4,976 matches
-
diferit al noii mele profesoare de pian. Era o doamnă mai în vârstă, care m-a pregătit într-un mod mult mai relaxat. Nu am știut ce să fac, fiind obișnuită cu ritmul rapid al d-nei prof. Ona și dupa vreo doi ani în America, am început să mă îndoiesc că voi continua cu pianul. Nu aveam nici un interes să studiez și, bineînțeles că piesele nu aveau să se perfecționeze singure. Am fost foarte aproape de renunța la pian. Dar și în
INTERVIU PIANISTA MAIRA LILIESTEDT de DACINA DAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350282_a_351611]
-
l-am pierdut. Am început să cânt din nou pentru a-l provoca să-mi răspundă. Iar el a continuat să cânte cu mai multă putere. După câteva minute l-am localizat - venea dintr-o peșteră aflată deasupra mea la vreo 200 metri. M-am cățărat cu greu pe stâncile aproape netede, negăsind poteca de acces. În fața peșterii mă aștepta vechiul meu prieten din copilărie. - Andrei! - l-am strigat bucuros de revedere. - Antim acum - m-a corectat el. Ieroschimonahul Antim. Emoția
ATHOSUL NEAMULUI MEU (4) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350412_a_351741]
-
cu părul alb pe care-l poartă de câteva decenii bune. La șase ani am fost îndrăgostit lulea de a fetiță ceva... cu mult mai mare ca mine! Ea era cea care-mi zdrobise inima. O chema Niura și avea vreo 16 ani. Venea adesea pe la mama sa „dea la mașină” diverse lucruri de îmbrăcăminte. Mama avea o mașină de cusut Singer cu picior, pe care o avea de la mama ei, adică bunica mea, Sultană Olarescu. Parcă aud și acum țăcănitul
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350450_a_351779]
-
m-am hotărât să nu mă mai abțin atât de la lucrurile bune, că doar o viață are omul. Fiind eu om cu frică de lege și de Dumnezeu, AM ALES să mă îngraș. În doi ani am pus pe mine vreo 15 kilograme. Peste câțiva ani de la discuțiile de mai sus am citit “Cele 4 legi ale spiritualității indiene”, pe care le rezum aici. - prima lege: “Persoanele pe care le întâlnești sunt persoanele potrivite”. - a doua lege: “Ceea ce ni se întâmplă
DESPRE DESTIN ŞI LIBERUL ARBITRU de DAN NOREA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349019_a_350348]
-
vede credința mea și nu cum te văd îndoielile mele (Zoltan Terner). • Gândurile mele pleacă foarte departe... Uneori mă părăsesc cu totul. • Insomnie - dormit cu noduri. • Nemuritori sunt numai morții dragi. • Unii oameni devin străzi după deces. Cunosc și eu vreo câțiva pe care i-aș dori onorați. • De când mi-a scăzut auzul, mă aud mai bine pe mine și sunt în câștig (Nae Cernăianu). Dacă tăcea, scriitor rămânea... • Cea mai mare celulă este ovulul, iar cea mai mica spermatozoidul. Da
CALEA CEA DREAPTĂ A DREPTURILOR EGALE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349074_a_350403]
-
o basma neagră cu franjuri. Îl pricopsise pe nea Gheorghe cu patru copii: Natalița, care era cam leat cu mine, Gicuțu, cu vreo trei-patru ani mai mic, Silvioara cu vreo doi ani mai mică decât Gicuțu și Aurel care avea vreo 4 ani și era râzgâiat că până și tac-su îi sufla în fund. Cu verișorii mei mă aveam foarte bine și mă jucam cu ei, dar ăia batrâni nu mă aveau deloc la pipotă. Odată, nu știu ce i-a venit
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
la Facultatea de Drept a Universității Româno-Americane - și am locuit timp de doi ani cu tata, care avea locuință de serviciu acolo. Mai apoi, mi-am continuat studiile și m-am înscris la teatrologie... Băiatul acela a rămas lângă mine vreo 10 ani și apoi a plecat. Eu am rămas cu Bucureștiul... o vreme. Apoi, ca orice femeie singură, am făcut schimb: mi-am schimbat Bucureștiul pe altceva. Acest alt ceva, pentru moment, e Los Angeles. Și nu pare un schimb
INTERVIU CU IOANA MOLDOVAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349073_a_350402]
-
-i speranța cea promisă, Umple-o, Doamne, de Lumină! Dar Te tog să ai răbdare, Dă-mi Lumina cu încetul, Că-ntunericul mi-i mare Și-ndărătnicit procletul! Și lungește-Ți mila, Doamne, După cât de-ncet mi-i pasul, Rabdă-mă vreo două toamne, Până-mi hotărăști ispasul! Referință Bibliografică: RUGĂ PENTRU TOAMNELE MELE / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1308, Anul IV, 31 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
RUGĂ PENTRU TOAMNELE MELE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349116_a_350445]
-
