9,695 matches
-
Cismaru și Nelu Barbu. Ilorian cu mâinile subțiri ca firele de crini împreunate pe piept, ca în semn de închinăciune, aștepta sărutul prietenilor care lăcrimau la cuvintele duhovnicești exprimate de preotul paroh, Popescu Florea, un preot solid, puternic, asemuind unui voievod, cu un chip trufaș de sfânt, desprins dintr-o icoană. M-a impresionat până la lacrimi slujba completă, (cca. trei ore), pe care, preoții ăștia, tineri, o țin, cum se zice, de ochii lumii. Când, în final, a ținut o prelegere
VÂLCEA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380881_a_382210]
-
de zări, căutări de-naltă credință sau cântări de azur în petale de dor. Limba noastră-dacoromână este Sfântă Catapeteasmă de Artiști, Eroi, Cuvioși, Sfinți, Martiri și Mărturisitori. Limba noastră dacoromână este Ctitorie valahă ortodoxă de Dascăli-pedagogi, Poeți, Monahi, Ierarhi și Voievozi. Limba noastră este cel mai binecuvântat Poem divin al dorului nostru întru graiul dumnezeiesc. Cuvintele frumoase ale alesului Tezaur divin al Limbii noastre evanghelice cuminecă fiii Patriei sfinte ca pe marii poeți, învățători, mărturisitori și duhovnici ai Ortodoxiei național-universale. Fiecare
LIMBA NOASTRA IN GRAI DULCE SI SFANT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380940_a_382269]
-
marii poeți, învățători, mărturisitori și duhovnici ai Ortodoxiei național-universale. Fiecare mărturisitor al cuvântului sacru care s-a dăruit /se dăruie cu slujire sfântă lui Dumnezeu și Neamului prin educație, cinstire, rugă, poezie, laudă, carte pilduitoare sau cântare este un strălucit Voievod al Limbii noastre valaho-ortodoxe. Cei ce gândesc, vorbesc, scriu și-nfăptuiesc cuvintele de har ale Limbii noastre ortodoxe devin Mlădițele înmiresmate ale Frumuseții Cuvântului Dumnezeiesc. Idealul cuvântului dac este frumusețea veșniciei Limbii noastre sublime și sfinte. Cuvântul duhovnicesc este îndumnezeirea
LIMBA NOASTRA IN GRAI DULCE SI SFANT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380940_a_382269]
-
sau dragul meu! Prima rămâne sublimă și veșnică. Celelalte își pierd farmecul în perioada de tranziție, când se trece de la Cupidon la contabilitate: facturi, rate / dobânzi, cuponul de pensie, etc... Dragoș este expresia modernă a anticului Dragobete. Dragoș este așadar Voievodul Dragostei la Dacoromâni. Îndrăgostiții adună toate calitățile din lume, pentru a le oferi cu drag fiecare celuilalt, ca o armonie a fericirii, ca o grație mirifică. Dragobetele este nimbat de strălucirea bucuriei exaltată în contemplație în care arde permanent flacăra
MITOLOGIA DACULUI DRAGOBETE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380964_a_382293]
-
mici, aurii și o mireasmă îmbătătoare de zână. Omonime și toponime descendente din traco-dacul Dragobete: Drag-voievod maramureșan, din sec. XIV. Dragalina, Ion (1860-1916), născut în Caransebeș, general de armată și erou-martir al primului război mondial. Dragfi-familie nobilă transilvană descentă din voievodul Dragoș. Dragomir-Pârcălabul cetății Dâmbovița în sec. XIV. A purtat o victorie decisivă asupra voievodului transilvan care invadase Țara Românească cu scopul de a instaura suzeranitatea maghiară. Dragoș-voievod maramureșan din sec. XIV, primul descălecător al Moldovei, cu capitala la Baia, remarcat
MITOLOGIA DACULUI DRAGOBETE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380964_a_382293]
-
Dragobete: Drag-voievod maramureșan, din sec. XIV. Dragalina, Ion (1860-1916), născut în Caransebeș, general de armată și erou-martir al primului război mondial. Dragfi-familie nobilă transilvană descentă din voievodul Dragoș. Dragomir-Pârcălabul cetății Dâmbovița în sec. XIV. A purtat o victorie decisivă asupra voievodului transilvan care invadase Țara Românească cu scopul de a instaura suzeranitatea maghiară. Dragoș-voievod maramureșan din sec. XIV, primul descălecător al Moldovei, cu capitala la Baia, remarcat prin înfrângerea tătarilor. Dragalina- comună în județul Ialomița. Dragodana-comună în județul Dâmbovița. Dragomirești-comune în
MITOLOGIA DACULUI DRAGOBETE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380964_a_382293]
-
