2,517 matches
-
trebe înființate” (silvicultor, 35 de ani); „Eu le consider foarte benefice. Am încercat să conving oamenii să se asocieze. Deocamdată există reticențe. În primul rând, e amintirea CAP-ului și neîncrederea în celălalt” (secretar primărie, 34 de ani). În Traian Vuia nu există nici o firmă (SRL sau SA) care să ocupe masiv forța de muncă. Singurele locuri de muncă sunt create de trei gatere, două în Traian Vuia și unul în Săceni (unde lucrează oameni din Traian Vuia). Mai există o
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
CAP-ului și neîncrederea în celălalt” (secretar primărie, 34 de ani). În Traian Vuia nu există nici o firmă (SRL sau SA) care să ocupe masiv forța de muncă. Singurele locuri de muncă sunt create de trei gatere, două în Traian Vuia și unul în Săceni (unde lucrează oameni din Traian Vuia). Mai există o fabrică la Săceni la patru kilometri distanță, care produce subansamble pentru sicrie (mânere, decorațiuni etc.) unde lucrează aproximativ 15 oameni. Am observat și existența unui punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ani). În Traian Vuia nu există nici o firmă (SRL sau SA) care să ocupe masiv forța de muncă. Singurele locuri de muncă sunt create de trei gatere, două în Traian Vuia și unul în Săceni (unde lucrează oameni din Traian Vuia). Mai există o fabrică la Săceni la patru kilometri distanță, care produce subansamble pentru sicrie (mânere, decorațiuni etc.) unde lucrează aproximativ 15 oameni. Am observat și existența unui punct de vulcanizare, dar se pare că oamenii nu vorbeau despre el
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
șomeri” acele persoane care au lucrat (în industrie, de exemplu) - și la momentul studiului nu aveau loc de muncă, chiar dacă beneficiau sau nu de ajutoare de șomaj - nu am putut obține un răspuns clar la întrebarea: „Există șomeri în Traian Vuia?”. Poștașul afirma că există un singur șomer, știind că este o persoană căreia îi duce ajutorul de șomaj, în timp ce viceprimarul știe de existența a patru, cinci șomeri numai în satul Traian Vuia. Dincolo de răspunsul la această întrebare, am aflat de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
răspuns clar la întrebarea: „Există șomeri în Traian Vuia?”. Poștașul afirma că există un singur șomer, știind că este o persoană căreia îi duce ajutorul de șomaj, în timp ce viceprimarul știe de existența a patru, cinci șomeri numai în satul Traian Vuia. Dincolo de răspunsul la această întrebare, am aflat de trecuta existența a unei fabrici de cherestea la Mănăștiur și a unei fabrici de încălțăminte la Nădrag, unde lucrau și persoane din satul Traian Vuia. Din spusele celor cu care am discutat
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
patru, cinci șomeri numai în satul Traian Vuia. Dincolo de răspunsul la această întrebare, am aflat de trecuta existența a unei fabrici de cherestea la Mănăștiur și a unei fabrici de încălțăminte la Nădrag, unde lucrau și persoane din satul Traian Vuia. Din spusele celor cu care am discutat în Traian Vuia nu există decât o singură persoană care beneficiază de venitul minim garantat. În ceea ce privește muncitorii navetiști, aceștia ar putea fi grupați în două categorii: femeile - care lucrează la fabrica de încălțăminte
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
la această întrebare, am aflat de trecuta existența a unei fabrici de cherestea la Mănăștiur și a unei fabrici de încălțăminte la Nădrag, unde lucrau și persoane din satul Traian Vuia. Din spusele celor cu care am discutat în Traian Vuia nu există decât o singură persoană care beneficiază de venitul minim garantat. În ceea ce privește muncitorii navetiști, aceștia ar putea fi grupați în două categorii: femeile - care lucrează la fabrica de încălțăminte din Făget - și câteva persoane - care muncesc la Lugoj. Cei
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
a munci în agricultură, despre o persoană plecată în Italia la muncă, despre o alta plecată definitiv în Italia și despre una, două femei care s-au căsătorit cu nemți și au plecat. Legătura cu orașele din jur Satul Traian Vuia, este străbătut de DN 68 având, din acest punct de vedere, o poziționare favorabilă în raport cu celelalte sate ale comunei, asigurându-le locuitorilor o „mobilitate” ridicată. Mai exact, pe șosea există legături directe cu Făgetul (12 kilometri) și Lugojul (21 de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
afirmând că există multe curse cu oprire în sat, care iau pasageri în limita locurilor; microbuzele, autobuzele din Făget și Lugoj. Poziționarea la DN 68 favorizează folosirea autovehiculelor în detrimentul trenului, mai ales că cea mai apropiată nu este gara „Traian Vuia”, situată la șapte kilometri pe șosea sau la cinci kilometri pe scurtătură peste câmp, ci gara „Mănăștiur”, plasată la doar patru kilometri distanță. Mijloace de comunicare Majoritatea familiilor din sat dispun de telefon fix. Introducerea în sat a acestei facilități