zacuscă foarte bună iar eu sunt mulțumită când văd că s-a umplut un raft întreg de borcane, cam douăzeci și cinci, la număr. Mă gândeam în sinea mea: „dacă stăteam acasă, fără să fac zacuscă, în astea două zile îmi ieșeau vreo două poeme și un capitol de roman!”... Asta, dacă stăteam numai în fața calculatorului și doar făceam câteva pauze: mesele, telefoanele, dușul, vreo două convorbiri pe messenger și somnul, bineînțeles. A treia zi îmi fac lista pentru ghiveciul de legume și
INTERVIUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349104_a_350433]
-
începutul biosferei Deltei Dunării. Pentru ea nu există măsurători exacte... din numai ceea ce pot să aproximez cu google Earth însă, de acolo unde începe și se termină plajă Corbu cu aproximație și până la plajă “ la portița” sunt aproximativ 25 mile- vreo 37km, sau poate mai mult. Deci, este cu siguranță și cea mai lungă plajă. Cea mai veche, cea mai sălbateca și cea mai lungă/întinsă? Da. Însă, daca nu este ultima, adică cea mai din nord, este totuși aceea la
PARADISUL INFERNAL ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349145_a_350474]
-
lângă gherhanaua, singura în zonă, “Vadul Pescarilor”. Eii, aci mai puteai tinde către aspirația că țânțarii se mai împart pe cap de om. )) Ciudat era faptul că acum se auzea muzică, sau basul mă rog, chiar fiind boxele alea la vreo 2 kilometri spre sud (ceea ce înseamnă că sunetul muzicii ar răzbătea contra vântului). După cum stătea treaba, reintorcandu-ma din sălbaticia mai mare decât cea “normală” de lângă centrul plajei să zic așa, acolo unde existau mai multe suflete, părea într-adevăr
PARADISUL INFERNAL ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349145_a_350474]
-
perciuni și ne-a pus să stăm în genunchi în sacristie și să spunem de o mie de ori Tatăl nostru. Asta până când a venit bunicul după mine. Și când a auzit ce-am făcut, mi-a mai bușit și el vreo două. Și un picior în cur mi-a dat. Că așa termina el orice bătaie, cu un picior în cur și cu înjurătura du, verdammter Schwein! Ăsta îi era obiceiul de pe când fusese maistor în fabrică la Auschnit. Iar Vater
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
de-o carte, de-un cinema chiar teatru și, de ce nu, vizitam chiar opera deși trebuia să parcurg cu trenul 400 km până la cea mai apropiată. Sunt creștin botezat Ortodox. Respect Sfintele 10 porunci aflate de la Dumnezeu de Moise acum vreo 7 mii de ani. Dar Crezul îl recit fără însă să-mi treacă prin suflet. Și mintea îl refuză fără să vreau. Sunt de fapt adeptul credințelor Asiatice care propovăduiesc „Prin cunoaștere ajungi la Dumnezeu” și ca intelectual titrat universitar
BĂTĂLIA DINTRE MINTE ŞI TRUP de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348558_a_349887]
-
Mai târziu ca student, aveam s-o întâlnesc în București muritoare de foame... De câte ori n-am fugit de acasă să mă scald, îmi cosea mama cheutoarea de la gât, să nu mai pot scoate cămașa de pe mine și cădeam apoi rugând vreo vecină să mi-o coasă la loc de frica bătăii. La ora prânzului, ne așezam în jurul mesei rotunde de lemn, pe scaune joase cu trei picioare, strachina cu mâncare se așeza în mijloc, foloseam linguri de lemn și pe măsură ce se
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
teren și treceau prin sala mare de așteptare unde erau mai multe mese și scaune. Unii intrau în birouri, alții rămâneau aici și completau niște formulare, schimbau informații între ei ori povesteau câte o întâmplare, fără să le acorde lor vreo atenție. Într-un târziu, un agent mai vârstnic i-a întrebat ce probleme au, de ce au venit și stau acolo supărați. - Așteptăm să vină șeful ca să facem o plângere, a zis Tudor cu voce scăzută și cu privirea în pământ
VISE SPULBERATE (2) DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348582_a_349911]
-
dintre metodele mele faimoase. Salvarea a venit tot de la vară-mea. Mă sună într-o zi, taman când degustam o halbă gulerată, cu bere: -- Auzi? Cât de tare ești pe poziție cu Mara? -- De ce? -- Uite, plec împreună cu ea și încă vreo câțiva prieteni la Durău pe trei zile. Îți surâde ideea? Am sărit ca leul nemâncat zece zile pe o ciosvârtă de carne. Simona m-a domolit, m-a școlit, m-a înțolit corespunzător, mi-a pregătit un bagaj din ce-
EXPERIMENT DE BURLAC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348699_a_350028]
-
părți ale țării. - Înaltpreasfințite Părinte Ar¬hi¬e¬pis¬cop Ioan, de cele mai mul¬te ori auzim, fie în bise-ri¬că, fie la școală, acolo ce e drept mai puțin, că trebuie să ne păstrăm identitatea și demnitatea. Există vreo le¬g㬬tură între românism și orto¬doxie? - Cred că în spațiul nostru tran¬¬silvan iese cu totul bine în re¬¬lief și a marcat viața și cul¬tu¬¬ra din Transilvania elementul a¬cesta creștin de sorginte or¬to
DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP IOAN SELEJAN AL EPISCOPIEI COVASNEI ŞI HARGHITEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349198_a_350527]
-
pleacă la București sau prin alte părți. Mai sporovăim ceva vreme cu Marian și cu gazda, după care facem schimb de adrese de email pentru poze și ne interesăm de un restaurant unde să putem mânca. După masă ne plimbăm vreo două ore prin parc și apoi spre marginea orașului, asta însemnând câteva sute de metri. Am revăzut clădiri vechi - catedrala, spitalul, tribunalul și -surpriză- intact, turnul de apă al orașului, care domina maiestuos tot cartierul. După care ne-am pus
ÎNTOARCERE ÎN TIMP de DAN NOREA în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349277_a_350606]
-
rangul lui. Aveam obiceiul să dăm un leu, că ne lua șoferul în remorcă, dar unii dintre șoferi, mai omenoși, nu primeau, spre bucuria noastră. Vara băteam drumuri lungi prin pădurile din Demacușa, fie pe râul Rija sau Petac. Erau vreo opt-zece kilometri de mers pe jos pe acele drumuri de piatră, dar erau și poteci netede pe margine. Atunci, iar ne prindea bine când ne primea șoferul în remorcă. Dar în păduri umblau des și tractoarele forestiere. Cele cu roți
DISTRACŢIE PE ROŢI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349284_a_350613]
-
Pe mine m-au citit imediat că nu-s de-a casei. Nici nu era greu. Cineva din bazin mi-a arătat cu degetul unde să mă duc. Acolo era o mică sală comună de baie, neobișnuită, în care erau vreo 6-7 nuduri de femei. Fiecare stătea pe câte un scăunel, mic, mic, parcă era de copil. În față aveau niște robinete complicate pe care le foloseau cu mare pricepere, și un duș pe care îl foloseau stând în șezut. Știi
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349339_a_350668]
-
de la vecini. Toți o ocoleau sau o refuzau politicos: de unde, doamna Firuța, de unde? Iar Nae, aproape în fiecare zi: banii!..banii!.. Simțeau că înnebunesc. A alergat Mototolea în satul său. Frate-său, care stătea în casa părintească, i-a dat vreo zece milioane, contra unei chitanțe, prin care Mototolea se angaja să renunțe la drepturile sale de moștenire asupra casei. Când i-a dat banii, frate-său i-a zis: --Ține, frate-meu! Trebuie să ne ajutăm între noi când suntem
FRAGMENT 2- CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349718_a_351047]
-
inteligent, uneori complice, în care își manifesta disidența. Spre binele multora. Genii sau lichele. Mergând pe principiul cârcotelii, tip Mitică, la câți diseminatori și devoratori de bancuri cu Bulă erau prin Republica a II-a, ar trebui fi, cel puțin, vreo zece milioane de disidenți. Acceptați, atunci, tacit de securitatea optzecistă. În regimul tov. Traian, erau, în 2009, vreo cinci. Milioane. Declarați prin vot. Și vreo două-trei milioane pe afară ! AP a fost speranța mea de libertate ! Prin multe dintre poeziile
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
tip Mitică, la câți diseminatori și devoratori de bancuri cu Bulă erau prin Republica a II-a, ar trebui fi, cel puțin, vreo zece milioane de disidenți. Acceptați, atunci, tacit de securitatea optzecistă. În regimul tov. Traian, erau, în 2009, vreo cinci. Milioane. Declarați prin vot. Și vreo două-trei milioane pe afară ! AP a fost speranța mea de libertate ! Prin multe dintre poeziile sale și prin componența cenaclului ca o flacără. M-am simțit liber într-o închisoare pe care nici
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
de bancuri cu Bulă erau prin Republica a II-a, ar trebui fi, cel puțin, vreo zece milioane de disidenți. Acceptați, atunci, tacit de securitatea optzecistă. În regimul tov. Traian, erau, în 2009, vreo cinci. Milioane. Declarați prin vot. Și vreo două-trei milioane pe afară ! AP a fost speranța mea de libertate ! Prin multe dintre poeziile sale și prin componența cenaclului ca o flacără. M-am simțit liber într-o închisoare pe care nici nu o conștientizam prea mult. „Prin gări
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
Saint Suplice (sec. XVII, fresce de Delacroix, turle) → Pont de Montebello → Ile de la Cité: Notre Dame → Saint Gervaise (1601; concerte la marea orgă) → Tour Saint Jacques (52 m)→ Primăria (a ars în 1871, reconstruită; în față era spânzurătoarea - instituție civilizatoare vreo cinci secole) → Conciérgerie (închisoare până în 1914; aici a fost închisă Marie-Antoinette; muzeul Revoluției) → Piața Delfinului (1607; pentaque - joc național cu bile) → Palais Royal (1629, azi Administrația de Stat) → Pont Neuf (1607, cel mai vechi; 275 m) → cheiul Senei (lumini și
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]