1,650 matches
-
Pleșu în cartea Despre îngeri cu capitolele Lumea în oglindă, Nicăieri, peste tot, înăuntru, în afară, legate de mundus imaginalis. De asemenea, a fost reamintită de H.-R. Patapievici, în volumul Ochii Beatricei. Cum arăta cu adevărat lumea lui Dante? Vizionar și poet doctrinar, Dante s-a sprijinit pe date de știință tradițională, antice, creștin-medievale și musulmane, pentru a descrie inversiunile de formă, de mișcare și de ordine care apar la trecerea a ceea ce H.-R. Patapievici numește cezurile realului (mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
scăldate în albastrul purității și înțelepciunii divine. Cerul și pământul se împreună în vârful muntelui, unul se reflectă în celălalt, își face reciproc „semne”, de vreme ce unui brad căzut cu trosnete prelungi îi corespunde moartea unei stele în înalturi. Pentru poetul vizionar, terestrul, biologicul, socialul nu sunt decât aspectele fenomenologice ale universului privit pe latură categorială. Nicolae Labiș știa, asemenea vechilor înțelepți, că la alcătuirea lumii stau câteva elemente primordiale: pământul, apa, aerul și focul din metamorfoza nesfârșită a cărora au luat
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
întotdeauna o soluție pentru orice problemă. Ești fidelă și devotată în relațiile sentimentale și poți fi un partener de încredere în afaceri. Defecte: uneori te poți pierde în detalii neimportante, ceea ce duce la pierderea unor ocazii importante. 5- expansivitate, spirit vizionar, aventurieră. Calități: îți palce să trăiești clipa și nu te preocupă ziua de mâine. Îți plac activitățile care-ți solicită craetivitateam, urăști rutina. Defecte: poți deveni cu ușurință neserioasă și săți urmărești numai propriile interese. 6- responsabilă, spirit protector, ocrotitoare
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
în stare să le coborâm din ordinea imaginativă în ordinea sensibilă, de vreme ce nu suntem dotați cu facultatea artei. Geniul se ridică peste nivelul comun prin îndoita capacitate excepțională a viziunii imaginative și a realizării ei în forme sensibile. El e vizionarul unei noi ordini de existență și făurarul unor miracole de frumusețe, prin care ne ridică la întrezărirea idealităților posibile, văzute de el. După cum am spus, contemplația sensibilă e forma cea mai rudimentară de cunoaștere și se găsește la îndemâna tuturor. Contemplația
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de harul divin, omul în culminația contemplației mistice nu e nici inconștient, nici conștient în mod obișnuit, ci supraconștient prin asimilare cu lumina frumuseții necreate. Această supraconștiință, sau această conștiință divinizată e confirmată în experiența mistică și în doctrina sublimului vizionar, care reprezintă culmea clasică a contemplației ortodoxe: Sfântul Simion Noul Teolog. Nimeni ca el n-a justificat cu o forță mai impunătoare necesitatea contemplației pentru ca viața creștină să poată fi desăvârșită. Contemplația este iluminarea spiritului. Întreaga doctrină creștină nu e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Ea face parte, ca să zicem așa, din structura firească a geniului. Inadaptarea la viața practică în sens mărunt e compensată de aderența intelectului la lumea suparioară a ideilor eterne. Geniul e mare prin dezinteresarea și obiectivitatea spiritului. El e un vizionar. Nu voința către altă lume îl caracterizează, ci viziunea intelectuală a unei alte lumi. Și fără îndoială, Schopenhauer are mai multă dreptate. Voința e proprie omului de acțiune. Intelectul pur sau viziunea intelectuală e proprie omului de contemplație. Geniul e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Nu voința către altă lume îl caracterizează, ci viziunea intelectuală a unei alte lumi. Și fără îndoială, Schopenhauer are mai multă dreptate. Voința e proprie omului de acțiune. Intelectul pur sau viziunea intelectuală e proprie omului de contemplație. Geniul e vizionar, contemplativ, deci nu voința îl apropie de sfânt, ci contemplația. Făcând parte din această lume, vizionarul de geniu nu aderă la ea, fiindcă e absorbit în lumina superioară a unei frumuseți, pe care vrea s-o realizeze în imagine artistică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
îndoială, Schopenhauer are mai multă dreptate. Voința e proprie omului de acțiune. Intelectul pur sau viziunea intelectuală e proprie omului de contemplație. Geniul e vizionar, contemplativ, deci nu voința îl apropie de sfânt, ci contemplația. Făcând parte din această lume, vizionarul de geniu nu aderă la ea, fiindcă e absorbit în lumina superioară a unei frumuseți, pe care vrea s-o realizeze în imagine artistică, frumusețe care nu e de pe pământ, deși poartă în ea elemente pământești. Viziunea lui depășește adesea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sfinții plăsmuitori de frumuseți artistice sunt mai mari, ca genii, decât semenii lor din ordinea naturală. Ceea ce nu-i adevărat. Roman Melodul e un mare poet, dar ca forță artistică nu e mai mare decât Homer sau Virgiliu. Sfântul e vizionar precum e geniul. în contemplația genială se descoperă lumina unor realități neidentificate; în contemplația mistică, lumina realității divine. Dar dacă sfântul e înzestrat cu darul natural al genialității, când e vorba să-și transpună artistic obiectul viziunii, el recurge la
