1,365 matches
-
și cui i-am spus, mă cuprinde o imensă jenă, convins că am comis fie o imprudență, fie un abuz, fie - mai ales - o inutilitate. Ce poate să priceapă cutare suflet poltron, care se acomodează cu orice situație, din conflictele, zbaterile, revoltele mele? și ce folos ar avea pentru mine „rețetele” lui de viață, de vreme ce regimul în care se complace cel mai mult e complezența? În loc să mă curețe, să mă limpezească și să mă întărească sufletește, fiecare nouă discuție despre politică
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
instinctivă de dragul conservării, o închidere în propria carapace, un fel de sfârșit care își are și el ordinea lui. Pentru toată lumea, iarna își are particularitățile ei, nu seamănă cu nici un alt anotimp. Ciripitul păsărelelor e mai neliniștit, mai ascuțit. Uneori zbaterea aripilor încearcă să zdruncine golul temporar. Iarna asta promite să fie dură, spuse Colonelul. Ne dăm seama după forma norilor. Uită-te acolo! Vezi ce negri sunt? Bătrânul m-a luat de braț și m-a condus la fereastră. Mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
aceea, aproape surprind bogăția și frumusețea limbii din poemul dramatic Iov (1885), prelucrare a Cărții lui Iov din Biblie. G. a lucrat la această scriere timp îndelungat și a reușit, respectând totuși textul biblic, să înfățișeze un Iov modern, în zbatere tragică între credință și chinul pe care i-l provoacă aparenta ascundere („Dar cin’ să scoată lucru curat din tină? - Nimeni!”) și înverșunare a Creatorului împotriva lui („Ce sunt eu, Doamne: fiară ori mare-ntărâtată,/ De-ai pus tu împrejuru-mi atâtea
GARBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287167_a_288496]
-
care le cunoștea nemijlocit. El reușește să surprindă, de regulă, automatismele și să creeze o galerie de personaje credibile. La aceasta contribuie și comprehensiunea pe care o arată față de personajele al căror destin nefericit îl cunoaște dinainte și a căror zbatere o urmărește cu o simpatie ce nu coboară niciodată în lacrimogen. Prin nuvelele sale, a adus un spor de calitate prozei realiste din primele două decenii ale secolului al XX-lea. D. a fost și un harnic romancier. Tinerețea Casandrei
DEMETRIUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
juvenil, practica studențească, excursia la munte, tema părinților și, în legătură cu aceasta, ecouri din problematica „obsedantului deceniu”ș.a.). Nu anecdotica e importantă, ci tratarea ei. Poziția auctorială e flegmatică, aparent expurgată de afectivitate, „obiectivistă”. De sub cenușiul nespectaculosului răzbat totuși, semnificate implicit, zbateri sufletești și combustii intelectuale pentru care scriitura „măiestrită” se dovedește a fi un revelator eficace. Marin Preda-incomodul (1996) e o monografie neconvențională și lipsită de pedanterie, o carte de critică hermeneutică, cu materia organizată tematic, dar fără rigiditate, și cu
GRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287353_a_288682]
-
Literatura lui Anton Holban este o transcriere mai stilizată a acelorași neliniști și îndoieli care l-au torturat ca om. Fie că pornește din observația externă, fie din cea interioară, opera lui însumează o notație acută, prolixă uneori, sterilizată a zbaterilor lui sufletești. Dincolo de o minimă condiție a ficțiunii și de la un anume grad voit al expresiei artistice, cărțile lui sunt feluritele fațete ale unei confesiuni răsucite în sine, ca o spirală, fără nici un scop și nici o soluție [...]. Un ciudat lirism
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
cu proză în 1965, în „Tribuna”. Volumul de povestiri cu care tânărul medic debuta în 1969, Diminețile bătrâne, prefigura, ca manieră și tematică, coordonatele universului investigat ulterior. Adept al tehnicii narative moderne, prozatorul abandonează aspirația „totalității” spre a surprinde doar zbaterea individului în limitarea eului. Mai mult, obsesia autorului este de a releva momentul unic când normalul încalcă tărâmul patologicului. Subiectul nuvelelor îl constituie tocmai înfruntarea dintre echilibrul, armonia spiritului uman și tenebrele halucinante ale subconștientului necenzurat, care, distrugând luciditatea, creează
DAMIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286665_a_287994]
-
impus printre poeții importanți ai epocii sale. „Biografismul”, recursul direct la biografic, printr-o angajare de maximă gravitate și acuitate, e definitoriu, dar nu elementele anecdotice și derizorii (precum la alți poeți ai generației optzeciste) sunt convocate în text, ci zbaterile profunde și tragice ale eului. Calvarul suferinței psihice e adus în text și înregistrat în consubstanțialitatea lui cu interogațiile existențiale ultime, resimțite dramatic, și obiectivate cu luciditate într-un discurs nu „confesiv”, ci mai degrabă oracular. Cititorul e confruntat direct
DAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286655_a_287984]
-
CARAGIALE, Mateiu I. (12.III.1885, București - 17.I.1936, București), poet și prozator. Faptul că s-a născut ca fiu nelegitim al lui I. L. Caragiale îi va provoca lui C., mai târziu, grave complexe de inferioritate și o zbatere continuă, aproape disperată de a-și depăși condiția de bastard, de a înlocui extracția socială modestă printr-o iluzorie ascendență nobiliară, plăsmuită cu o uimitoare convingere intimă. Pe Maria Constantinescu, în vârstă de douăzeci de ani, I. L. Caragiale o cunoscuse
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
în numărul din aprilie 1912 (Clio, Lauda cuceritorului, Prohodul războinicului, Noapte roșie, Călugărița, Boierul, Aspra, Înțeleptul, Cronicarul, Domnița, La Argeș,Trântorul și Curțile vechi). După ce I.L. Caragiale își sfârșește viața, la Berlin, destinul lui C. va cunoaște vicisitudini tulburătoare, o zbatere dramatică între existența precară și aspirația către mirajul titlurilor nobiliare. În octombrie 1912 devine șef de cabinet la Ministerul Lucrărilor Publice, funcție pe care o deține până în ianuarie 1914. În „Viața românească” din martie 1913 i se tipăresc încă trei
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
tuci îmbrobodit / pe jos cu ceramică iar podina cu mit. / Hei! Pentru cine-atârnă coșciugele din gări?” Poezia, în aceste condiții, nu se mai poate înscrie decât într-o estetică a spaimei și grotescului, în care bucuria contemplației artistice lasă locul zbaterii timpanelor în marșuri epuizante, brutalității și măcelului: „În marș, / timpanele noastre se zbăteau înăuntru - / voi ați stat cu muierile acasă, voi n-ați văzut măcelul / tulbure, superb, răscolitor, / voi n-ați văzut măcelul / cu șanțuri, cu degradări, cu biruințe / cum
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
poezia lui C., îngeri „se-nalță și coboară / Prin groasele văzduhuri de ninsori” mărturisind FIorile dalbe, ori „stau triști pe lângă sobă / Și-și freacă aripile de rugină”, când cade „ora toamnei, pe pământ și-n cer” (Tăcere). Chipuri vii ale zbaterilor vieții și morții - de aceea, „fără pace” - tind să fie florile-simbol ale lui C. Unele - trandafirii galbeni, în care se ghicesc apuneri în durere, crizantemele, „val de-argint, ochi de-argint fulgerat”, făclii ale adormirii, nufărul, „luntrașul” ce bate la
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
sa bogată și multilaterală, Chendi a reprezentat o verigă utilă și indispensabilă în critica românească legând epoca Maiorescu-Gherea de aceea a lui Ibrăileanu-Lovinescu, constituind nu numai un moment al ei, așa cum arăta G. Călinescu, ci o întreagă epocă literară, cu zbaterile, reușitele și scăderile ei, o etapă, în tot cazul, frământată și necesară în cultura românească, în sânul căreia s-a dezvoltat în mod organic, reprezentând, alături de Iorga, momentul sămănătorist în critica noastră. MIRCEA POPA SCRIERI: S-au dus în țară
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
multe licee. Liceul Internat era o creație a lui Spiru Haret, cum știți, un fel de colegiu de tip englezesc, ca un Eaton pentru copii de țărani! O realizare absolut uimitoare în jur de 1900, într-o țară supusă atâtor zbateri, în preajma unor mari revolte țărănești să se realizeze un asemenea institut de înaltă, elitară cultură! Deci, aveam niște repere, dacă vreți, în jurul meu încă din școală. Dar esențialul îl obțineam prin propria confruntare cu modele pe care le admiram de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de a nu mușca din mărul cunoștinței binelui și răului, sunt izgoniți și puși în situația de a munci pentru a-și asigura cele necesare traiului. Vom insista asupra mitului căderii omului, considerându-l important pentru înțelegerea destinului nostru, al zbaterilor și eșecurilor sau împlinirilor noastre ca specie 16, dar și pentru înțelegerea remanențelor de tipul ,,vremurile de altădată" au fost tot timpul mai bune decât cele prezente. De fapt, oamenii au considerat mereu că numai vremurile trecute sau cele viitoare
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Poate că El a știut că omul nu se va ridica la înălțimea cerințelor și va mușca din pomul cunoștinței binelui și răului 20. Asta ar schimba perspectiva judecăților în favoarea noastră, dar nu ar modifica în mod esențial datele problemei. Zbaterea de fiecare zi21 ar fi mai ușoară, dar nu cu mult schimbată. Rupându-se de Dumnezeu, omul devin slab și supus bolilor și morții. Plătește, cum se vede, foarte scump această îndepărtare. C.S Lewis vorbește despre ,,o autoritate pierdută
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