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în școală și importanța învățării, încă din clasele mici, a unei minime operări pe calculator. Educația și școlarizarea Înainte de a prezenta situația elevilor de liceu, este firesc să amintesc de situația generală a învățământului primar și gimnazial în comuna Traian Vuia. Astfel, în fiecare sat există o școală pentru nivelul primar, iar la nivelul comunei există două școli pentru clasele V-VIII (una în Surducul Mic și cealaltă în Sudriaș), fiecare acoperind câte trei sate: școala din Surducul Mic pentru elevii
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
fiecare sat există o școală pentru nivelul primar, iar la nivelul comunei există două școli pentru clasele V-VIII (una în Surducul Mic și cealaltă în Sudriaș), fiecare acoperind câte trei sate: școala din Surducul Mic pentru elevii din Traian Vuia, Surducul Mic și Săceni, iar școala din Sudriaș pentru copiii din Susani, Jupani și Sudriaș. Copiii urmează liceul în Făget, în Lugoj sau chiar în Timișoara. Liceul de la Făget are profil teroretic (Liceul „Traian Vuia”) și este cel care atrage
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Mic pentru elevii din Traian Vuia, Surducul Mic și Săceni, iar școala din Sudriaș pentru copiii din Susani, Jupani și Sudriaș. Copiii urmează liceul în Făget, în Lugoj sau chiar în Timișoara. Liceul de la Făget are profil teroretic (Liceul „Traian Vuia”) și este cel care atrage cel mai mult elevii, din cauza distanței. La Lugoj sunt câțiva care urmează cursurile unor licee cu profil real (informatică, economic) și al unui Grup Școlar care ar avea mai multe secții decât cel din Făget
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
aplicare. Sătenii cunosc doar faptul că primăria inițiază și a inițiat proiecte în comună (drumul spre Săceni și Sudriaș), dar nu pot da detalii despre acestea. Informații mai concludente în acest sens au dat secretarul primăriei - „Strict pe satul Traian Vuia nu au fost. Există inițiative, dar nu s-a materializat nimic. La nivelul comunei s-au făcut, prin intermediul Băncii Mondiale, două proiecte de 75.000 de dolari fiecare. Comunitatea săracă din sat le-a inițiat, cu sprijinul primăriei” (secretar primărie
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
primăriei” (secretar primărie, 37 de ani) - și conducătorul Telecentrului din Sudriaș - „A existat un proiect FRDS, cu ajutorul căruia s-a construit drumul spre două sate: Susani și Săceni. Există un proiect pe SAPARD care este în așteptare. Acuma, primăria Traian Vuia, cu Mănăștur și Dumbrava au câștigat un proiect pe Fondul de Modernizare a Administrațiilor Publice Locale... Au fost și granturi mici pentru școli și dispensare care n-au avut apă... Centrul de Asistență Rurală Timiș a avut un program prin
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mici pentru școli și dispensare care n-au avut apă... Centrul de Asistență Rurală Timiș a avut un program prin care am înființat Telecentrul cu finanțare de la Ambasada Marii Britanii și a Canadei” (învățător, 30 de ani). Inițiativele sătenilor din Traian Vuia se rezumă de cele mai multe ori la așa-zise „petiții” sau cereri, pe care aceștia le depun la primărie, sau la curățenia din fața casei și a pășunii (în cazul celor care au animale la pășunat). În mare parte însă, oamenii așteaptă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
într-un rit solemn, cu lumânări aprinse de la biserică. Sătenii nu știu de funcționarea unor asociații neguvernamentale în sat. Doar două, trei persoane dintre cele intervievate au aflat de înființarea de curând a unei asociații neguvernamentale (Organizația Cultural-științifică Europeană „Traian Vuia”) care să promoveze numele lui Traian Vuia, dar aceasta este privită cu reticență de către săteni: „Ei acu’ s-o trezit că-s moștenitorii lui Traian Vuia... Mai mult pentru bani” (poștaș, 45 de ani). Asociația a fost înființată de către o
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de la biserică. Sătenii nu știu de funcționarea unor asociații neguvernamentale în sat. Doar două, trei persoane dintre cele intervievate au aflat de înființarea de curând a unei asociații neguvernamentale (Organizația Cultural-științifică Europeană „Traian Vuia”) care să promoveze numele lui Traian Vuia, dar aceasta este privită cu reticență de către săteni: „Ei acu’ s-o trezit că-s moștenitorii lui Traian Vuia... Mai mult pentru bani” (poștaș, 45 de ani). Asociația a fost înființată de către o familie din sat care afirmă că sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