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
întotdeauna o soluție pentru orice problemă. Ești fidelă și devotată în relațiile sentimentale și poți fi un partener de încredere în afaceri. Defecte: uneori te poți pierde în detalii neimportante, ceea ce duce la pierderea unor ocazii importante. 5- expansivitate, spirit vizionar, aventurieră. Calități: îți palce să trăiești clipa și nu te preocupă ziua de mâine. Îți plac activitățile care-ți solicită craetivitateam, urăști rutina. Defecte: poți deveni cu ușurință neserioasă și săți urmărești numai propriile interese. 6- responsabilă, spirit protector, ocrotitoare
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
în sine o "vocație", Max Weber răspunde afirmativ prin propriile sale lucrări. "Știința este în zilele noastre o "vocație", bazată pe specializare și pusă în slujba introspecției și a cunoașterii raporturilor obiective. Ea nu este un har primit de un vizionar sau de un profet cu scopul de a acorda mîntuirea sufletului sau de a face revelații; ea nu este nici parte integrantă a meditației înțelepților și filozofilor care-și pun întrebări cu privire la sensul lumii. Iată care este condiția ineluctabilă a
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
din Iași. GONȚA, ALEXANDRU (1918-1977) ISTORIC Sunt oameni a căror existență este atât de bogată în evenimente și activități încât este foarte greu de rezumat biografia lor. Este cazul lui Alexandru Gonța, teolog, istoric, cercetător, specialist în explorarea trecutului național, vizionar lucid și militant pentru cauza neamului său. Personalitatea sa este reprezentativă pentru generația interbelică formată la școala românească din care zeci și sute de mii de vlăstare au fost supuse unor grele suferințe începând cu anul 1940, odată cu ocuparea Basarabiei
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
antic?: portic auster, spa?iu unitar pe plan bazilical bine luminat sub bolț? cu chesoane, colonade ionice. Acest model este r?s-p�ndit, dar nu �ntotdeauna la fel de bine st?p�nit: Saint-Symphorien-de-Montreuil, de Trouard (Versailles, 1764-1770). 4. Arhitec?i vizionari Aceast? genera?ie de la 1730 trateaz? cu originalitate ?i sim? practic comenzi de orice fel, private sau publice, de teatre, de exemplu, ?i, la Paris, ?coală de chirurgie (1769-1775) de Gondoin, palatul Monedelor (1767) de Antoine, hala de gr�ne
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
regale (1784-1785). M?rimea acestor forme v?dit elementare �i minimalizeaz? pe oameni datorit? bol?ilor sau coloanelor imense, drapate cu umbre tra-gice. Nu s�nt modele operatorii, ci configura?îi onirice care emo?ioneaz? ?i solicit? sim?ul sublimului. Vizionar este ?i Ledoux, dar altfel. El execut? nume-roase comenzi private, la Paris ?i �n �mprejurimi: palatul Hallwil (1766), Guimard, Montmorency (1772), Tahary, Jarnac (1780); pavilionul doamnei Du Barry (Louvecienne, 1771), grajdurile doamnei Du Barry (Versailles, 1772). Palatul Th�lusson (Paris
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
trebui s? permit? viitorilor s?i locuitori s? tr?iasc? toate momentele existen?ei lor �n armonie cu natura. �n acest demers utopist, dar ?i �n virtuozitatea formal? desf??urat? �n Barierele vamale de la Paris (1784-1789), Ledoux este �ntr-adev?r vizionarul care conținu? s? surprind?, s? fascineze, poate. 5. Neoclasicismul �n Anglia Rivalit??ile politice ?i conflictele coloniale din America nu �mpiedic? existen?a unei comunic?ri �ntre Fran?a ?i Anglia �n materie de gust ?i de cunoa?tere a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de a răsfrânge, prin vers, armonia nemărginita a cosmosului. Poezia înseamnă cunoaștere (gnosis), iar poemul este o revelație a acestui "adevăr unic și armonios, de o evidență imediată și totală"5, ce decurge din manieră experiențială, idiosincrasică, prin intermediul căreia artistul vizionar ajunge la o înțelegere profundă a universului, în care trăiește. Adevărul despre care vorbește însă Edgar Poe nu este unul contingent, ci transcendent, în sensul că "ceea ce este ordonat, consistent și simetric este întotdeauna adevărat"6. În locul unei cunoașteri fragmentare
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
fi, deci, echivalentul, deliberat căutat însă, al "freneziei poetice", tipice rapsodului antic, sau al acelei "imense și raționale dereglări a simțurilor" prin care Rimbaud încerca "toate formele de iubire, suferință, nebunie [...] pentru a păstra doar chintesențele" și pentru a deveni vizionar 20. Este același lucru cu "starea de geometrie" de care vorbește Ion Barbu, într-un articol despre matematicianul David Hilbert (1943): În privința această, credem că Hilbert înfățișează un tip matematic de decadenta, de subtil sfârșit de cultură. Fondul lucrurilor îi
