3,815 matches
-
Doamnepentru toate bunele și releleși că și în clipa dintâi mă rogsă-mi fii mereu aproape.Doamne, păstrează-ma în grijăiartă-mă dacă nu am rodit îndeajunspână la capătul drumuluinu mă lasă,ține-mă de mână,de Tine Tatăl meu, fă-mă vrednica!... XXXII. HAIKU, de Valeria Iacob Tamâș, publicat în Ediția nr. 1113 din 17 ianuarie 2014. Clipă este prietena haijinilor, cuvintele sunt oglindă ei. Timpul fuge luând cu el minunile de o clipa.Ochii haijinilor înrămează imaginile în cuvinte.E plăcut
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
încredință pe fratele îngrijorat că-i va vorbi băiatului. Și chiar o făcu. Două zile să fi trecut? Ori trei? Frații se pomeniră cu Vătaful în ogradă. Dădu binețe și, nici una nici două, îl întrebă pe Filu dacă se simte vrednic să-i fie ucenic, deoarece auzise că taman asta și-ar dori. Copilul, după clipa întâi de uimire, înțelese că avea să se-ntâmple minunea. Și, pe minută, i se păru c-ar fi crescut cu vreo două palme. Vătaful
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
astfel a făcut-o pe Eva... Pe semne că Eva era necesară acestei lumi pământene! Adam trebuia să-și manifeste iubirea cu care fusese înzestrat! Grecii l-au avut pe Eros printre primele divinități; nu orice Eros era frumos și vrednic de laudă pentru ei, ci numai acela care îi învăța să iubească frumos. Afrodita n-ar fi putut exista fără Eros! Și erau două Afrodite, ca două surori, una protectoare a iubirii instinctuale și alta a iubirii spirituale. Cine iubește
FEMEILE ȘI FLORILE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377598_a_378927]
-
iunie frumos, cu soare și căldură moderată. Se preconizează temperaturi mari, cu arșiță și secetă. Deocamdată, grădina zâmbește încărcată de verdele bucatelor, care așteaptă pârguirea, iar mireasma florilor, îndeosebi a crinilor, te îmbată și îți dă o stare de euforie, vrednică pentru viața idilică de la țară. Liniștea tronează peste tot, poate un lătrat de câine sau un măcăit de rațe, care se zbenguiau în râul din spatele grădinii, mai rupea această tăcere, care te îmbia fie la somn, fie la visare. Laura
D E S T I N E de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378304_a_379633]
-
întorc niciodată! Gheorghe o privea cu tristețe și se gândea cum va fi viața lor fără Laura și Ionuț, ei erau liantul în casă, el și cu Nicolae mereu se sfădeau și își făceau reproșuri. Spre deosebire de fiul său, era tare vrednic și priceput la ori ce, Ionuț se învârtea pe lângă el ca o zvârlugă vrând cu ochișorii lui iscoditori să știe și să învețe toate câte le făcea bunicul. Acesta se topea de dragul lui. - Știu că nu ai bani, uite aici
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378307_a_379636]
-
apoi voi rătăci șoptind: mie dor, dor, dor... de tine, Dumnezeule!”. „Vino Iisuse!” În final, doresc să aduc în atenție unul din îndemnurile Părintelui Arsenie Boca, vulturul Cerului: „Nu nădăjdui să capeți cerul pe gratis, fără să trăiești o viață vrednică de cer!”. De altfel, viața omului e un zbor spre lumină, mulți se pierd pe traiect, dar cei care reușesc să ajungă acolo, din păcate prea puțini, văd lumina taborică! Vulturul Cerului a văzut-o! Mulțumim, pe această cale, Părintelui
VULTURUL CERULUI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378424_a_379753]
-
spune că prima sa soție, Dozuk e creștină nestoriană și e foarte influentă, iubită și respectată la curte și în împărăția lor. Se mai spune că hanul însuși s-a convertit la creștinism și că fii săi sunt viteji și vrednici, mai cu seamă mezinul care-i cel mai iubit de părintele său. Îți voi destăinui o taină mare, doică. Sunt logodită în mare taină cu prințul Tolui și departe de el viața mea nu mai are rost. Peste puțin el
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
Frăsinei - Vâlcea; la anii de prigoană comunistă care nu l-au ocolit și nu l-au scutit nici pe sfinția sa de șicane, ispite, piedici și necazuri; la oamenii pe care i-a cunoscut și cu care a colaborat: - Patriarhii de vrednică amintire Iustinian, Iustin și Teoctist - care l-a evocat de foarte multe ori deoarece îl aprecia foarte mult; Nu în ultimul rând trebuie menționați aici numărul foarte mare de monahi și tineri pe care i-a format cu atâta dragoste
UN GÂND LA O DEOSEBITĂ ANIVERSARE – PĂRINTELE NOSTRU STAREŢ EMERIT NICODIM ARHIMANDRITUL LA ÎMPLINIREA FRUMOASEI ŞI BINECUVÂNTATEI VÂRSTE DE 81 DE ANI PĂMÂNTEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 195 [Corola-blog/BlogPost/378530_a_379859]
-
