1,562 matches
-
insulele adiacente, religia Vaudou a fost adusă din Africa de către sclavii negri transportați de acolo, pentru a munci pe plantațiile de trestie de zahăr din aceste insule caraibiene. În insula Hispaniola, Vaudou este o religie de posesiune aranjat în jurul unor zeități, cunoscute sub numele de "Iwa", acestea fiind de origine "fon" și "yoruba", spre deosebire de religiile afro-caraibiene din Cuba și din Trinidad-Tobago, în care sunt invocate zeitățile "orisa". Peste tot, sacrificiile sângeroase și dansurile ritale ritmate, incantațiile prin care se manifestă aceste
Vaudou () [Corola-website/Science/311851_a_313180]
-
aceste insule caraibiene. În insula Hispaniola, Vaudou este o religie de posesiune aranjat în jurul unor zeități, cunoscute sub numele de "Iwa", acestea fiind de origine "fon" și "yoruba", spre deosebire de religiile afro-caraibiene din Cuba și din Trinidad-Tobago, în care sunt invocate zeitățile "orisa". Peste tot, sacrificiile sângeroase și dansurile ritale ritmate, incantațiile prin care se manifestă aceste culte, produc o stare de transă, servind ca mijloc de comunicare cu zeitățile. Aceste zeități au nume africane, dar există și nume ale unor sfinți
Vaudou () [Corola-website/Science/311851_a_313180]
-
spre deosebire de religiile afro-caraibiene din Cuba și din Trinidad-Tobago, în care sunt invocate zeitățile "orisa". Peste tot, sacrificiile sângeroase și dansurile ritale ritmate, incantațiile prin care se manifestă aceste culte, produc o stare de transă, servind ca mijloc de comunicare cu zeitățile. Aceste zeități au nume africane, dar există și nume ale unor sfinți creștini catolici care sunt atribuite acestor divinități africane autentice. Există o întreagă rețea ocultă a confreriei Vaudou, care cuprinde societatea haitiană în cvasitotalitate, manifestându-se prin vrăji, descântece
Vaudou () [Corola-website/Science/311851_a_313180]
-
afro-caraibiene din Cuba și din Trinidad-Tobago, în care sunt invocate zeitățile "orisa". Peste tot, sacrificiile sângeroase și dansurile ritale ritmate, incantațiile prin care se manifestă aceste culte, produc o stare de transă, servind ca mijloc de comunicare cu zeitățile. Aceste zeități au nume africane, dar există și nume ale unor sfinți creștini catolici care sunt atribuite acestor divinități africane autentice. Există o întreagă rețea ocultă a confreriei Vaudou, care cuprinde societatea haitiană în cvasitotalitate, manifestându-se prin vrăji, descântece, taine și
Vaudou () [Corola-website/Science/311851_a_313180]
-
arată pe zeul-soare trecând prin cele 12 porți care împart noaptea, și îi asigură celui înmormântat acolo siguranță în timpul nopții. La sfârșitul dinastiei a 19-a apare pictată Cartea Cavernelor, care împarte lumea subterană în caverne și în care stau zeitățile împreună cu cei morți, care așteaptă să treacă soarele și să fie aduși din nou la viață. Mormântul lui Ramses III are Cartea Pământului, unde lumea subterană este împărțită în patru, și în care discul soarelui este aruncat din pământ de
Valea Regilor () [Corola-website/Science/311347_a_312676]
-
vechi referințe la zeița Tara au fost găsite în epopeea antică a Finlandei în urmă cu 5 milioane de ani. În epopee se vorbește despre Tar, Femeia Înțelepciunii. Un vechi trib al popoarelor indigene din junglele Americii de Sud o numeau pe zeitatea lor, Tarahumara. Zeița Tara este de asemenea asociată cu Kuan Yin, marea zeiță chineză a compasiunii. Kuan Yin este acel aspect al divinității care se oferă să ajute aspiranții aflați pe o cale spirituală ce se confruntă cu dificultăți, ghidându
Tara () [Corola-website/Science/312432_a_313761]
-
despre zeița antică egipteană IshTar care, spune legenda, a venit pe pământ dintr-un alt sistem planetar și și-a îndrumat poporul să se împerecheze cu locuitorii pământului făcându-i astfel capabili să realizeze cu inteligență multe acțiuni. Tara este zeitatea feminină arhetipală în mitologia hindusă, a cărui nume înseamnă “Stea” - cunoscută în Hinduismul Indian ca Mama Creatoare. În scripturile hinduse vechi, ea este descrisă ca una dintre cele opt aspecte majore ale Principiului Divin Feminin, o manifestare plină de iubire
Tara () [Corola-website/Science/312432_a_313761]
-
cu numeroase forme, este populară în mare măsură și în Nepal, Tibet și Mongolia. -Tara este câteodată descrisă cu ochi în tălpile picioarelor și în palmele mâinilor. Din această cauză, este numită Tara cea cu șapte ochi, o formă a zeității tradiționale din Mongolia. -Adoptată de buddhism de la hinduism, începând cu secolul al III-lea î.C., Tara apare în buddhism, jainism, și în mod particular în lamaismul tibetan, cu o multitudine de manifestări: Zeiță a ascetismului și misticismului, Mamă creatoare
Tara () [Corola-website/Science/312432_a_313761]