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
o anticipare a unei frumuseți viitoare [s.n.]. Este o pasiune ce nu poate fi satisfăcută de priveliști sublunare, de sunete, ori sentimente; sufletul, astfel însetat, se străduiește să iși aline febră, prin eforturi zădarnice de creație. Inspirat de un extaz vizionar generat de frumusețea de dincolo de mormânt, el se străduiește să anticipeze, prin noutatea multiforma a combinației dintre lucrurile și gândurile ce există în Timp, o parte a acelei frumuseți ale cărei elemente, probabil, aparțin doar Eternității; iar rezultatul unui astfel
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
ori divinitate - iar de Barbu drept "Ochi în virgin triunghi tăiat spre lume" - , de unde iradiază "clăile de fire ștăngi"66 ("Grup"). Pentru a atinge acea "plénitude du grand songe" [plenitudinea marelui vis]67, de care Arthur Rimbaud vorbea în Scrisorile vizionarului [Lettres du Voyant] (1871) sau, cum spune, Ion Barbu, "spiritualitate a vederii", mintea poetului trebuie să se detașeze de ceea ce ea însăși construiește. Subiectul, care se exprimă în opera, nu este individul, ci, spiritul, care lucrează pentru a se cunoaște
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
și entuziasmul - sugerând, prin asta, că natura căutării s-ar reduce la efortul eroic și nu neapărat la atingerea scopului propus, Edgar Poe, care, în "Filozofia compoziției", făcuse din Frumusețe, domeniul poemului 85 - este, în perspectiva barbiana, un mare poet vizionar, un deschizător de drumuri 86, ale cărui idei seminale ("intuiții") au influențat decisiv evoluția literaturii care i-a urmat: Mersul tău până sub corturile atâtea supunătoare frumuseți 87 se măsoară cu amplitudinile harfei, cu intuițiile tale de termen al unei
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Eureka este o "carte de adevăruri", întrucat cuprinde în paginile ei istoria genezei lumii și a armoniei ce a rezultat din asta, dar și un act poetic, pentru că încearcă să reconstituie, în paginile ei, ordinea divină. Poesis-ul este un act vizionar, prin care poetul, dotat cu un al șaselea simt, al Frumosului, caută revelația definitivă a misterului ultim, la care ajunge, doar în momente de exaltare, efemere. Meditația barbiana din "Veghea lui Roderick Usher" pare să reia discuția din acest punct
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
a substanțelor 84, ci, mai curând, cunoaștere integratoare, menită să surprindă relațiile fundamentale ale omului cu universul, într-o viziune unitară, o topologie a ființei 85, o metafizica dinamică și genetică, ce explorează un mundus imaginalis, un mesocosmos, la care, "vizionarul", poet, ori savant, accede doar pe cai tainice, prin practicarea unei imaginații active, o experiență, la care, inteligență și memoria participa, de asemenea 86. Am definit, astfel, GNOZA! Încheiere " Scriitorul va încerca, cu toate acestea, să înfăptuiască irealizabilul." Henri Bergson
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
sfîrșitul secolului Vl î.e.n. Mithra era o divinitate secundară mai jos decît cei șapte arhangheli ai lui Ahura - Mazda, fiind trimis la munca de colhoz la fel ca toate divinitățile naturii din cultura vechi-lor populații ariene din Persia de către profetul vizionar și plin de revelații. Dar el a fost totuși perceput de populație ca o divinitate ce protejează sufletele celor drepți și tot el le ajută să se înalțe în lumea de lumină. În Babilon, Șamaș era un zeu al dreptății
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
parțial și parte a unui ansamblu de tipul generalului, obiect printre obiectele din care se compune lumea. Persoana, omul interior omul nobil al lui Eckhart , omul în dimensiunea lui transcendentă sau seniorială, despre care vorbește Henry Corbin pe urmele unor vizionari ai islamului, sinele în distincție față de eu, acesta e capabil de universal, el are un conținut universal pe care omul îl poate actualiza. Modernitatea pornește de la starea de fapt a omului, pentru a-l defini prin instalarea în această stare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
lui Dumnezeu. Christos strălucire, autorevelare a Tatălui poartă totodată numele de Fiul Omului: nu doar fiindcă asumă condiția noastră, ci, dacă riscăm sensul tare al expresiei, tocmai fiindcă radiază în lume chipul lui Dumnezeu. în termenii musulmanului Ibn Arabî, metafizician vizionar din secolele XII-XIII, omul manifestă forma calitativă a lui Dumnezeu. Prin definiție, umanul este așadar divino-uman ; constituie un episod central din metabolismul divinului. Berdiaev spunea, pe drept cuvînt, că prin tematica persoanelor Treimii recunoașterea lui Dumnezeu ca persoană a precedat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]