2,152 matches
-
mea, traducere de Gabriela Haarala, București, Cartea Românească, 2003. Härkönen, Anna-Leena, Ziua ușilor deschise, traducere de Teodor Palic, București, Editura Fundației Culturale Române, 2000. Jansson, Tove, O iarnă fermecată, traducere de Marilena Aldea Velican, Cluj-Napoca, Echinox, 2003. Jansson, Tove, Pălăria vrăjitorului, traducere de Marilena Aldea Velican, Cluj-Napoca, Echinox, 2006. Jansson, Tove, Cometă în Mominlandia, traducere (din limba suedeză) de Andreea Caleman, București, Editura Arthur, 2013. *** Kanteletar, culegere de rune tradiționale finlandeze, Antologie, traducere și note de Ion Stăvăruș și Lauri Lindgren
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Lucifer, In extremis, Flăcări de amurg, Astă carte, traducere de Maria Magdalena Peltola, în "Columna", nr. 18, 2005, pp. 66-69. Päivärinta, Pietari, Bătrâna cerșitoare, traducere de I. C. Panțu, în "Gazeta Transilvaniei", an LIX, nr. 254, 1896, p. 1. Päivärinta, Pietari, Vrăjitorul, traducere de I. Brîndușeanu, în "Gazeta Transilvaniei", an LVII, nr. 224, 1894, p. 1. Päivärinta, Pietari, Tovarășul de drum, în "Adevărul", an VII, nr. 1867, 1894, p. 2; nr. 1879, p. 2; nr. 1880, p. 2. Runeberg, Johan Ludvig, Patria
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
procesul prin care un «martor» indiferent se transformă într-un «participant», sub presiunea factorilor social-politici”, în forma unei „investigații de psihologie abisală” (Mircea Iorgulescu). Protagonistul, doctorul Poolo, va fi reluat ca personaj în câteva povestiri de natură fantastică din Ucenicul vrăjitor (1976), precum și în romanul Efectul P. (1983; Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara), care exploatează, în cheie SF, clișeul alimentării prin tehnologie a nemuririi. Tot o dezvoltare, ca metodă și anecdotică, a cărții de debut se produce în „ciclul lugojan” compus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
filosofie a istoriei în care, dincolo de operațiile de individualizare a unei epoci sau a alteia, modulările timpurilor prinse în cadru nu fac decât să mascheze succesiunea stereotipă a generațiilor, privită ca eternă reîntoarcere a identicului. SCRIERI: Martorul, Timișoara, 1972; Ucenicul vrăjitor, București, 1976; Pietrele, București, 1978; A treia zi, București, 1980; Spitalul, București, 1981; Efectul P., București, 1983; Maximele, minimele, Cluj-Napoca, 1984; Castelul albastru, Cluj-Napoca, 1986; Om și lege, București, 1987; Cei o sută (Anabasis), Timișoara, 1988; Cochilia, București, 1992; Cei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
bibliografice: Marcel Pop-Corniș, „Martorul” O, 1973, 7; Dana Dumitriu, „Martorul”, ARG, 1973, 6; Mircea Popa, Gheorghe Schwartz și calitatea de martor, TR, 1974, 30; Marcel Pop-Corniș, Gheorghe Schwartz, O, 1975, 28; Ardeleanu, Opinii, 108-112; Cristea, Domeniul, 287-290; Mircea Popa, „Ucenicul vrăjitor” ST, 1976,5; Lucian Alexiu, „Ucenicul vrăjitor” O, 1976, 27; Tudor-Anton, Ipostaze, 233-236; Alexandru Ruja, Gheorghe Schwartz, O, 1978, 19; Valeriu Cristea, Mijloace și scop, RL, 1978, 33; Vasile Andru, Viața și rolurile, VR, 1978, 7-8; Mircea Popa, Literatura provinciei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
Dana Dumitriu, „Martorul”, ARG, 1973, 6; Mircea Popa, Gheorghe Schwartz și calitatea de martor, TR, 1974, 30; Marcel Pop-Corniș, Gheorghe Schwartz, O, 1975, 28; Ardeleanu, Opinii, 108-112; Cristea, Domeniul, 287-290; Mircea Popa, „Ucenicul vrăjitor” ST, 1976,5; Lucian Alexiu, „Ucenicul vrăjitor” O, 1976, 27; Tudor-Anton, Ipostaze, 233-236; Alexandru Ruja, Gheorghe Schwartz, O, 1978, 19; Valeriu Cristea, Mijloace și scop, RL, 1978, 33; Vasile Andru, Viața și rolurile, VR, 1978, 7-8; Mircea Popa, Literatura provinciei, ST, 1978, 9; Iorgulescu, Scriitori, 242-243; Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