au aflat de înființarea de curând a unei asociații neguvernamentale (Organizația Cultural-științifică Europeană „Traian Vuia”) care să promoveze numele lui Traian Vuia, dar aceasta este privită cu reticență de către săteni: „Ei acu’ s-o trezit că-s moștenitorii lui Traian Vuia... Mai mult pentru bani” (poștaș, 45 de ani). Asociația a fost înființată de către o familie din sat care afirmă că sunt urmași pe linie genealogică directă a lui Traian Vuia. Ea este constituită din douăsprezece persoane: președintele, secretarul, casierul și
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Ei acu’ s-o trezit că-s moștenitorii lui Traian Vuia... Mai mult pentru bani” (poștaș, 45 de ani). Asociația a fost înființată de către o familie din sat care afirmă că sunt urmași pe linie genealogică directă a lui Traian Vuia. Ea este constituită din douăsprezece persoane: președintele, secretarul, casierul și restul membrilor asociației având ca scop înființarea în sat a unui muzeu dedicat memoriei aviatorului, organizarea de simpozioane și obținerea dreptul unic de a folosi numele aviatorului. Implicare în activități
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
un sistem comun de apărare, administrare, comerț, liberă circulație a bunurilor, serviciilor și persoanelor” (secretar primărie); „Toată Europa unită... Să fie la un fel... Un mod de viață, peste tot același, liberă trecere... Ca într-o familie” (viceprimarul). În Traian Vuia se pot identifica persoane care oferă trei categorii de răspunsuri: 1. cei care valorizează pozitiv „Europa”, 2. cei care se referă direct la agricultură atunci când încearcă un răspuns și 3. cei care consideră că în satul lor este mai bine
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
a noastră, îi România noastră, îi satu’ nostru” (agricultoare, 41 de ani). Percepția celor intervievați despre ideea de a fi european se împarte, după cum era de așteptat, între păreri pozitive și negative în raport cu statutul pe care îl are satul Traian Vuia în ceea ce privește această problemă. Autoritățile încearcă să ofere o imagine relativ pozitivă, gândindu-se probabil că sunt oarecum responsabili pentru ceea ce este vizibil sau invizibil: „Traian Vuia corespunde cât de cât... Am avut contacte cu francezii, nemții... prin Centrul de Asistență
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
așteptat, între păreri pozitive și negative în raport cu statutul pe care îl are satul Traian Vuia în ceea ce privește această problemă. Autoritățile încearcă să ofere o imagine relativ pozitivă, gândindu-se probabil că sunt oarecum responsabili pentru ceea ce este vizibil sau invizibil: „Traian Vuia corespunde cât de cât... Am avut contacte cu francezii, nemții... prin Centrul de Asistență Rurală” (preot, 38 de ani); „Mai avem de muncit până Traian Vuia să arate european, da’ să face și s-o făcut câte ceva” (viceprimar). Cert este
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
gândindu-se probabil că sunt oarecum responsabili pentru ceea ce este vizibil sau invizibil: „Traian Vuia corespunde cât de cât... Am avut contacte cu francezii, nemții... prin Centrul de Asistență Rurală” (preot, 38 de ani); „Mai avem de muncit până Traian Vuia să arate european, da’ să face și s-o făcut câte ceva” (viceprimar). Cert este că sătenii nu au foarte bine încetățenit conceptul de „european” și, de multe ori, asociază această noțiune cu bogăția oamenilor, cu hărnicia lor sau cu lipsurile
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cu bogăția oamenilor, cu hărnicia lor sau cu lipsurile pe care ei le au: „Mai are unele lipsuri: apă, canalizare... În afară de faptul că suntem legați la drumul european, avem cablu... În rest, mai nimic” (pensionar, 45 de ani); „Satu’ Traian Vuia este foarte departe. Îi lipsește ca agricultura să fie mai dezvoltată, drumuri mai bune și traiul oamenilor să fie mai bun” (agricultor, 25 de ani); „Nu-i informare... În agricultură nu se câștigă... Oamenii nu gândesc economic și nu investesc
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
oricărei comunități o constituie, așa cum am afirmat la început, elementele constitutive și determinante ale acesteia la un moment dat. Prin cele cinci capitole anterioare am oferit, sperăm noi, o imagine cât mai cuprinzătoare asupra potențialului de care dispune satul Traian Vuia pentru a deveni actor al schimbării. Există aspecte pozitive care pot susține transformarea (drumul european, un magazin aprovizionat cu produse asemenea celor de la oraș, oameni gospodari, introducerea cablului etc.), însă considerăm că acestea reprezintă doar un mic tribut adus modernizării
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]