ca Fii ai Bisericii lui Hristos și ca Elită Naționalistă a Patriei Creștine, a acestei Vetre strămoșești binecuvântate, pe care se pune Temelia și Stâlpul Neamului Dacoromân, fiecare după treapta sa de dăruire, mărturisire și sacrificiu sfânt: de la Țăran la Voievod, de la Poet la Vlădică, de la Dascăl la Duhovnic, de la Meșteșugar la Artist, de la Cioban la Boier, de la Pedagog la Monah, de la Soldat la General, de la Pustnic la Profet, etc., toți împlinindu-se ca misiune și vocație, ca ctitori de Biserică
MARI ROMÂNI – MĂRTURISITORI AI DRAGOSTEI DE DUMNEZEU ŞI DE NEAM SUB FLAMURA SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380966_a_382295]
-
o forță latentă. Pentru a deveni însă forță creatoare, sentimentul național trebuie să depășească stadiul difuz de stare afectivă, devenind fapt de conștiință”. (Gabriel Constantinescu, Gâlceava Anticomunismului cu lumea... Ed. Christiana, București, 2002, p. 302-303) Slavă și sfântă cinstire Marilor Voievozi ai Cerului și Pământului, Mihail și Gavriil! Aleasă prețuire și cinstire Marilor Români Mărturisitori, purtători ai Sfintelor nume! Aleasă urare și cinstire tuturor purtătorilor cu demnitate al numelor Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil! Gheorghe Constantin NISTOROIU 8 noiembrie 2014 Brusturi-Neamț
MARI ROMÂNI – MĂRTURISITORI AI DRAGOSTEI DE DUMNEZEU ŞI DE NEAM SUB FLAMURA SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380966_a_382295]
-
Dacoromân, dincolo de suferința și jertfa adusă pe Altarul creștin-ortodox, dincolo de laborioasa cercetare istorică a Fenomenului protodac, Părintele Dumitru Bălașa a lăsat generațiilor viitoare un Tezaur grandios al operelor sale nemuritoare, astfel: Date noi despre familia lui Alexandru al III-lea Voievod, 1569-1576; Schitul Iezerul Vâlcii; Luptele de la Lânărie; Istoricul Mănăstirii Sadova; Sfânta Mănăstire Tismana; Dionisie Eclesiarhul. Hronograf (1764-1815); De la Zalmoxis la Iisus Hristos; Sutești-repere istorice; Crinii țărânii. Un manuscris original din anul 1763, o perlă autentică al limbii române; Basmul romanizării
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
moral-creștine genetice și educative ajunge preot-slujitor al lui Hristos pentru parohiile Crucea-Neamț, Cristești-Buda (Tîrgu Frumos), Oșlobeni, Agapia și Hoisești-Neamț. Întreaga sa misiune și vocație a fost aleasă, a fost pilduitoare și îndrumătoare pentru generația sa, pentru urmași, în spiritul marilor Voievozi și Vlădici ai frumoasei și distisei Țări a Moldovei celei Mari. Având atitudine dușmănoasă față de regimul democrat-popular, vigilenta Securitate l-a arestat în anul 1962, fiind condamnat prin Tribunalul raionului Târgu Neamț la 3 ani de închisoare. Deși perioada de
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
trecut peste daci / bolohoveni / volohoveni / brodnici: pecenegi, cumani, slavi, tătari, unguri ... lăsând urme, materiale și spirituale, în evoluția autohtonilor. Astfel, Principatul Moldovei a fost stat european timp de peste cinci veacuri. În timpul lui Roman I (1391-1394), pe care hrisoavele îl numesc voievod al Moldovei de la munți și până la mare, granițele Moldovei fiind formate la vest de Munții Carpați, la est de râul Nistru, în nord de râurile Nistru și Ceremuș, în sud granița era formată de Marea Neagră, Dunăre-Siret și Milcov. Mai târziu
ŢARA MOLDOVEI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374436_a_375765]
-
și dragoste. Cântecele lui Julio Iglesias sunt prinse în crugul veșniciei, parcă dintotdeauna, parcă de când ne știm noi trăitorii acestui veac în care fenomenalul artist spaniol a zidit muzicii o coloană sub via boltire din inimi! Unde cădea odinioară săgeata Voievodului Ștefan urma să se zidească altarul. Unde cheamă azi impresarul Pepino Popescu, urmează ca moldovenii să-și înmiresmeze sufletele cu zefirul cânteceor lui Julio Iglesias. Așa cum, de cele mai multe ori, Ștefan cel viteaz, drept și evlavios izbea cel dintâi ciocanul în
JULIO IGLESIAS. CONCERT LA GALAŢI, PENTRU VITRALIUL SUFLETESC AL MOLDOVENILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374441_a_375770]
-
