1,360 matches
-
Amor este nălucire, ademenire, privirea lui e otrăvită, plăcerea ce o provoacă este pentru ticălosul om o suferință lungă și grea. Conachi dezvoltă ideea, desigur comună În poezia Renașterii și În mica poezie pastorală, că legea iubirii este tiranică. Ea zdruncină așezările, tulbură treburile oamenilor mari, nimeni nu i se poate Împotrivi: „MÎndrii Împărați a lumii cu a stemelor odoară A statornici putut-au pre amori vrodinioară?” Remarcăm faptul că Amoriul a devenit amoriu: zeul a fost identificat cu simțirea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În toată vremea sufletul mi-i În clătire.” De la clătirea sufletului, Conachi ajunge la trecerea lumii spre neant: „Lumea stă pe o schimbare, toate trec și mor și cher...” La originea acestei prăbușiri universale se află o iubire neîmpărtășită. Ea zdruncină temeliile lumii și precipită omul spre un „noian de cufundare, de mormînt Întunecat”... . Cele trei lungi poeme discursive: Jaloba mea, Scrisoarea către Zulnia și Amoriul din prieteșug, la care am putea adăuga și un alt poem dinafară temei erotice (Moartea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
seismice. După seismologul Matei M. Drăghicescu (Cutremurele de pământ, București, 1913), s-a observant că numărul cutremurelor este în raport direct cu mărimea deplasării polului: “când se produc dărâmături în compartimentele scoarței globului, de mare adâncime, 18 acestea pot să zdruncine punctul de gravitate al masei pământoase și să producă astfel oscilațiuni ale axului pământesc”. * Zgomotele subterane însoțesc adesea cutremurele către epicentru, se manifestă prin urlete, tunete, scrâșnituri etc., datorită frecărilor compartimentelor scoarței globului. Se aud mai bine în zonele muntoase
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
nichel (1927). Povara spaimelor devine de neîndurat, încât singura izbăvire rămâne moartea. Mahalaua, personaj central în romanul Fundătura cimitirului no. 13, prefigurat încă din nuvela Vinovată (din Suflet de femeie), este pecetluită de o atmosferă mediocră și nivelatoare. Singurul care zdruncină ordinea prestabilită va fi Andrei Stoican, individ urmărit de două obsesii: eliberarea de frica morții, prin simularea propriului deces, și nevoia de liniște absolută, imposibil de aflat într-un mediu sufocat de intrigi și conflicte. Prin incendierea unor case din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
dintr-o astfel de frază pe care tov. Titus Ștefănescu Priboi o așterne În Viața românească pe aproape o jumătate de coloană:«(Ă)» Sunt atâția de „deci”, „fără”, „care”, etc, Încât cititorul pornit pe un asemenea drum cotit și bolnăvicios, zdruncinat de atâtea hârtoape ajunge la capătul frazei uitând complet despre ce era vorba la Început. La fel se Întâmplă cu imagini năstrușnice cum sunt cele dintr-o cronică literară din România liberă În care se spune: «Cele patru vipere se
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
drum cu docarul pe plaiurile Tamașilor și Năneștilor spre Vladnic. Munca m-a apropiat de pământ. Aș vrea să-mi văd elevii mei, cei rămași în ținutul Bacăului, ... la treabă. Mi s-a spus că am sacrificat familia, mi-am zdruncinat sănătatea și nu m-am ales cu niciun fel de glorie, nici cu succese vibrante. Dar n-am pretins de la nimeni, nimic. Am trecut prin viață neînțeles. O jertfă pe altarul culturii. Am crezut că acest gest este înainte de toate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
economiei rurale, cu alternanță de supraproducție și de subproducție, la scăderea demografică. În ansamblu, toți cei care trăiau din muncă sau din veniturile de pe pămînturi au pătimit de pe urma acestei lungi depresiuni care, însoțită de o scădere continuă a valorii monedei, zdruncină înseși temeliile *senioriei rurale. Marii proprietari, deci nobilimea și Biserica, care văd scăzînd veniturile de pe pămînturi și cei care percepeau taxe pe oamenii din ce în ce mai puțin numeroși, sînt primii atinși. Dar țăranii, chiar dacă dispun de mai mult pămînt și văd că
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
elita luminată a țării, ei denunțaseră distanța dintre ordinea politică și socială stabilită și realitatea din țară. Contestată, era deci această ordine. Dar ea nu era mai puțin solid așezată pe bazele sale și doar o criză puternică o putea zdruncina. Deteriorarea finanțelor regimului avea să furnizeze această ocazie. Într-adevăr, nevoia de bani îl determinase pe Brienne să-i sugereze regelui convocarea acestei vechi instituții, *stările generale. Acestea se reunesc deci la Versailles la 5 mai 1789, dar, foarte repede
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
