină a editurii on-line” publică volume sub titlul de serie: „Un autor român în luptă nedreaptă cu traducerile de literatură comercială” și, chiar în prezent, organizează printr-o mare manifestare centrală, în rețea cu zeci de manifestări în localități românești și
PROGRAM DE CANDIDATURĂ LA CONDUCEREA UNIUNII SCRIITORILOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364380_a_365709]
-
ca și în alte țări, Paștele are un caracter din ce în ce mai comercial, originile acestei sărbători având tendința de a se pierde în favoarea zilelor de odihnă care încep cu Vinerea Mare și se încheie cu Lunea Paștelui. Deja cu o lună înainte de Paști, vitrinele magazinelor și rafturile supermarketurilor sunt decorate cu iepuri de ciocolată, ouă colorate și cozonaci, astfel încât nu doar copiii sunt cei care se bucură de venirea Paștelui, dar și adulții. Prima zi de Paște începe în multe localități cu căutarea ouălor
TRADIŢII EUROPENE – PAŞTELE ÎN ELVEŢIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364475_a_365804]
-
bază de etnie sau limbă, dintre oamenii născuți sub același cer și având aceleași condiții de copii ai lui Dumnezeu, indiferent de arealul în care am văzut lumina zilei". Articol apărut in Revista Convorbiri Literare nr 9, septembrie 2011 Rubrica VITRINA CĂRȚILOR - de Emilian MARCU Referință Bibliografică: CRONICĂ LA ROMANUL URME DE DRAGOSTE / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 284, Anul I, 11 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CRONICĂ LA ROMANUL URME DE DRAGOSTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364588_a_365917]
-
mergând doar în jos undeva pe un tărâm fabulos unde șoriceii se simțeau acasă și de nimic vă spun nu le pasă. nu au pisici, nici câini nici capcane sunt liberi , în sfârșit liberi, vezi doamne. au magazine unde-n vitrine stau înșirate la vedere numai brânzeturi fine au faguri cu miere să mori de plăcere, șunculiță, plătica, soric nu le lipsește vă spun absolut nimic. acum când vă povestesc ascultând, motanul nebunul caută spre țară șoriceilor drumul intenții bune are
ŢARA ŞORICEILOR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361349_a_362678]