Credinți și superstiții ale poporului român, ediție îngrijită de Iordan Datcu, București, Editura „Grai și suflet - Cultura națională”, 2003, p. 82. 424. Vezi Gh. Brătescu, Vrăjitoria de-a lungul timpului, București, 1985. 425. Vezi Șarolta Solcan, Femeile..., p. 262; Idem, „Vrăjitori și angoasă în societatea medievală românească”, în Cultura, II, nr. 1 (53), 8 decembrie 2005, p. 27. Accesul la actele în limba maghiară i-a permis Șaroltei Solcan să ofere informații însemnate legate de starea femeilor din Transilvania (Societatea românească
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
autoarea amintită [A. Kiss editor] - Boszorkányok, Ruruzslók, szalmakoszorús parázaák [vrăjitoare, fermecătoare și femei imorale], București - Cluj-Napoca, 1998; autoarea trimite și la F. Schram (editor), Magyaroszági boszorkány perek [Procese ale vrăjitoarelor din Ungaria], vol I-III, București, 1970-1982). 426. Șarolta Solcan, Vrăjitori..., p. 27. 427. Vezi DIR. B. țara Românească, veacul al XVI-lea, vol. V, pp. 247-249; Șarolta Solcan, Femeile..., pp. 83, 264. Pentru acuzațiile de vrăjitorie din Ardeal vezi D.I.R. C. Transilvania, veacurile XI, XII, și XIII, vol. I, pp. 43
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fâlfâie drapelul de culoarea răsăritului și sună trâmbița chemării la muncă”), circumstanță în care „rostul societății noastre este nu numai îmbunătățirea stării materiale a scriitorului, dar și înălțarea lui la rangul de lampadofor, de conducător spiritual al neamului și de vrăjitor al sufletului celor mulți”. Se răspundea astfel, într-un limbaj ce va deveni obligatoriu, politicii guvernanților de a face din S.S.R. o pârghie pentru atingerea unui obiectiv de mare utilitate în epocă - o literatură integral dirijată. De altminteri, rolul profesional
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
prieten; prost; pui; puternic; cel rău; răufăcător; răul; răutăcios; răutăciune; roșiu?; roșu și negru; sarcastic; satanic; sărac; sătana; scaraoțchi; sexy; smoală; spaimă; spirit; stejar; de suflet; talpa iadului; transformabil; tremur; tristețe; Ivan Turbincă; țap; urîciune; urgie; usturoi; vedere; viclean; violent; vrăjitor; zgîrcit (1); 804/200/50/150/2 drag: iubit (134); scump (84); iubire (54); prieten (53); plăcut (32); frumos (22); apropiat (21); mama (20); familie (17); copil (16); sentiment (16); dor (15); simpatic (14); dragoste (11); frate (11); suflet (10
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
soartă; spontaneitate; spray; a spune; stele; sugerează; supranatural; surprins; școală; șiret; șmecherie; știe tot; ce știi; nu știi; taci; talent; tarot; test; textul; timp; to guess; a trișa; truc; țigan; țigani; uită; vedea; viața; viață; viitor; vineri; vis; vorbă; vrăjeală; vrăjitor; vremea; vulpe; zi; zicală; zîmbi (1); 783/276/86/190/6 ghiocel: primăvară (266); floare (140); alb (62); primăvara (56); puritate (22); plăpînd (20); firav (18); gingaș (18); gingășie (15); frumos (14); plantă (12); zăpadă (11); martie (7); vestitor (6
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pom; pompieri; posibil; prăjină; privire; profund; provocare; punct; răbdare; riglă; ruletă; salam; scund; scurt; scurtă; sfoară; sîrmă; slab; special; stîlpul; subțire; suliță; sunt; șosea; text; trage; traseu; trist; tunel; uimire; unitate de măsură; unitate; univers; ușor; veșnicie; voiaj; voință; vorbă; vrăjitor; cît o zi de post; zidul chinezesc (1); 788/187/59/128/0 lup: animal(118); rău(61); pădure(57); frică(39); haită(34); cîine(34); oaie(23); colți(14); fiară(12); pericol(12); vulpe(12); sur(11); fioros(10
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