suntem și am realizat datorăm fricii. Am întârziat puțin asupra acestui mit, al căderii umane, pentru că numai prin intermediul înțelegerii sale vom înțelege mai bine rolul nostru de ființe trecătoare pe acest pământ și vom înțelege de ce și de unde vine această zbatere. Noi, economiștii, tot discutăm despre legea rarității. De fapt, această lege economică are în spatele său imensa dramă a omului decăzut, aceea de a fi stăpânit de dorințe și gânduri infinite într-o lume finită și săracă. Trăim ca ființe ce
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
este lege economică este o extensie a unei psihologii specifică unei ființe aflată mereu în căutări. Dorința de utilitate, de optim și maximizare sunt date ca instrumente unui neajutorat 25. Cu atât mai mult trebuie să spunem că toată această zbatere nu a fost provocată de capitalism, așa cum eronat se spune, uneori, chiar de către oameni foarte inteligenți. Din eroare, din neștiință, sau din poziționare ideologică, spunem că, de exemplu, consumerismul este invenția capitalismului. Nimic mai fals. Omului i-a fost foame
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
buni și ne-a pus în fața relației cu Dumnezeu ca ființă dincolo de noi care le vede pe toate și care ne ajută în toate. Rămânând oameni rămânem imperfecți, cu fața spre Dumnezeu. Sigur, tentația ,,eu"-lui este una eternă, așa cum zbaterea noastră este eternă. Avem tentația ,,eu"-lui pentru că așa este mai ușor și pentru că știm sau intuim cu toții regula fundamentală din genetica socială conform căreia ,,indivizii egoiști îi înving pe indivizii altruiști..."332. În același timp ,,eu"-l ne satisface
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
natural, de tip biologic, se transmite și se transformă în diferențe de ordin social. Oameni diferiți își construiesc în jurul lor orizonturi diferite. Rezultatul este că și problema fundamentală a economiei se tranșează în mod diferit. Fiecare dintre noi trăim diferit zbaterea dată de numărul infinit de nevoi și interese care ne domină viața. În același timp, posibilitățile de satisfacere a lor sunt reduse sau limitate, în funcție de abilitați și talente. O lume în care fiecare dintre noi ar avea satisfăcute sau și-
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
din jurul său. Odată cu creștinismul am înțeles că suntem cineva, venim de undeva și ne așteaptă împlinirea și desăvârșirea. Creștinismul a oferit șansa desăvârșirii pe pământ, în această lume și cu această ocazie. Este un motiv ideal pentru acțiune și pentru zbatere. Creștinul își dorește și poate obține ceva în acest spațiu și timp finit care este viața sa. Evident că azi putem înțelege mai greu aceste lucruri pentru că omul modern deține aceste valori în mod implicit. Nu a fost însă din
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
suntem antrenați într-un fel de cursă bezmetică, zbătându-ne să ne atingem scopurile și să facem ceva din viețile noastre, dar că toate acestea au sens numai dacă înfăptuirile noastre vor fi perene. Ori, știm că nu sunt"211. Zbaterea noastră pare a fi lipsită de sens și pentru că ,,chiar dacă izbutești să creezi o mare operă literară, care va continua să fie citită mii de ani de acum încolo, în cele din urmă sistemul solar se va răci sau universul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cuminte și liniștită, a vremurilor de demult. Purtăm și azi în noi această nostalgie și chiar ne întrebăm,cei mai mulți dintre noi, dacă nu cumva era mai bine dacă viața noastră ar fi fost altfel, fără atâtea întrebări și fără atâta zbatere pentru a desluși ceea ce nu este de deslușit. De fapt asta se și întâmplă cu omul occidental, uneori chiar la propriu. Dacă azi, după numai câteva sute de ani, un om al occidentului ar putea sta de vorbă cu un
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
El viața de zi cu zi,gândul și fapta,asta este o altă discuție. Este vorba despre fericire ... Ceva mult mai complicat, mai personal,mai intim ... Capitalismul are la baza sa păcatul originar al jafului. Este născut din durerile și zbaterile noastre de ființă decăzută din grațiile divine, obligată să mănânce de minimum trei ori pe zi,să respire în fiecare secundă și să adune în jurul său mii de nevoi și interese. La baza lumii moderne se află jaful organizat al
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
În schimb ne putem exprima fără a greși că o civilizație este superioară alteia. În tot cuprinsul demersului de față ne-am referit la capitalism și civilizație occidentală deoarece demersul este unul, în primul rând, de tip economic, al finalităților zbaterii omului cu viața și cu lumea pe acest pământ și nu un demers de comparare a culturilor, deși în măsura în care sunt diferite, mai ales sub aspectul bazelor religioase, ele determină în mod direct civilizația. Din acest punct de vedere, există culturi
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]