2,142 matches
-
înregistrat 240 de persoane ce intră în categoria acrobaților, iluzioniștilor, ghicitorilor, saltimbancilor, vracilor etc. Dintre aceștia, doar 66 sunt femei. În 1986, cifrele se mențin la cote ridicate: în Franța ar exista 30.000-40.000 de clarvăzători și toți atâția "vrăjitori și vraci". Statisticile susțin, de asemenea, că în jur de zece milioane de francezi apelează în fiecare an la aceste persoane. Marea Britanie înregistra, în 1987, 30 .000 de vrăjitori, dintre care cu siguranță mulți cunoșteau și practici divinatorii 51. În
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Franța ar exista 30.000-40.000 de clarvăzători și toți atâția "vrăjitori și vraci". Statisticile susțin, de asemenea, că în jur de zece milioane de francezi apelează în fiecare an la aceste persoane. Marea Britanie înregistra, în 1987, 30 .000 de vrăjitori, dintre care cu siguranță mulți cunoșteau și practici divinatorii 51. În spațiul românesc nu avem cunoștință încă de existența unor cifre în acest sens. În țările occidentale, informațiile de acest fel sunt obținute pe cale indirectă: ministerul Finanțelor urmărește periodic dosarele
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
atâtea semne care pot vesti întâmplări sau evenimente fericite sau nu. La fel sunt și semnele din naștere. Dacă un copil se năștea cu căiță 72 pe cap, era un semn că se va transforma în moroi, strigoi sau chiar vrăjitor. În unele zone se credea, dimpotrivă, că este un semn de noroc. De exemplu, "În Țara Românească asemenea se crede că copilul care se va naște cu căiță pe cap, va fi norocos. Acea căiță însă să se usuce și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
În alte părți, tot în Țara Românească, din contră, se crede că copilul care se naște cu căiță pe cap, după moarte se va face strigoi"73. În spațiul nord-european prezența acestei membrane era socotită un semn al nașterii unui vrăjitor sau se credea că poate conferi celui ce o păstrează peste timp capacitatea de a se face nevăzut. Sunt însă și alte semne care pot fi interpretate. Astăzi se mai consideră că zbaterea ochiului drept aduce noroc, iar a celui
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și reprezentări pe care o pune în joc, dar și prin accentul pe care-l pune pe simbol și pe limbajul simbolic, este un exemplu ilustrativ. Întâlnirile sociologului și antropologului cu "celălalt", indiferent sub ce chip s-ar înfățișa acesta (vrăjitor, vraci, ghicitor, simplu șarlatan etc.), pot conduce către experiențe deosebite din punct de vedere intelectual. Concluziile pot fi fertile dacă încercăm să ne debarasăm de o serie de idei stereotipe, preconcepute, sau dacă evităm să emitem judecăți de valoare înainte de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
persoane care se ocupă cu prezicerea, fiind numiți ghicitori sau ghicitoare, vor părăsi imediat regatul după publicarea prezentei noastre declarații, sub amenințarea cu pedeapsa corporală"145. Exemplele pot continua până în zilele noastre, când cel ce practică divinația este socotit fie "vrăjitor", "magician", "vândut diavolului", fie "clarvăzător", "cunoscător", "cu har". Fiecare dintre aceste ilustrări ascund în ele diferite maniere de percepere și evaluare a divinației. 6.1. Percepția comună asupra divinației și magiei Dintru început putem menționa că, pentru cei mai mulți, importante nu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și o tehnică specifică de lucru. Ceea ce contează este claritatea, veridicitatea, prestanța și eficacitatea rezultatului. Din această pricină la nivelul simțului comun există o confuzie totală, ce se reflectă în utilizarea termenilor. Cei mai folosiți sunt următorii: astrolog, clarvăzător, magician, vrăjitor. Ei denumesc , în general, pe cei care practică divinația și un anume fel de vrăjitorie. Mai mult chiar, în spațiul românesc termenul "magician" este destul de rar folosit. Mulți preferă să-și spună "vrăjitori". Poate nu întâmplător vrăjitoria mai este numită
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mai folosiți sunt următorii: astrolog, clarvăzător, magician, vrăjitor. Ei denumesc , în general, pe cei care practică divinația și un anume fel de vrăjitorie. Mai mult chiar, în spațiul românesc termenul "magician" este destul de rar folosit. Mulți preferă să-și spună "vrăjitori". Poate nu întâmplător vrăjitoria mai este numită forma populară a magiei. Sunt convinsă că este un fapt ereditar... Bunica mea, care este moartă acum, a fost și ea vrăjitoare. Cunoștea foarte multe descântece, vrăji și de mică am urmărit-o
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Termenul divinație este practic necunoscut publicului larg de la noi. Aceasta este și motivația pentru care am evitat folosirea în chestionar și în ghidul de interviu a acestui termen. În limbajul curent cel care se ocupă cu divinația mai este numit vrăjitor, descântător, fermecător sau ghicitor. Pentru majoritatea interlocutorilor este de la sine înțeles ca un magician sau vrăjitor să știe să ghicească. Așadar, în mentalul social divinația reprezintă o dimensiune a unuia și aceluiași fapt: magia. Unele nuanțări și rețineri apar doar