și până la sfârșitul romanesc“ - Elena Rosetti / Cuza, despre care „istoriile veridice“ (reflectate și în romanul lui Vasile Moldovan) certifică faptul că avea o profund-aleasă educație valaho-germano-franceză, specifică boierescului neam-Rosetti, înrudit cu alte neamuri din care s-au ridicat „regi“ / „domni“ („voievozi“ / „domnitori“) ai Valahimii: neamul-Balș, neamul Cantacuzinilor, neamul Catargiu, neamul Sturzeștilor etc., că, încă din ajunul revoluțiilor burghezo-democratic-valahe, mai exact spus, „din anul 1846, l-a întâlnit pe Alecu / Alexandru Ioan Cuza, s-a îndrăgostit de el și s-a căsătorit
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
și "Nopți de-a rândul", eu rămân în "Așteptare" "Arderi" au fost "În casa mea" ; eu vreau o "Recompunere" " Unde cântă", "Trup și suflet", spune cu "Convingere !" Sufletul nu e ca fulgul", "Și am cerut un ajutor" La "Umbra unor Voievozi", o, omule "Tu trecător..." "Eu știu prea bine că nu mor", cât sunt "Cu stropii de lumină" "Te-am căutat","Ascunde-mă, în toamnă"DOAMNE, nu în tină ! "Eu simt (așa) că uneori", " Gândul (iată), mi-e tăciune..." "E-atâta
DIN DRAGOSTE CREȘTINĂ, PENTRU UN 'ROB AL FOCULUI INTERIOR' (DR.SCR.GRIGORE CĂLIN). de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374581_a_375910]
-
a statelor occidentale, cu precădere) și că nu au fost buni deloc în domeniul creației originale, că întreaga istorie a României este un șir neîntrerupt de mituri, de la geto-daci până la “conspirația” din 1989 (inclusiv tema sintezei daco-romane, tema etnogenezei, tema voievozilor, apărarea creștinătății, națiunea română, membrii dinastiei de Hohenzollern), că toți istoricii importanți ai țării noastre din secolele XVIII - XX (Nicolae Bălcescu, A.D. Xenopol, Vasile Pârvan, Nicolae Iorga, Șerban Papacostea, Gh. I. Brătianu, C.C. Giurescu, P.P. Panaitescu, C. Daicoviciu, David Prodan
ISTORIC SAU MIT? de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373439_a_374768]
-
dacii și geții populau spațiul Daciei, ci, în egală măsură, și alte etnii: celți, sciți, bastarni, sarmați, iliri, greci etc.; “mitul națiunii medievale”, afirmând că e absurd să se vorbească despre națiuni în Evul Mediu; “mitul Mihai Viteazul”, demostrând că voievodul nu a fost un “unificator” al celor trei țări române, ci doar un “cuceritor” al Moldovei și Transilvaniei, și că majoritatea istoricilor noștri, precum și alți intelectuali, în total dezacord cu izvoarele istorice, au făcut din el figura centrală a unui
ISTORIC SAU MIT? de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373439_a_374768]
-
Autor: Mariana Bendou Publicat în: Ediția nr. 2013 din 05 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Vineri, 30 iulie 2016, a avut loc la Filiala “Cosânzeana” a Bibliotecii Municipale “Radu Rossetti”, Onești, o lansare de carte mai deosebită dedicată aniversarii binecunoscutului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt (2 iulie). Este vorba despre cartea “Stejarii Măriei Sale Ștefan Vodă Cel Sfânt”, autor Gheorghe Bogza, Editura Karta.ro, Onești, 2016. Cartea a apărut însoțită și de un CD conținând videoclipuri despre arborii - simbol prezentați in
STEJARII MÃRIEI SALE ŞTEFAN VODÃ CEL SFÂNT de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373560_a_374889]
-
perioade ștefaniene dragi românilor. Nu este prima carte de acest gen publicată de “inginerul documentarist amator” (cum îi pla-ce să se autodefinească) Gheorghe Bogza, pentru că în palmaresul său editorial , domnia sa mai numără deja : “Borzești - 1904” ( carte dedicată Marii Serbări închinate Voievodului Moldovei - Ștefan cel Mare și Sfânt, la împlinirea a 400 de ani de la săvârșirea sa) și “Deținuți politici din coloniile de muncă forțată de la Onești și Borzești”. Evenimentul de vineri s-a dovedit un eveniment de excepție, atipic, în care
STEJARII MÃRIEI SALE ŞTEFAN VODÃ CEL SFÂNT de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373560_a_374889]
-
dintre participanți au simțit nevoia să-l puncteze ulterior prin câteva cuvinte.Am apreciat și reținut și dorința autorului cărții (Gheorghe Bogza) de a fi sprijinit în distribuirea unor exemplare la bibliotecile localităților în care există stejari legați de personalitatea voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt precum și versurile publicate pe coperta externă : “Să știți azi voi, moldovenii, / Domn de nu era Ștefan, / Acum voi și încă alții, / În genunchi , citeați Coran!” (Mariana Bendou) Referință Bibliografică: Stejarii Măriei Sale Ștefan Vodă Cel Sfânt