creștere; profesor; prost degeaba; pufos; rănit; răsfățat; roșu; rușinos; său; plin de sine; scorpion; semeț; sincer; singuratic; soț; stupid; supărare; supărăcios; supărător; supraaprecia; suspicios; șmecher; tandru; tata; tîmpit; triumf; trotuar; tupeist; tupeu; turc; țanțoș; ținînd cont; Vali; vanitate; vatră; visător; vrăjitor; zgîrcit, încăpăținat; вредный (1); 650/220/68/152/1 oricînd: mereu (196); oriunde (109); acum (59); întotdeauna (41); timp (38); tot timpul (38); niciodată (22); totdeauna (22); disponibil (11); permanent (9); oricum (7); aici (5); azi (5); cîndva (5); disponibilitate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
deosebit de eficiente. Dar acțiunea acestuia îi pare posibilă numai cu condiția de a fi exercitată într-un mediu favorabil. Astfel, după părerea lui, ar fi o eroare să ni l reprezentăm pe cel care face propagandă sub aparența unui ucenic vrăjitor. Într-un fel, cel ce este supus propagandei există înaintea celui care o face. Omul modern are o nevoie atât de mare de propagandă, încât deschide calea acțiunii celui ce face propagandă. El nu este victimă, ci complice, dacă nu
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
maestru absolut al povestirii terorii, se înscrie cu destulă fidelitate în descendența ilustră a lui Hoffmann, împărtășind fascinația acestuia pentru diabolic. Nuvela O răzbunare teribilă (din volumul Seri în cătunul de lângă Dikanka, publicat în 1831) are în centru figura unui vrăjitor atât de înspăimântător, inamic neîndurător al cazacilor și ucigaș de copii, încât puține personaje din literatura universală îi pot face concurență serioasă. Un alt exemplu convingător de terifiant epic se găsește în nuvela Viy (din volumul Mirgorod, apărut în 1835
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
elemente supranaturale. Iată, așadar, care sunt rădăcinile etice ale nuvelei lui Galaction. Totuși, opinez că, dacă naratorul s-ar fi abținut de la fixarea fermă a cadrului epic în registrul diabolicului, farmecul diegezei ar fi sporit. Naratorul introduce în diegeză un vrăjitor (nu o vrăjitoare), pe care-l opune eroului. Faptul este relativ straniu mai ales dacă avem în vedere că, în Malleus Maleficarum (1487),89 celebrul și infamul tratat asupra vrăjitoriei medievale, autorii, călugării dominicani Heinrich Institoris (Kramer) și Jacob Sprenger
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
potrivit normelor gramaticale din limba latină, prezența unui singur element masculin într-un grup feminin ar fi antrenat acordul cu masculinul, prin urmare, forma de feminin plural "implică absența din grup a bărbaților" (2003: 4). În plus, cercetătorii observă că "vrăjitorii apar extrem de rar în istoriografia vrăjitoriei" (2003: 4). Astfel, decizia naratorului de a plasa în centrul intrigii sale figuri masculine, nu numai ca agenți ai magicului, ci și ca pacienți ai acestuia, demonstrează o remarcabilă lipsă de prejudecăți artistice și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ci și ca pacienți ai acestuia, demonstrează o remarcabilă lipsă de prejudecăți artistice și permite stabilirea unei relații cu mitul lui Faust, cu precizarea că, în cazul nuvelei românești, avem de a face cu o figură de maleficus otiosus: un vrăjitor obosit, plictisit de povara nemuririi, care dezvoltă puternice tendințe suicidare. Dar să nu anticipez. Este evident, încă de la debut, substratul de basm al nuvelei, căreia i se aplică un strat viguros de identificare descriptivă de sorginte realistă. Rezultatul este un
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
