1,973 matches
-
cours duquel Jésus pleur sur sa propre Passion, pensaut qu’il peut être abandonné par son père” (Jacques Le Goff - Nicolas Truong, op. cit., p. 78). Luca (22, 44) vorbește despre „sudoare” (tot un „lichid” propriu corpului omenesc): „Și fiind în zbucium, cu mai mare stăruință se ruga. Iar sudoarea Lui s-a făcut ca picături mari de sânge care picurau pe pământ”. 149. Vezi Ștefan D. Grecianu, în Radu Greceanu, Viața lui Constantin Vodă Brâncoveanu, București, 1906, p. 285-289. 150. Émil
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ultima parte a trilogiei, inegală ca valoare, vădește imposibilitatea unui acord între medelenismul originar și noua treaptă a existenței eroilor, precum și neputința reconcilierii între universul lor inițial și vremurile de acum, neprielnice idealului de viață de tip „paradisiac”. Prin relatarea zbuciumului eroinei principale, Olguța, și a sfârșitului ei, T. demonstrează că, împresurate de mercantilism, ființele candide și generoase sfârșesc prin a se prăbuși. Finalul alătură simbolic acestei drame disoluția așezărilor boierești de altădată și dispariția ultimilor reprezentanți ai aristocratismului moldovean. Prăvale-Baba
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
elegii pe tema neputinței de a înfrânge timpul și de a fixa în clipă veșnicia. Tot postum a apărut volumul de poeme Cina cea de taină (1996). Motivele predilecte sunt chemările nostalgice, adresate unei iubiri târzii și discrete, tristețile și zbuciumul așteptării incerte, refugiul în lumea copilăriei, amintirile tinereții aventuros-romantice și teama în fața morții. Cunoscător al sufletului copiilor și adolescenților, printre care știe să distingă și să învie temperamentele individuale, evocând o lume idilică și patriarhală, în care nu există decât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
secrete; selectează; search; sertar; singurătate; sosește; studiu; sub; sună; surpriză; talpă; telefon; timp; tot timpul; tot; treabă; uita; se uită; umanitar; umbla; umbrelă; urmări; urmărire; ușor; veșnicie; vezi; ceva în viață; vii; vita; vizualizare; voință; vrea; a vrea totul; zadarnic; zbucium (1); 761/307/89/218/0 cămașă: haină (107); albă (82); elegant (41); ie (40); eleganță (40); îmbrăcăminte (36); elegantă (20); alb (19); haine (18); cravată (17); curată (14); bărbat (13); tricou (13); albastră (11); bluză (11); nasturi (10); costum
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
suflet (2); fată (2); foarte (2); iubită (2); liniște (2); de mama (2); de mare (2); neîmplinire (2); nevoie (2); pasiune (2); de părinți (2); persoană (2); persoană dragă (2); plăcere (2); plîns (2); singur (2); speranță (2); viață (2); zbucium (2); absenta; ador; adormi; afect; amăgeală; amarnic; amintire permanentă; Ana; ani; apăsare; apăsător; aprins; aproape; arzător; atașare; atracție; atrage; baladă; băiat; bărbat; bine; bloc; brațe; bucurie; bunici; de casa părintească; cîntec; complex; cufundat; cumplit; doină; doliu; dor; dor de casă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
soț; stare; stimul; stres; strigăt; studiu; sugestie; supărare; șoaptă; școală; știință; terminat; timp liber; tot; trecere; tresărire; trist; ce ține de suflet; în alte țări; uitare; uman; umil; undă; ură; urît; vechi; viață; viitor; visuri; viteză; viu; vorbe; ceea ce vreau; zbucium; zburător; ziar (1); 763/270/84/186/1 gît: lung (92); cap (91); corp (68); durere (25); girafă (22); colier (16); lanț (15); voce (15); om (13); răceală (13); legătură (12); susținere (12); subțire (9); esofag (8); organ (8); fular
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