STEJARII MÃRIEI SALE ŞTEFAN VODÃ CEL SFÂNT de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373560_a_374889]
-
la Academia de Științe a Republicii Moldova din 8 octombrie 2013, următor jurnalului de călătorie din Basarabia se intitulează „Coroana Română, instituția identității statale și a vocației europene”. Titlul semnifică fondul temei. „Coroana Română”, precizează ASR „este continuatoarea lungului șir de voievozi și domnitori care au îndrumat viața și destinul acestor meleaguri. Casa Regală, care împlinește, peste trei ani, un secol și jumătate de existență, nu a fost niciodată cu adevărat o instituție politică, ci mereu, în toate vremurile, o instituție istorică
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
o instituție istorică și o instituție a identității naționale.” Istoria noastră comună, vorbind despre Republica Moldova și România este parcursă în decursul a 2000 de ani sub auspiciile însemnului regal al Coroanei Române, pe tot șirul formelor de titulaturi regale, de la voievozi și domnitori, la regi. Aniversările a 92 și 93 de ani ai Majestății Sale Regelui Mihai sunt derulate în imagini din cuvinte luminate de iubire și respect în capitolul următor celui despre Coroana României. De remarcat că în niciuna dintre
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
umane reprezentat cu strălucire în veacurile trecute și avem, în spațiul urbei, dar și în arealul mai larg, modele umane create aici, validate și pe alte meridiane, dar pornite din comunitatea băcăuană, fiind apreciabile dintotdeauna.” G C Pornind de la Alexandru Voievod, fiul lui Ștefan cel Mare (Biserica Precista- ctitorie) ajungând la Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, George Enescu, George Bacovia, Vasile Pârvan, Nicu Enea, George Apostu și până la pleiada de artiști și scriitori contemporani, volumul “Personalitățile timpului și contemporanii noștri” demonstrează argumentat
“PERSONALITĂȚILE TIMPULUI ȘI CONTEMPORANII NOȘTRI”- GRIGORE CODRESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373814_a_375143]
-
de altă confesiune. A călătorit adesea în străinătate, unde a vizitat parohii românești din diaspora și comunități monahale ortodoxe și romano-catolice. PS Părinte Episcop Gherasim Putneanul a participat la festivitățile de canonizare a Cuviosului Leontie de la Rădăuți și a binecredinciosului voievod Ștefan cel Mare și Sfânt. De asemenea, a organizat Muzeul Etnografic de la Mănăstirea de maici Sf. Gheorghe din localitatea Cămârzani, din comuna Vadu Moldovei, unde s-a retras, de altfel, în ultimele luni, ca urmare a problemelor de sănătate, fiind
IN MEMORIAM – EPISCOPUL GHERASIM (CUCOŞEL) PUTNEANUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371932_a_373261]
-
lutul nepăsării, de negura uitării ori de îngroparea de către pigmeii și epigonii Literaturii române, recuperând sau descoperind valorile nemuritoare ale spiritualității creștin ortodoxe, (cum mărturisește eminescologul Theodor Codreanu) că: opera protoromânului Martinus de Bracară (sec. VI d. Hr.) sau opera Voievodului Dobrogei-Ioancu (sec. XIV), s-a aplecat, asupra Arhetipului Călugărilor sciți, a sprijinit cercetările și traducerea Codexului Rohonczi de către Viorica Enăchiuc, a înființat edituri și publicații etc. Toate acestea i-au adus multe prietenii, a format în jurul său o adevarată mișcare
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
Sf. M. Mc. Dimitrie, Sf. M. Mc. Mină, Sf. M. Mc. Pantelimon, Maxim Mărturisitorul, Ioan Damaschin, Ioan Casian, Gherman, Timotei I, Alexandru Macedon, Constantin cel Mare, Teodosie cel Mare, Justinian cel Mare, Heraclius, Asan I, Petru și Ioniță Caloian-Asan; Mării Voievozi: Mircea cel Bătrân, Neagoe Basarab, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Petru Cercel, Mihai Viteazul, Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Dimitrie Cantemir, Tudor Vladimirescu, Nicolae Mavrocordat, Grigore al III-lea Ghica, Regina Maria, Prinții: Nicolae I, Alexandru Ghica, Alexandru Cantacuzino, Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]