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
evitat folosirea în chestionar și în ghidul de interviu a acestui termen. În limbajul curent cel care se ocupă cu divinația mai este numit vrăjitor, descântător, fermecător sau ghicitor. Pentru majoritatea interlocutorilor este de la sine înțeles ca un magician sau vrăjitor să știe să ghicească. Așadar, în mentalul social divinația reprezintă o dimensiune a unuia și aceluiași fapt: magia. Unele nuanțări și rețineri apar doar atunci când este vorba de a evalua din punct de vedere moral actul magic și divinatoriu. Magia
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
actul magic și divinatoriu. Magia este acceptată câtă vreme este privită ca o tehnică și o artă prin care se conlucrează cu spirite pozitive (magie albă). Interviurile realizate cu persoane care practică divinația evidențiază acest lucru: majoritatea subiecților se numesc vrăjitori sau ghicitori și subliniază expres că practică magia albă și "lucrează cu spirite pozitive". Astfel, divinația este considerată ca fiind mai curând un act inocent și justificat. "Îmi place să ajut oamenii" mărturisește R. din Botoșani, 50 ani. Aceasta, numai
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mărturii ale subiecților intervievați confirmă tocmai acest fapt147. Pentru unii practicanți ai magiei populare, lucrurile stau tocmai invers. Ghicitul este pentru ei o tehnică preliminară care le poate servi în actul magic. Este foarte bine și chiar util ca fiecare vrăjitor, descântător sau magician să cunoască tehnici de divinație. La limită, divinația este considerată ca făcând parte din inventarul de practici și ritualuri specifice magiei. Ea poate alcătui o secvență precisă în acest context. De exemplu, ritualul turnării cositorului este un
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
un citat dintr-un text publicat în Jurnalul literar 178 de Constantin Amăriuței și face un comentariu interesant asupra acestuia. Textul de la care pornește editorialistul este următorul: "Franța, patria lui Descartes, a "îndoielii" metodice, are cel mai mare număr de vrăjitori, magi, chiromanți, astrologi și cărturărese pe cap de locuitor. Unde ne-am fi așteptat la exces de raționalism, descoperim ampla conlucrare cu dracul. Lucrurile stau la fel și în Italia: acolo numai Vanna Marchi, o matroană cu tupeu, a rulat
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sau artă presupune existența unor calități. În primul rând, practicianul trebuie să posede darul profetic, puterea de a face farmece, de a trimite boli sau de a vindeca. În unele privințe, portretul celui care divinează se aseamănă cu cel al vrăjitorului sau al magicianului. De multe ori este vorba de una și aceeași persoană. 9.1. Specialiștii practicilor divinatorii Există mai multe căi de a dobândi titlul de ghicitor: a) darul poate fi de natură ereditară (moștenit prin naștere) sau b
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
copilul. La prima vedere, această enumerare pare întâmplătoare și lipsită de logică. Lucrurile se schimbă de îndată ce trecem la explicitarea și argumentarea fiecărei alegeri. 9.1.1. Păstorul Aceasta pare a fi profesia care a dat numărul cel mai mare de vrăjitori, magi și, implicit, de practicieni ai divinației. Faptul n-ar trebui să ne mire, de vreme ce ei trăiesc atât de aproape de stihiile naturii, îi cunosc semnele și știu să le interpreteze. Intrând în contact cu necunoscutul, cu ceea ce stimulează frica și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
este înnăscut, fie că este dobândit) sau psihic (epilepticii, nebunii). Stigmatul devine un semn al unei predispoziții către practicile divinatorii, magie și vrăjitorie. De exemplu, în multe din credințele popoarelor, copilul născut cu căiță pe cap poate deveni strigoi sau vrăjitor. Michel Foucault 205 scria în 1972 că nebunia a fost definită și tratată ca o boală numai din secolul XIX. Până atunci, nebunii erau reprezentați ca fiind posedați, profeți sau oameni care aveau darul de a vedea lucruri nevăzute, motiv
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
chestionar ilustrează destul de clar faptul că practica divinatorie este percepută și se structurează la nivelul câtorva paliere: prezicătorii, clienții și spectatorii. 10.1. Prezicătorii Prezicătorii și ghicitorii se identifică, de regulă, ca o categorie aparte. Cei mai mulți refuză să se numească vrăjitori sau magicieni, termenii fiind socotiți de mulți ca având conotații malefice. Deși nu reușesc să facă o delimitare clară a fenomenelor (dovadă că mulți dintre cei chestionați practică divinația urmată de descântece sau vrăji), ei se consideră a fi aleși