uzurpator" respins, în Europa de vechile monarhii, în Franța de susținătorii Vechiului Regim ca și de cei ai anului II, Napoleon Bonaparte a fost toate acestea rînd pe rînd. El a traversat Europa ca învingător apoi ca învins și a zdruncinat-o din temelii. El a împrumutat, de la monarhie și de la Republică, instrumentele unui sistem de guvernare care vor supraviețui mult după căderea sa și a dat pentru mult timp vieții publice franceze tema salvatorului votat prin plebiscit în mîinile căruia
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
piață europeană fără de care, economic, se sufocă. În ceea ce-i privește pe francezi, trebuie ca, prin arma economică sau militară, să impună autonomia sistemului continental pe care să-l elibereze de sub jugul englez și, pentru a reuși, Napoleon trebui să zdruncine din temelii vechiul regim european. În trei reprize, puterile continentale, împinse de Anglia, suportă victoria franceză. În 1805, Austria este marea învinsă; în 1806 și 1807, Prusia și, deasemenea Rusia; în 1809, din nou Austria. Dincolo de victoriile strălucite Austerlitz, 2
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1867 și în anii următori. Cotitura. Chiar atunci cînd Imperiul pare pe culmea puterii sale, cu votarea în 1858 a legii siguranței generale, după atentatul naționalistului italian Orsini împotriva împăratului, se amorsează o cotitură a politicii imperiale. Bazele Imperiului sînt zdruncinate prin apariția unor date noi. În 1859, Napoleon al III-lea intră în război alături de piemontezi pentru a-i ajuta să realizeze unitatea italiană. După un scurt război, marcat de victoriile de la Magenta și de la Solferino, Napoleon al III-lea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
adunări primare, consilii legislative, magistrați noi, consuli, un președinte, ne înșelăm amarnic: și peste zece ani de acum încolo și mai devreme probabil, lucrurile se vor repeta. "Pe de altă parte, nu ne putem atinge de aceste probleme fără să zdruncinăm întregul credit financiar, întregul comerț, întreaga industrie. Dacă statul intervine între patron și muncitor pentru a fixa salariile, libertatea din care comerțul a trăit pînă în prezent încetează să existe și așteptînd ca el să poată să se refacă sub
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
imperialist". Guvernul replică prin dizolvarea partidului și printr-o represiune severă. Polonia este zdrobită în trei săptămîni. Pe frontul de vest, operațiunile rămîn limitate. Germania așteaptă momentul. Aliații nu vor să-și asume riscul unei ofensive și consideră că pot zdruncina Germania prin blocadă. Acest "război caraghios" afectează moralul maselor, care ajung într-o oarecare măsură să se întrebe care este rostul conflictului. În jurul lui Pierre Laval, al unor radicali, al unor socialiști pacifiști, se avansează ideea unei păci de compromis
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
interior (FFI), constituind un amestec cu trupele venite din Anglia și din Africa de Nord. Franța a fost reprezentată cu ocazia capitulării Germaniei, dar nu a fost invitată la conferințele celor trei Mari de la Yalta (februarie 1945) și Potsdam (iulie 1945). Înfrîngerea zdruncinase puternic poziția internațională a Franței. Astfel, voința de a-i reda Franței "rangul" său este pentru generalul de Gaulle, dar și pentru cadrele conducătoare ale țării, preocuparea primordială. Crearea, prin decretul de la 3 ianuarie 1946, a planului de modernizare și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
observe ceea ce am mai spus că: "străinismul" a creat patriotismul.) Dar ceea ce e mai curios e că Alecsandri pune gura ridicolului Iorgu teorii de ale sale, teorii scumpe: "Iorgu : Am cercat de toate fără a da de mulțămire!... Mi-am zdruncinat șelile prin droșce pe paveaua noastră... cea vândută carîtașilor!... făr a câștiga altă plăcere, decât o durere în șolduri ă...î Am alergat ca un iepure pe câmpul Copoiului, făr a căpăta altăceva decât o ocă de colb în piept
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
care de fapt a contribuit efectiv la succesele arătate mai sus. În această perioadă, între tov. Niconov și Diaconescu a existat o colaborare oarecum principială, un ajutor tovărășesc care a contribuit la ridicarea prestigiului și autorității conducerii serviciului, știrbită și zdruncinată de Stupineanu. Organizațiile de bază au început să activeze, s-au creat cursuri de studiere a Istoriei Partidului Comunist (bolșevic) al Uniunii Sovietice, se țineau lecții și referate de politică și de cultură generală, participarea membrilor de partid și a
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
c�ț va fi ministru al �nv??? m�ntului, Iorga nu va fi profesor universitar. �Nu conteaz? , domnule, pot a? tepta�97, a r? spuns Iorga. Intrigile acestea d? unau foarte mult lumii ? tiin? ifice a Rom�niei. �ntre timp, Hașdeu, zdruncinat de moartea fiicei sale, s? a �ntors ? i el �mpotriva lui Iorga. Take Ionescu nu mai era ministru al �nv??? m�ntului, a? a c? Iorga a primit titlul. Iorga nu avea o fire intrigant? , prefer�nd confruntarea direct? , compromisurilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