puternic; regină; relaxat; respins; retard; retardat; sandilău; savant; sărit de pe fix; sărit; schizofrenic; scriitor; senil; simpatic; singurătate; societate; spaimă; special; spital de nebuni; spital de psihiatrie; stare; sunt; supărare; superb; șopan; teamă; teatru; tînăr; tristețe; tură; țară; violent; vulcan; zău; zbucium; zburdalnic; zîmbet (1); 772/298/91/207/0 necaz: durere (125); supărare (122); suferință (42); tristețe (42); problemă (30); mare (23); nenorocire (20); probleme (20); ghinion (17); lacrimi (16); greu (13); rău (11); moarte (10); haz (9); amar (8); boală
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ruptură; rușine; sărut; scandal; scris; scurtă; senzori; sprijin; stînga; strică; a strînge; strîngere de mînă; suflet; supărare; suport; suprafață; școală; șiret; știință; tata; tată; teroare; timp; tovarășa mea; trădare; tu; a ține; udată; una, două; univers; urît; urmă; ușoară; utilitate; zbucium(1); 801/ 221/72/149/0 parte: bucată (132); întreg (46); jumătate (45); carte (44); jumate (16); dreaptă (14); mare (14); avere (12); bună (8); dreapta (8); face (8); împarte (8); împărțire (7); porție (7); stînga (7); loc (6); mică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
relație; relații; repară; respinge; rîndul; sare; scade; schimbare; scînduri; sfîrși; sfîrșit; sîrma; slab; a spulbera; a străpunge; suferință; suflet; școală; tare; tăiere; terminat; tobă; topor; a trage; tragedie; tragi din două părți; trece; tricou; tristețe; ucide; uneșete; ușa; ușă; vechi; zbucium; zdrobește (1); 766/276/95/181/0 rușine: roșu (59); obraz (38); timiditate (32); timid (27); mare (25); jenă (24); teamă (16); greșeală (15); minciună (14); frică (12); păcat (11); sentiment (9); roșeață (8); sfială (8); umilință (8); obraji (7
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
scuze; sensibil; sentiment; sista; sîcîi; sora; stres; striga; suferi; suspine; nu știu; tachina; teamă; test; timid; pe tine; ceva trist; tot; a trăda; țintă; ușor; vecin; vecina; vecinul; verb; vesel; veselie; veste; vină; viola; vorbă; vorbe; a vorbi cinstit; vulnerabil; zbucium; zgomot (1); 780/296/89/ 207/0 supărare: tristețe (194); necaz (52); trist (37); durere (27); lacrimi (20); mare (18); ură (14); ceartă (13); mîhnire (13); nervi (12); bucurie (11); dezamăgire (11); întristare (10); fericire (10); plîns (9); sentiment (9
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sentimental; senzație; sete; simți; simțire; stare; în stare; cu suflet; sunet; supraviețuire; supraviețuitor; șarpe; tată; teafăr; tenace; timp; tot timpul; tot; totul; trăiești; trăit; transparent; treaz-viu; trup; veșmînt; veșnic; cu viață; vierme; vietate; vigil; vioriu; visător; viuț; voinic; voios; vorbește; zbucium; a zîmbi; zvelt (1); 804/219/79/140/1 vînt: frig (130); puternic (68); rece (63); adiere (58); aer (40); furtună (35); ploaie (25); curent (14); bate (13); răcoare (13); suflă (10); toamnă (10); briză (7); mare (7); praf (7
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rafală; rapiditate; răcorire; răcoros; repede; sălbatic; singurătate; statut; stricatul părului; suflare, aer; suflu puternic; sufocare; supărare; supărător; sus; susur; șarpe; șuiera; șuierat; teamă; trecător; tremur; uragan; urît; uscăciune; ușurință; vacă; val; vară; de vară; veselie; viață; vifor; vînt; vînturi; viu; zbucium; zburlit (1); 788/190/65/125/0 vîrf: munte (246); ascuțit (61); înalt (43); înălțime (41); sus (41); pisc (30); culme (19); de munte (19); deal (16); apogeu (14); succes (12); cuțit (9); Everest (8); top (8); ac (7); creion
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
găsim cele mai fluide transcrieri ale peisajului de șes al nordului Moldovei”, crede Eugen Lovinescu. În toate textele sale apar minunate pagini închinate frumuseții și armoniei naturii mirifice românești, o profundă comuniune a omului cu natura, spații de liniștire a zbuciumului omenesc, locuri de blândă singurătate, populate doar cu animale și păsări ce-și trăiesc, rareori tulburate de om, viața lor de la începutul lumii, pe care numai ființele locului o înțeleg. A inteles vraja ei în vorbe înțelepte tot George Călinescu