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Publicând în 1988 o lucrare despre vrăjitorie în ținutul breton, Dominique Camus 216 face în mod inevitabil referiri și la practicile divinatorii. Și aici există aceeași reprezentare: "Vedeți dumneavoastră, un lucru este sigur, anume că noi nu suntem ca ceilalți (vrăjitori). Noi nu putem să prezicem decât ceea ce vedem"217. Această categorie socio-profesională a specialiștilor în divinație se caracterizează prin faptul că este destul de difuză, greu de reperat și dominată în majoritate de femei. În interviurile realizate, o sută douăzeci la
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
timpul, lunile ploioase și secetoase. Nu este nici un păcat aici, ne ajută în agricultură..." (A.S., Suceava, 68 ani). Dintre acești practicieni rurali ai divinației există azi o serie care și-au făcut din aceasta un fel de profesie. Se numesc vrăjitori, vraci, descântători și, extrem de rar, magicieni. Practica divinației, în acest caz, se înscrie într-un act mai complex de magie populară. Divinația este aici un studiu preliminar prin care se depistează răul și se pun "diagnostice". Ea este urmată întotdeauna
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
au malformații congenitale sau chiar dobândite. Orbii, ciungii, cocoșații, cei cu un ochi de o culoare și cu celălalt de altă culoare, toți cei care poartă într-un fel sau altul marca diferenței sunt interpretați ca fiind locuiți de diavol, vrăjitori, strigoi. În general, aceștia primesc valorizări negative. De cele mai multe ori mentalul social a plasat aceste trăsături sub semnul stigmatului și, la limită, al diabolicului. Ilustrative sunt manuscrisele ce au rezultat în urma proceselor intentate de către Inchiziția Evului Mediu occidental, dar și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fie pe o publicitate formală, fie pe una informală. Interesante sunt și anunțurile publicitare din ziare. Formularea lor, adesea străină de normele limbii române, accentuează isprăvile de care este în stare o persoană care se numește "prezicător", "om cu har", "vrăjitor", "clarvăzător", "terapeut" etc. După cum rezultă din cercetările noastre, serviciile oferite sunt destul de complexe: de la rețete și leacuri magice până ritualuri de vrăjitorie, de la desfacere de blesteme până la ședințe telefonice de divinație etc. În plus, "specialiștii" se prezintă ca persoane bântuite
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mai mare în rândul copiilor. Poate exemplul cel mai sugestiv este Harry Potter, ecranizarea volumelor cu același nume. Nu discutăm calitatea filmului, dar nu putem să nu remarcăm abundența scenelor de magie și divinație în care actorul principal este micul vrăjitor. În concluzie, industria filmului are marele atu de a aduce în prim-plan imaginea unor ritualuri și practici, fie într-o manieră obiectivă, fie într-una ficțională. Succesul acestor producții cinematografice se bazează pe receptivitatea oamenilor față de miraculos, fantastic și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
prezența fierului în diverse obiecte reprezintă în plan simbolic prezența pământului ca element primordial. La rândul lor, cei care se ocupă cu aceste "creații" ale Pământului-Mamă împărtășesc o experiență magico-religioasă specifică. Socialul le atribuie puteri și capacități neobișnuite: sunt magi, vrăjitori, descântători, divinatori, vraci etc. Secvența nr. 5 02.32-03.19 Paralel cu instrumentele folosite pentru topirea cositorului este prezentată una din "rugăciunile" descântecului: "Cruce-n ceri, cruce-n pământ, Cruce de aur undi sî culcă Trece crucea pisti el Maica
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cu lună plină, dezbrăcat până la brâu și numai cu mâinile la spate. Imaginea acestui ritual ne readuce în prim-plan fierarul-magician, stăpân al focului și al stihiilor naturii. Astfel de reprezentări le întâlnim în diverse spații culturale: la șamanii și vrăjitorii care "înghit cărbuni încinși, prind cu mâna fierul înroșit, calcă pe foc" (Mircea Eliade, Făurari și alchimiști, ed. cit., p. 80) Astfel de practici și reprezentări indică, în cele din urmă, faptul că încă de la început un obiect este învestit
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Enciclopedică, 1974. STAHL, Henri, Eseuri critice despre cultura populară românească, București, Ed. Minerva, 1983. STĂNCIULESCU, Elisabeta, Teorii sociologice ale educației, prefață de Traian Rotariu, Iași, Ed. Polirom, 1996. STĂNOIU, Damian, Necazurile părintelui Ghedeon, București, Ed. Minerva, 1974. Surse orientale, Lumea vrăjitorului, traducere de Laurențiu Zoicaș, București, Ed. Symposion, 1996. ȘINCAI, Gheorghe, Învățătură firească spre surparea superstițiilor norodului, ediție îngrijită de Dumitru Ghișe și Pompiliu Toader, București, Ed. Științifică, 1964. TALOȘ, Ion, "Cercetări folclorice în Țara Oașului", în Anuarul Arhivei de Folclor
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]