1,617 matches
-
botezătoare / Și inima calărilor - spuziți / De dreapta ziua-aceasta suitoare" ("Desen pentru cort")35. Este "parantetic", adică transcendent, - altundeva, în poezia "Legendă" îl numește "soarele ferit"36 -, pentru ca, în percepția obișnuită, între el și noi, "un voal se interpune, un voal gros pentru oamenii obișnuiți, unul lejer, aproape transparent, pentru artist ori poet"37, instituit de faptul că puterile noastre de reprezentare sunt orientate spre lumea exterioară și formate în conformitate cu sistemele închise, izolate ale acesteia, astfel încât individualitatea lucrurilor ne scăpa. Această
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
sus) și care pune în lumina valoarea metafizica a creației artistice - problema comună marilor artiști și scriitori de la începutul secolului XX, căreia Henri Bergson i-a oferit o soluție întru-totul originală: acesta nu numai că atribuie artei capacitatea de rupe "voalul" ce separă cunoașterea noastră de durată, dar chiar vede în arta un exemplu al depășirii condiției noastre comune, pe care practică artistului a rezolvat deja, fără ca el să știe însă cum. Ion Barbu pare să identifice aici jocul unei proceduri
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
criteriu de măsurare a exemplarității și universalității ei: Ceea ce artistul a văzut, vom revedea și noi, fără îndoială, dar nu în același mod; dar dacă el a văzut ceva pentru eternitate, efortul pe care l-a facut pentru a îndepărta voalul, se impune imitației noastre. Opera lui este un exemplu care ne servește drept lecție. Iar eficacitatea lecției se măsoară exact prin adevărul operei [s.n.]. Adevărul poartă în el o putere de convingere, chiar de convertire, care este marca prin care
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
inteligenței"39 Ion Barbu însuși crede că există o limbă a poeziei, o limbă universală; sau un dar de a recepta undă lirica [s.n.]"40. Modelata mai ales după necesitățile unui sensus communis, limba, spune Bergson, a devenit un fel "voal" care se așază între noi și lume - "generalitățile, simbolurile, chiar tipurile, sunt moneda de schimb a percepției cotidiene"41 - convenționalitatea ei deformând, ca o oglindă strâmba, percepția pură, individuală, spre care țintește, dintotdeauna, arta: În sfârșit, pentru a spune totul
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
121, 141, 142 virtual, 42, 79 vis, 40, 41, 59, 69, 78, 86, 89, 116, 136, 140 viziune, 15, 19, 27, 28, 32, 34, 59, 74, 89, 97, 103, 142, 145, 146, 149, 150, 166, 171, 178, 189, 191, 192 voal, 43, 168 Vulpescu, Romulus / 14, 136, 197, 199, 201, 209 W Wordsworth, William, 72, 209 Worms, Frédéric, 112, 139, 209 Z zar, 55 zenit, 39, 42 Abstract Sketched în a few paragraphs of dense, and suggestive notation, distilling a large
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Manuel al Portugaliei, a rămas fidelă doctorului Nicolae Minovici, singura ei iubire. A devenit faimoasă, în 1898, datorită plimbărilor cu bicicleta ei cu ghidon de argint pe Calea Victoriei, îmbrăcată în pantaloni și cu o caschetă de mătase înfășurată de un voal alb prins cu două "ace a la madame Buterfly" . Cel care a făcut-o "celebră" a fost ziaristul George Ranetti, redactor șef al revistei "Furnica"; supărat ca aceasta nu-i împărtășește sentimentele, el a lansat o serie de poezioare deocheate
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
le ghicise de cum dăduse cu ochii de ele. Cea care făcuse un pas spre el, pe de-a întregul goală, foarte neagră, cu părul și ochii negri, era fără îndoiala țiganca. A doua, și ea goală, dar acoperită cu un voal verde-pal, avea un trup nefiresc de alb si strălucitor ca sideful, iar în picioare purta papuci aurii. Asta nu putea fi decât grecoaica. A treia, fără îndoială, era evreica: avea o fusta lungă de catifea vișinie, care-i strângea trupul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
unele zone, însușirile mătrăgunei le are floarea de ferigă 434): calitatea de a facilita treceri, intrări (descuie lacăte, ajută nașterile etc.), rămășită evidentă a riturilor de trecere. Ea face parte dintr-un lung proces de asociere (luna, oceanul, scoicile, perla, voalul - spuma mării care a creat-o pe Afrodita - mătrăguna, iarba fiarelor), bazat pe aceeași logică folclorică prin care se încearcă explicarea marii taine: viața, fecunditatea, nașterea 435. Mătrăguna este o deschizătoare de porți (fiare, uși, nașteri) și legată de moarte
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