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
9 august): "Nimic, dar mi-e frică". Așteptarea produce tensiune (10 august): "Nimic; ce se va întâmpla mâine?". Eroul vrea să se smulgă din locuință (11 august): "Tot nimic. Nu mai pot să rămân acasă cu această teamă și acest zbucium în sufletul meu; am să plec". Prea târziu (12 august): "Toată ziua am vrut să plec; n-am putut". Intuim deja că avem de-a face cu un caz de posesiune subtilă, mai pernicioasă decât una demonică, tocmai fiindcă originea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
sânge proaspăt și cald, puțin i-ar fi păsat... dar pojghița aceea... înghețul. Frigul". Incidentul declanșează un episod anamnetic, petrecut în tinerețe, înainte de căsătoria providențială cu Mircea. Consemnarea este laconică, sacadată, reflectând cu fidelitate, chiar dacă la persoana a III-a, zbuciumul conștiinței și explicând, într-o bună măsură, pagofobia de care suferă femeia: "odată... ningea... pe-atunci n-avea șoșoni... era în vremuri de război și trebuia să aștepte la șir dinaintea unei brutării. [...] degetele de la picioare parcă nu erau ale
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de la Viena, este surprinsă în detalii sugestive, avansându-se și ipoteze asupra cauzelor dezechilibrului nervos ce a pecetluit viața poetului. O soartă asemănătoare l-a urmărit și pe B., care a murit cu mintea rătăcită, într-un sanatoriu. SCRIERI: Din zbuciumul veacului, îngr. și introd. Bucur Țincu, pref. Vasile Netea, Cluj-Napoca, 1982. Traduceri: J. Pederzani, Femeile, Sibiu, 1883; Stugau [August von Schmidt], Arta de a trăi, Brașov, 1893. Repere bibliografice: [I. G. Barițiu], „Telegraful român”, 1899, 26; Aurel A. Mureșianu, Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285643_a_286972]
-
ca lume a păcii și a armoniei, expresia intențiilor unui Creator milostiv și iubitor, acea imagine ce a fost cultivată de tradiția religioasă în care a crescut și de teologia naturală. Desprinderea de această imagine s-a înfăptuit treptat, cu zbucium și luptă interioară, sub presiunea respectului pe care cercetătorul autentic îl datorează faptelor controlabile. Ideea evoluției speciilor nu l-a atras, prin urmare, pe Darwin pe filiera gândirii speculative, prin ceea ce semnifica ea din punctul de vedere al unei viziuni
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
scrieri, de vreme ce s-a recurs la înduplecarea, de obicei fără rezultate, a unor cinici funcționari de partid ("nulitatea numită Gogu Rădulescu"), a unui pseudo-poet înregimentat politic, a unor profitori gen Titus Popovici (încondeiat cu inapelabilul "licheaua"). Masivul jurnal sau vanitatea zbuciumului jumătăților de măsură, astfel interpretat de Gelu Ionescu, se remarcă prin oralitatea intensă a consemnărilor ce răsfrâng un Mircea Zaciu monden, curios, sociabil, atent și cu simț practic, un legatar ludic al vechii societăți ardelene distruse de comunism, dar și
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
preferă, în conformitate cu adevărul istoriei literare, formula "primul mare poet român" superlativului bombastic "cel mai mare poet al tuturor timpurilor", să zicem. Cât de exact îl reprezintă pe Eminescu sloganul "Luceafărul poeziei românești", când de fapt universul său poetic este un zbucium perpetuu, cu toate datele unei uriașe, policrome nebuloase. Calificativul de "nepereche" i se pare cel puțin redundant, de vreme ce noi toți suntem fără pereche, unicate, cu atât mai mult poetul de geniu, și deci capodopera, fie că e vorba de Luceafărul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