iubiri de la douăzeci de ani pentru un coleg de facultate, dar rămase neîmpărtășite, nerostite unul altuia în vorbe decât în al treisprezecelea ceas, dar evidentă din atitudini... Se vede că amândoi fuseseră lipsiți de încredere în sine, fiecare nesimțindu-se vrednic de iubirea celuilalt... Își mai aminti cum colegul acela, auzind că se mărită, venise la ea acasă, pretextând că dorea un curs pierdut de el. Și, în timp ce sorbea din cafea, îi propusese să plece cu el, fiindcă știa, doar cu
CAPITOLUL 9 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378602_a_379931]
-
Mi-am păstrat înțelepciunea. Am dat ochilor ce-au vrut, Inimii n-am pus răgaz Și mi-am zis că după truda Se cuvine și răgaz. Dar spre marea mea uimire Și spre marea mea-ntrebare N-am găsit nimica vrednic Și de prețuit sub soare. Mi-am întors atunci privirea Și în mine-am cugetat: Tot nimica este omul De e rob sau împărat. Si-nteleptul și nebunul Moștenesc aceeași soartă Chiar de unu sta-n lumină Si-altu-ntunecimea-l poartă. Si-atunici
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.II – ZADARNICIA PLACERILOR LUMESTI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378811_a_380140]
-
un ostenitor neobosit al slujbelor bisericești. Monahul este un far de lumină, un postitor desăvârșit, un practicant al smeritei cugetări, un reper moral și duhovnicesc, un traitor al vieții creștine autentice. El este un bun ascultător, un iscusit povățuitor, un vrednic duhovnic, un “doctor” al sufletelor bolnave, un mărturisitor al credinței ortodoxe, un iertător, prin excelență, un aprig apărător al dreptei-credințe. Lecția Din această experiență unică am învățat că nu oricine poate fi călugăr, că îți trebuie, pe de o parte
CINE SUNT MONAHII? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378864_a_380193]
-
nu mai am în minte. Ușor mi-ar fi în astă noapte să adorm Și să las pana dorului nebun să-ți scrie, Căci gândul mi-e o pată grea de sânge Și închegate-mi curg cuvintele peste hârtie. De vrednică m-aș fi simțit, eu ți-aș fi scris Și rânduri fără de sfârșit puteam să-ți curg Spre sufletu-ți ce fără de hotare l-am iubit Și pentru care o viață am fugit să îl ajung. Afară este noapte și
ÎN TOI DE NOAPTE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378936_a_380265]
-
prin afectivitate și explorări în adevăr, principialitate, afinități estetice. Încă de la prima aruncare de privire asupra rândurilor, cititorul este întâmpinat de un eseu în loc de prefață, semnat de către Sir Gavyn Arthur, al 675-lea Lord Primar al Londrei, care cuprinde cuvinte vrednice de crezământul cel mai adânc, și de aceea, citirea lor e mai presus decât orice analiză. Eseul, trecând prin istoria multiseculară monarhică a Marii Britanii și prin mai scurta, dar odiseica monarhie română, se îmbină într-un luminat omagiu adus Majestății
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
devină bun, dar e ușor ca fără muzică, cel bun să devină rău! Muzica e în tot, în Univers, iar urechea umană este ades aptă să o audă, însă numai uneori capabilă să o asculte, și încă și mai puțin vrednică să o poarte cercel cu safir! Fiecare om, cu muzica lui, fiecare muzică, la vremea și cu omul ei! Trei generații ale unei singure familii, din care descinde dirijorul Iosif Ion Prunner aparțin uneia și aceleiași muzici: muzica soarelui minții
IOSIF ION PRUNNER. TREI GENERAŢII LA ATENEUL ROMÂN” APARIŢIE LIVREASĂ BIOGRAFICĂ, A OANEI GEORGESCU, LA EDITURA „ALL” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379822_a_381151]
-
de muncă, îngrijind cu sfințenie frumoasa lor gospodărie. Și erau atât de binecuvântați de Dumnezeu, căci trăiau la un loc, în aceiași casă mare, și bunica, și Vlahovic cu soția sa, și noua generație a familiei - trei copiii frumoși și vrednici, un băiat, Milan, și două fete, Zora și Jovanca. Gospodăria lor era întinsă, fiecare din casă își cunoștea rostul în acea gospodărie, cu toții trudeau de dimineața până seara. Aveau de toate, mulțumeau Domnului pentru câte le-a dat! Bunica lui
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
voievodului Serbiei. După aceea, ajunsese vestea în sat, că Vlahovic, tatăl lui Milan, murise în luptele pe care le-a dus oștirea Serbiei împotriva unei oștiri trimise de Împăratul de la Viena. Așa că, cei din familia Vlahovic, rămăseseră fără sprijin, fără vrednicul Milan, și fără bărbatul din casă. Greu a fost soției lui Vlahovic, dar și fetelor sale, să se descurce singurele cu gospodăria. Cel puțin, fata cea mare, Zora, se măritase cu un flăcău din satul vecin, încât, de acum, avea
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
cai viguroși, iar în urma lor grăbeau aprigii arcași și pedestrași. O puzderie de săgeți umplu câmpul de bătălie, și dintr-o parte, și din cealaltă. Iată, flăcăii sârbi ajunseră la treizeci de pași, apoi la zece pași. Erau flăcăii cei vrednici, neînfricați ai Serbiei, al căror grai și port le știa atât de bine! Cum să lupte cu ei? Ridică lancea, dar lancea rămase neputincioasă în mâna sa ridicată. Un buzdugan îl lovi drept în coif, îl ameți. Căzu la pământ