prezenței sale, la apariția unui altceva nefigurabil, imprezentabil. Un transfer regresiv care nu numai că arată lumea drept un a-fi-ca posibil, ci face lumea să fie văzută și ca prefigurare nonmanifestantă a semnificabilului: "A sosit o mireasă leneșă,/ rochie de voal fără trup/ și deodată înotătorul cel singuratic/ s-a împotmolit în carnea ei nevăzută,/ fâlfâitoare". Transferul meta-ferenței se desfășoară abrupt, în răstimpul fulgerător al unui deodată ce arde etapele. Saltul în necunoscut - căci despre un salt de nivel este vorba
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
a împotmolit în carnea ei nevăzută,/ fâlfâitoare". Transferul meta-ferenței se desfășoară abrupt, în răstimpul fulgerător al unui deodată ce arde etapele. Saltul în necunoscut - căci despre un salt de nivel este vorba - e deopotrivă saltul în prefăcut, căci împotmolirea în voalul fără trup și în carnea nevăzută, deși pare să desemneze absorbția în inform, dispariția într-un a fi imposibil, arată totuși ceva în chiar voalarea inaparentului.9 Altfel spus, imaginea se ascunde în pânza transparenței, stă în textura de voal
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
voalul fără trup și în carnea nevăzută, deși pare să desemneze absorbția în inform, dispariția într-un a fi imposibil, arată totuși ceva în chiar voalarea inaparentului.9 Altfel spus, imaginea se ascunde în pânza transparenței, stă în textura de voal neînchegată, firavă, dar ceea ce e văzut se dublează de întregul invizibil în care se adâncește: "Vede lumea ca înainte,/ spintecă unda la fel/ pe țărm femeia iubită îi face încă semne cu mâna/ doar cerul s-a îngreunat parcă/ și
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
se întrevede atât nemanifestantul de "jos" al prevederii în care totul se resoarbe, cât și nemanifestatul transcendenței absolute, ochiul de "sus", supraveghetor, zburător în cerul tuturor posibilelor. Acesta rămâne invizibilul opac, imprezentabilul înălțimii inegalabile, de dincolo de vedere. Transparent e doar voalul prin lumina căruia vederea trece, cade în sine: Când te-ai deschis în mine/ clopot de albuș plâns/ peșteră a înotătorilor veșnici/ fâlfâitoare?" Ceea ce se deschide e adâncul unui ascuns, orizontul scufundat - inevident - al unei imagini care nu iese la
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
deschis în mine/ clopot de albuș plâns/ peșteră a înotătorilor veșnici/ fâlfâitoare?" Ceea ce se deschide e adâncul unui ascuns, orizontul scufundat - inevident - al unei imagini care nu iese la suprafață, se arată în invizibilul ei: "Tu umbrelă luminoasă/ rochie de voal fără trup/ mireasă inexistentă/ spune-mi, unde s-a spart/ vălul care m-a îmbrâncit/ în carnea ta nevăzută?" Invizibil care luminează, nu se pune pe sine în lumină ci existența de prag, trecerea limitelor, intervalul unui ochi ce soarbe
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Patroana societății ortodoxe și, în consecință, a liceului își anunțase vizita. Toate elevele erau adunate acolo, șușotind și pufnind în râs în surdină, respectuoase. O doamnă în vârstă, cu siluetă abundentă, împopoțonată cu o bluză deschisă la culoare și un voal bleumarin, ceva între călugăriță și infirmieră, intră în sală, sprijinindu-se în baston. Era înconjurată de corpul profesoral în întregul lui, alcătuit doar din personal feminin. Prezentată de directoare cu respect, îndelung aplaudată de asistență, bătrâna doamnă mustăcioasă ținu, rămânând
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
icoanele acestea, prea frumoase și prea multe ca să fie doar mărturia unei credințe arzătoare, lâncezeau între niște ziduri strâmte. Sub ce aștri luptase doamna Dunin cu valurile și de care stâncă i se izbise barca? Glezna fină se balansa sub voalul negru al ciorapului, în raza filtrată prin perdelele, croite pesemne pentru alte ferestre, mai înalte și mai largi. La început, elevele noastre trec prin unele dificultăți. Nu te simți prea singură? Nu mi-e greu în mod special să fiu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
față senină, bărbatul trecea discret prin sală, mai curățind o masă, mai scoțând o tăviță cu înghețată din frigider. Silueta lui aluneca printre mese ca o frumoasă balerină îmbrăcată în alb, ce pășește necălcând și care lasă în urmă doar voalul ce o acoperă sumar și parfumul purității trupului... Urmărindu-l pe bătrân, mi-am dat seama de ce tinerii lucrează cu atâta plăcere, de ce munca pentru ei nu reprezintă doar o necesitate, ci și o bucurie: deplasările lor prin local completau
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
fie neapărat lucios, plin, cu imprimeu auriu. Orice altă ofertă nu avea loc în mintea mea, nu era inclus în canoanele mele de apreciere refuzându-mi, astfel, bucuria recunoașterii multor frumuseți autentice. Întâmplător, am cumpărat de la Pune un sari din voal, vaporos, cu un desen în culori mai închise, dar în care, la o privire mai atentă, se observa un fir auriu, discret înserat prin țesătură. După negocieri îndelungate l-am achiziționat contra a 400 de rupii (aproape 10 dolari). Abia