necunoscut capătă la un moment dat o aură artistică. Politicienii sunt însă actori ai unui timp care îi joacă, îi implică și apoi îi eliberează din funcție. Eu m-am întors la teatru neștiind, în clipa întoarcerii, că o revoluție zdruncină temeliile fiecăruia dintre noi și că balansează, mai ales la început, acest echilibru fragil dintre viață și artă. Teatrul a fost o armă serioasă de naștere a conștiinței, a determinat mereu apariția unei atitudini. Bineînțeles că și câteva dintre filmele
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
arăta a fi cel care, după jumătatea de secol comunist, putea resuscita vechea dreaptă, de fapt, coloană vertebrală a unei Românii cu vocație continentală. Ghinion! Stihii ale unei providențe oarbe au înnămolit peste noapte țara, periclitînd astfel orientarea unei forțe zdruncinate de pușcăriile dictaturii,dar care, iată, și prin ținuta impozantă a încă tînărului său militant devenea, miraculos, decizională. Ingenios radicalul scenariu al anticipatelor, deci al înlăturării definitive de pe scena politică a unui sistem ticăloșit a fost amînat de drama inundațiilor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu ne-am fi simțit amenințați”. O Românie independentă, în cuprinsul hotarelor ei neatinse, ar fi fost un factor de siguranță pentru Uniunea Sovietică și pentru celelalte state vecine. „Lovitura cea dintâi - preciza cu mult curaj Gr. Gafencu -, care a zdruncinat temeliile unei asemenea Românii, chezășie de siguranță și de pace, acoperire firească și atât de folositoare unui hotar întins și însemnat al Rusiei, a fost dată, din nefericire, de guvernul sovietic”. În intervalul 22 iunie-26 iulie 1941, armata română s-
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
28 iunie 1940, la încălcarea teritoriului prin acte de forță, fapte care au distrus în România orice simțământ de siguranță și a trezit teama că însăși ființa statului român este în primejdie: „Lovitura cea dintâi - preciza ministrul român - care a zdruncinat temelia unei asemenea Românii, chezășie de siguranță și de pace, acoperire firească și atât de folositoare a unui hotar întins și însemnat al Rusiei, a fost dată, din nenorocire, de guvernul sovietic”. Documentele semnate la Moscova, în septembrie 1944, și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a urmat totdeauna o politică leală de pace și de bună vecinătate, că: „o Românie independentă în cuprinsul hotarelor ei neatinse este o chezășie de siguranță pentru Uniunea Sovietică, ca pentru toate celelalte state vecine”. Lovitura cea dintâi, care a zdruncinat temelia unei asemenea Românii, chezășie de siguranță și de pace, acoperire firească și atât de folositoare a unui hotar întins și însemnat al Rusiei, a fost dată, din nenorocire, de guvernul sovietic. Cele ce se întâmplă azi sunt urmările acestei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
chip regulat”, cum spune d1 Job (pp. 117 și 126), dovedește cu prisosință că această știință este extrasă chiar din măruntaiele realității materiale. Tot așa și cu biologia ca și cu științele medicale, care caută să reconstituie puterile vieții reale, zdruncinate prin boli. Dacă trecem la științele mentale, găsim ca fapte nu mai mult date exterioare, ci fenomene de conștiință, individuală pentru psihologie, colectivă pentru sociologie; dar aceste fenomene alcătuiesc realități tot atât de puternice ca și cele date de corpurile fizice. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
decât în practică. Or, "condiția sine que non a interculturalității este respectul total al vecinului care nu ne seamănă"32. Începutul secolului XXI aduce noi provocări în toate domeniile științifice, ca și în comunicare. Evenimentele politice și sociale care au zdruncinat lumea și-au pus amprenta în special asupra oamenilor și a modului în care aceștia comunică. Domeniul intercultural este mai mult ca oricând pregătit să mențină echilibrul dorit al lumii. Oamenii sunt mult mai deschiși, doritori de a-i cunoaște
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
teorie decât în practica. Or, condiția sine que non a interculturalității este respectul total al vecinului care nu ne seamănă. Începutul secolului XXI aduce noi provocări în toate domeniile științifice, ca și în comunicare. Evenimentele politice și sociale care au zdruncinat lumea și-au pus amprenta în special asupra oamenilor și a modului în care aceștia comunică. Domeniul intercultural este mai mult ca oricând pregătit să mențină echilibrul dorit al lumii. Oamenii sunt mult mai deschiși, doritori de a-i cunoaște
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]