anteriori ai teritoriului, și populaseră apoi regiunea cu coloniști de la Roma și din Italia. În anul 270, cînd armatele romane au fost nevoite să se retragă, doar soldații și administrația trecuseră Dunărea, țăranii rămînînd pe loc. În lunga perioadă de zbucium care a urmat, populația romană s-a retras pe dealuri și în munți, întorcîndu-se doar atunci cînd vremurile se mai linișteau. Cînd ungurii au cucerit Transilvania, ei au găsit aici o administrație românească aflată sub conducerea voievodului Gelu. După uciderea
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
din timpul războaielor napoleoniene, ieșirea lor la mare prin intermediul portului Kotor nu fusese obținută. De fapt, exista pericolul ca liderii militari vecini să pericliteze însăși existența statului. Regiunea apuseană a Balcanilor era pe vremea aceea într-o stare de continuu zbucium și de permanente conflicte războinice datorită faptului că Poarta nu-i putea aduce la ascultare pe notabilii locali. Pe lîngă Ali Pașa din Janina, beii bosniaci și unii albanezi continuau să reziste controlului Constantinopolului, certîndu-se tot timpul între ei. Au
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
dominată de instincte. Adică o imagine vie, veridică a lumii noastre, din când în când imortalizată și într-o fotografie, care la ce altă operă literară mai potrivită putea face la un moment dat trimitere decât la Medeea. Tot acest zbucium nu este lăsat însă nici o clipă în seama improvizației, căci ar da naștere unor accidente. Nu numai ideile, dar și forma pe care o iau sunt amănunțit gândite pentru fiecare fragment în parte. Ceea ce rezultă este o compoziție de certă
eXplore dance festival (II) by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4211_a_5536]
-
costume, lumini și câteva obiecte cu încărcătură simbolică (scaunele, pomul vieții, ouăle renașterii, câteva vase și șterguri rituale). Ele contrastează sau se topesc una într-alta transgresându-și granițele fluide. Omul și Moartea - odihnă către care omul se îndreaptă prin zbucium și durere - iată care sunt, cred eu, personajele spectacolului: unul vizibil, încarnat de cei doi dansatori; celălalt nevăzut (sau poate travestit în muzician?) dar omniprezent, sugerat doar prin imagini și sunete. Cele două culminații ale spectacolului - moartea subită a Omului
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
în ceea ce ne privește, într-o serie de rapturi teritoriale datînd de dinaintea izbucnirii celui de-al doilea război mondial). De fapt, el nici măcar nu și-a "inventat" "drăcovenia" în cauză. Adevărurile formulate de Hamlet în urmă cu patru secole de zbucium neîntrerupt, își păstrează valabilitatea și, paradoxal, par a constitui pilonii edificiului umanității și progresului, binemeritate prin muncă, imaginație, stăruință și, în general, unificarea mentalităților, travaliului, existenței de fiecare zi. Modelele de rang înalt propagă - s-ar zice - dreptatea, corectitudinea, principiile
Hamlet s-a născut acum patru secole by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15917_a_17242]
-
eu, și generația următoare, și poate încă o generație după asta - va merge îndoită de spate sub rușinea crimelor comise în numele ei”, scrie Coetzee în Jurnalul..., Pentru el, tot ce-l înconjura în țara natală era indicibil de malefic, iar zbuciumul neputincios iscat de simțămintele lui de culpabilitate colectivă, de rușine, era și el mai presus (mai prejos?) de cuvinte. |ntrucât realitatea nu se lăsa descrisă, s-a refugiat în parabole, în reduceri la absurd, a inventat situații dincolo de limitele raționalului
Coetzee ca „J. C.” by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6567_a_7892]