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
ai casei mai ascunseseră câte ceva din alimente, fie în gropi, undeva în pădure, fie luaseră ce era mai bun și duseseră la stâna de pe munte, care era mai ascunsă privirilor jefuitorilor. Cu ce aveau, cu ce n-aveau, oamenii cei vrednici din familia lui Milan încropiră o masă, la care îl chemară pe proaspătul sosit, Milan, dar și pe așa zisul prieten al său, turcul Ismail. - Dumnezeul nostru ți-a dat viața, ca și mie! El ne-a salvat din măcelul
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
s-auzi șușotitul Oltețului, adevărat tovarăș de noapte pentru neadormiții singuratici. Dar nici că-l mai auzeam atunci. Îl uitasem! Doar nepotul era cu mine, viitoare cruce de voinic, așa mi te vedeam! În dimineața zilei cu pricina, un soare vrednic ne prididise devreme. Oarele ieșiseră de voie de la fereală și călcau cu socoteală prin locurile pe unde căldura prigonise neaua, de se ițiseră petice cu iarbă din ăl’alt an. Îmi râdeam în drumurile mele de gospodină prin bătătură de cum
CE SĂ FI FOST?! – PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381816_a_383145]
-
plecați. Violeta mergea și ea la grădiniță, tot în sat . Gheorghe și Florica erau oameni încă în putere și Valeria era unicul lor copil, așa că erau hotărâți să o ajute. Nu erau oameni bogați, însă aveau inimă bună, erau pricepuți, vrednici și încă în putere. Părinții lui Iancu erau mult mai bătrâni și mama lui era bolnavă. El era fiul cel mai mic dintre patru frați. Cu părinții lui în casă locuia una dintre surorile sale. Deciseseră ca ei să lucreze
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
scris câte ceva, unii fiind aproape de sufletul meu prin faptul că, fiindu-le elev, student și apoi colaborator, mi-au marcat existență, misiunea preoțească și profesia de dascăl. Pe “antimisul Bisericii noastre” din această parte de țară sunt însă nenumărate “miride” vrednice de a fi așezate în potirul Teologiei, al culturii și al istoriei bisericești - ierarhi, preoți și monahi, care ne invită să învățăm din viața, din ostenelile și din virtuțile lor, din pătimirile și din jertfa pe care au depus-o
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
aprecia sau gusta în profunzimile ei dintru început, lucru pentru care ne rugăm Lui Dumnezeu - Cel în Treime preamărit, să ne ajute și să ne lumineze mințile noastre, cele acoperite de umbra păcatului și a morții!... Totodată autorului, în persoana vrednicului și neobositului cu vocație slujitoare - P.C. Pr. Dr. Ionel Popescu, pe care ținem să-l felicităm (și) pentru această lucrare, și pe care o recomandăm tuturor cu toată căldura, îi dorim să ne mai hrănească mințile și sufletele noastre și
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
un străvechi neam, stăpânind cândva sate din josul Firijbei, pe unde te stârnea întruna cântatul fierăstraielor sau a firejurilor și care animau acest ținut înconjurat de păduri. Pe atunci mărețul Olt își purta bogatele-i ape pe lângă poalele acelui deal. Vrednici pădurari îngrijeau codrii de fag și de stejar care se-ntindeau până-n părțile Hurezului. În lunca râului mereu mustind de apă se cultivau legume. Și cu orice s-ar fi îndeletnicit, hărnicia trăitorilor de-aici și bogăția lor au fost
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
coborâtoare din acei falnici oameni, punctă admirativ bunicul. Pe loc schimbată, Miluța, născută Băbeanu, se învârtoșă căpătând o limbuție despre care nu aflase nimic bietul băiat în cei treisprezece ani de când îi era nepot: -Iar tu Zaine, te tragi din vrednica seminție de oameni sosiți ca venetici, din ciobanii lăsați încoace de peste munte, acei nou-numiți ungureni. Moșii voștri, plecați din matca lor de prigoana dărilor habsburgice, au aflat aici tihnă pentru mândria de sine și pentru oierit. Așa-i?! -Drept e
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
Acasa > Literatura > Proza > CONTOPIRE - 18 - ZBOR Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 1997 din 19 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Privea norii, bulbucați, răsfirați, aliniați în pături albe, acoperind orașe, văi și munți, câmpii împărțite în culori de oameni vrednici, râuri șerpuitoare și lacuri adunate între palmele pădurilor. Mira visa la tot ceea ce se afla dedesubt, la viețile celor peste care zbura acum cu avionul. Doar aripa și motorul aeronavei, pe care le vedea în stânga ei, o țineau aproape de realitatea
ZBOR de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381986_a_383315]