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Cișmigiu, picioarele li se împle- ticesc și rămân blocați, privind parcă spre o stafie. O domnișoară superbă stătea pe marginea trotuarului, așteptând pe cineva. Avea o rochie de seară neagră fără mâneci, iar brațele subțiri, brune îi alunecau precum un voal pe lângă corpul lung de felină. Rochia se termina deasupra genunchilor, lăsând să se vadă atunci când pășea, foarte puțin, începutul unor coapse fragede, pufoase, despre care Pribeagu a gândit imediat că ar trebui să fie material de făcut cele mai catifelate
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cum mai sclipesc. Într o excursie cu școala, când eram mic, am intrat Într-o mlaștină În Huci la Buciumeni și era să mă Înec. La Spătărești la nunta lui Huși, fata lui tante Maria Vârnav, am făcut tumba pe voalul miresei ( Îi duceam trena și era să cadă pe spate). V-am spus, cioburi colorate. Vă mulțumesc foarte mult și aș vrea să rămânem În legătură. Cu toată stima, Dan Nemțeanu </citation> <citation author=”NICOLESCU Eugenia” loc=”București” data =”2
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
echipament de laboratoare aduse din Japonia. Afacerea rămâne în familie. Aspectul economic și social al instituției religioase, la mijlocul distanței între minister și multinațională, nu este ușor de înțeles pentru un laic francez. Un batalion impresionant și cosmopolit de tinere cu voaluri, în uniforme, exersând în cor într-o sală imensă, pavată cu marmură, îmi adresează un grandios și melodios "la revedere", cu un elan de-a dreptul marțial. Ies, impresionat de atâta disciplină și organizare. Mai târziu, în cerc restrâns, un
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
străzii. Două sau trei grenade lacrimogene îi fac pe manifestanți să dea înapoi. Hei, dumneata de colo, tăcerea voastră e mai rea ca gloanțele lor, mă apostrofează în engleză, cu voce joasă, alături de mine, o fată cu ochi negri, fără voal. Care voi? o întreb eu, surprins. Voi, americanii. Scuzați-mă, eu vin din Europa. Sunt francez. European? E și mai rău, îmi replică ea cu un scurt rânjet sec. Sunteți creștină? o întreb eu zâmbind cât pot mai drăguț. Da
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
lume globalizată literaturile minore vor deveni și mai minuscule iar cele majore vor avea mult de suferit Cum se vede din pridvorul casei tale minunate din Boppard, de pe Valea Rinului, poziționarea literaturii române în Europa? Din păcate se întinde un voal de tristețe de pe Valea Rinului până în cele mai îndepărtate colțuri ale Europei. Literatura română face parte din culturile minore ale Europei cu toate că este beneficiara unei limbi romanice. Totuși, față de celelalte care sunt și mai minore, dacă-mi permiți expresia, literatura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pescăruș săgetat. Păstrez și azi scrisorile noastre, cu fotografii demodate și deco lorate după treizeci și cinci de ani, legate toate (de nevastă-mea) cu o lată fundă neagră, dimpreună cu flori câmpenești și un pumn de țărână, strânse În propriul ei voal lung de pe plajă. Cine va avea răbdarea să le răsfoiască, aceste file Înflăcărate și desuet romantice? Le-am destinat focului, În lipsa analistului sau psihanalistului sensibilității noastre decadente, drojdie a sfârșitului de veac al XIX-lea. Despre cealaltă, ivită pe lume
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
să mai spun ceva. Un lucru de care astăzi mi-e de-a dreptul rușine. Am trăit, într adevăr, toate cele pe care le-am înșirat până acum. Dar eu, una, le-am trăit ca văzute printr-o cortină de voal, oare cum eclipsate, detașate de mine, pentru că eram îndră gostită până peste cap. În timpul războiului, am cunoscut prima dragoste, marea primă dragoste. Și încă o descoperire vitală: Proust. Întregul ciclu în franceză, descoperit în biblioteca unui avocat din Roman, prie
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
gândit că, nu știu de ce, dar ne îmbrăcăm toți de parcă am merge la balul de sâmbătă-seara: băieții la costum și cravată sau sacou bleumarin și pantaloni gri (asta-i mai nou damblaua șmecherilor de la „Negruzzi“), iar fetele în „creații“ de voal, catifea și ce ne mai rostuiesc mămicile noastre de la pilele lor, croite cum dă Dumnezeu, fiecare cu norocu’ ei. Pe a mea am vrut-o scurtă și fără mâneci, dar tanti Geta s-a gândit așa, în sinea ei, că
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]