când ai vedea înainte-ți prăpăd de comori și de odoare. Numai să le simt în mână, că știu eu cum să mă port și cu Călifar, și cu stăpânu-său...". Spontan, decide ca, a doua zi, să meargă drept la vrăjitor și să-i ceară avuțiile pe care destinul orb i le refuzase. După un drum lung, de o jumătate de zi, lui Stoicea i se deschide priveliștea morii, iar cadrul nu este vidat de fiori sumbri: "Moara ca orice moară
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
lung, de o jumătate de zi, lui Stoicea i se deschide priveliștea morii, iar cadrul nu este vidat de fiori sumbri: "Moara ca orice moară; dar iazul pare că sta sub ea prea luciu și prea sloi". Prima întâlnire cu vrăjitorul alunecă pe un firesc promițător în ochii lui Stoicea: bătrânul acceptă să-l "procopsească". Invitat, apoi, la o masă țărănească, tânărul merge să se primenească la lac, reflectând trufaș: "Moș Călifar un unchiaș hârbuit! Îl scutur de zilele ce i-
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
scările spre intrare, însă este șocat să primească, dinspre ușa aproape zdrobită, răceala unei pale de vânt și sarcasmul unui "glas de cucuvaie", hârșâit de bătrânețe. Lectorul descoperă, odată cu protagonistul, că întreaga aventură boierească fusese un vis provocat de magia vrăjitorului. Bucla onirică zăvorăște, ineluctabil, disperarea flăcăului, care se vede deposedat de soție, de copii și de avere într-o singură clipă. Vorbele crude ale lui Călifar cad infinit mai greu decât topoarele de fum ale tătarilor: "toate aistea-s procopseala pe
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
topoarele de fum ale tătarilor: "toate aistea-s procopseala pe care mi-ai cerut-o. Ți-am făcut pe plac". Secătuit de energie, Stoicea mai are, totuși, puterea de a reacționa, ridicând amenințător ciomagul. Actul final al dramei se consumă sec: vrăjitorul, care mărturisește cu dispreț că-și dorește să moară de trei secole, dar că nu poate sfârși decât de braț străin, îl imploră pe flăcău să-i ia viața. După lovitura înspăimântătoare a lui Stoicea, "[c]reierii vrăjitorului se sleiră
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
consumă sec: vrăjitorul, care mărturisește cu dispreț că-și dorește să moară de trei secole, dar că nu poate sfârși decât de braț străin, îl imploră pe flăcău să-i ia viața. După lovitura înspăimântătoare a lui Stoicea, "[c]reierii vrăjitorului se sleiră pe pod". Deziluzionat, eroul se sinucide: "Stoicea se duse pe zăgaz și, cu capul înainte, spintecă adâncul străveziu". Nuvela anticipează, în chip excepțional, una dintre povestirile în ramă ale lui Hermann Hesse: Biografia indiană, anexată la romanul utopic
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
universale (maya). Tot în literatura universală, i se poate găsi un corespondent în nuvela Djoumane (1870) de Prosper Mérimée, care descrie o aventură terifiant-erotică a unui locotenent european în jungla orientală, pusă în mișcare, stranie coincidență, din nou de un vrăjitor bătrân. Chiar și în literatura română, cred, se poate identifica un hipotext în Sfântul Andrei al lui Gane. Ion Vlad sintetizează destul de bine esența epică a nuvelei, insistând și asupra caracterului eminamente vizual al descrierii: "Exemplară sub raportul viziunii și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și cuvintele care se potrivesc cu interesele, experiențele și aspirațiile pacientului, precum și cu simptomatologia de prezentare. Adesea este posibil să luăm povești bine cunoscute din literaturăde exemplu Rățușca Cea urâtă, Omida foarte flămândă (Carle, 1974Ă, Pescărușul Johnathan Livingstone (Bach, 1970Ă; Vrăjitorul din Oz (Baum, 1990Ăcare sunt legate de transformările pozitive și astfel transmit sentimnte de speranță și optimism. Intervenția 20Viața unui stejar În timp ce pacientul este în transă i se spune următoarea poveste. Ea poate fi adaptată pentru a reflecta conținutul clinic
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]