-
mult mai general, "a îndeplini un act solemn". Sensul profund religios al acestui termen a fost dat uitării datorită orgiilor romane și mai ales datorită condamnării acestora în literatura creștină. În perioada imperială se poate constata un anumit amestec între zeitățile venerate în culturi inițiatice, atributele lor devin interșanjabile și se pot subsuma unui caracter solar, ceresc. Acestuia îi sunt supuse toate personajele sau forțele divine, în maniera specifică henoteismului. Acest fenomen este influențat de monoteismul tipic cultelor din Asia Mică
Religiile de mistere () [Corola-website/Science/310882_a_312211]
-
mai bătrân, care este pregătit să-i țină poveți curiosului sau fan. Începe prin a spune că oamenii prin sinea lor sunt plictisitori, însă unul anume, Light, care a dorit să-și realizeze cu ajutorul Death Note-ului un statut de zeitate a fost destul de interesant. Astfel, începe povestea, cu scene concentrate și uneori săriri peste unele aspecte ale poveștii, cât și dezvoltarea uneori necronologică a evenimentelor și introducerea unor scene noi, neprezente în anime. Sară Bryan Tema de început Tema de
Death Note () [Corola-website/Science/309597_a_310926]
-
și Luna sunt înghițite de lupi uriași, monștri enormi, ca lupul "Fenril" și șarpele "Midgard", care sunt eliberați și - împreună cu focuri uriașe - pornesc la luptă împotriva zeilor și devastează pământul. Războinici pământeni căzuți în trecut ("Einherjer") întăresc rândurilor armatei de zeități. În lupte sunt uciși numeroși monștri și zei (zeii erau muritori !), până la urmă "Surt" cel mai puternic dintre focuri, distruge pământul în întregime. Prin foc se restabilește echilibrul între haos și ordine. Tatăl zeilor, "Odin", creează lumea din nou, soarele
Escatologie () [Corola-website/Science/309629_a_310958]
-
obicei într-un chenar, în centrul desenului covoarelor sau „kilim”-uri și care reprezintă figuri zoomorfe („coarnele de berbec” în cazul triburilor Koyunlu), stilizări de arme sau săgeți din arsenalul războinicului turcic sau figuri fitomorfe, uneori chiar făcând aluzii la zeități preislamice, cum ar fi cazul celebrelor "boteh"-uri, al cărui înțeles a fost adesea decriptat ca desemnând o lacrimă, un foetus în poziția prenatală, conul unui pin, o pară, un chiparos, bobocul unei flori pe cale să se deschidă sau flacăra
Alfabet runic turcic () [Corola-website/Science/309646_a_310975]
-
(कृष्ण în devanagari, în AITS kṛșṇa, pronunțat în AFI /'kɹ̩ʂ.ɳə/ conform sanscritei clasice) este considerat a fi un mare Avatar (Întrupare) divin și este o zeitate venerata în multe tradiții hinduse. Este prezentat de cele mai multe ori că un tanar pastor de vaci, cântând la flaut ("bansuri"), precum în , sau ca un tânăr prinț care ofera îndrumări filozofice, precum în Bhagavad Gita. Cel mai comun în hinduism
Krishna () [Corola-website/Science/309088_a_310417]
-
Aceasta îi arată lui Tom că îl va iubi mereu, chiar dacă nu se vor mai vedea probabil niciodată. În al șaselea roman, Tom alege să meargă împreună cu mama lui în țara ei natală, Grecia, pentru a înfrunta una din Vechile Zeități, pe Ordeen. Însă nu doar ea va aduce măcel și pustiire în lume, dar acum că "Scaraoțchi" este liber, trebuie oprit pentru a nu-și uni forțele cu Ordeen. Mama lui Tom se aliază cu vrăjitoarele din Pendle pentru a
Thomas J. Ward () [Corola-website/Science/310825_a_312154]
-
de maximă importanță pe plan fizic, ideatic, filozofic sau spiritual. Nu întâmplător, fiind adesea învăluite în nori și deci deseori inaccesibile vederii libere, vârfurile cele mai înalte ale unui lanț montan au fost considerate misterioase locașuri ale unor ființe supranaturale, zeități sau zei. Determinarea celui mai înalt vârf montan local, al unui lanț montan sau al unei regiuni, continent sau al lumii a constituit mereu unul din subiectele majore de discuție ale iubitorilor muntelui. În funcție de unul sau altul dintre criteriile considerate
Vârf de munte () [Corola-website/Science/308828_a_310157]
-
regi sau figuri de animale fantastice cu trupuri de animal, aripi și capete de om. Relieful contribuie la ornamentarea perețiilor palatelor sub forma frizelor ce înfățișau de obicei regi pe tron, șiruri de prizonieri, scene de lupte sau vânătoare și zeități înaripate. Exemple: Statuia regelui Assurnasirpal al II-lea, "Assurbanipal la vânătoare", "Leoaică rănită", "Leu argonizând". Începând cu mileniul II î.Hr. Babilonul ajunge a fi cel mai important oraș comercial și militar datorită victoriilor obținute de regii babilonieni asupra mesopotamiei. Arta
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
prin înflorirea orașelor cum ar fi: Cnossos, Phaistos, Haggia-Triada și Gurnia. Dezvoltarea acestor orașe este posibilă datorită înfloririi meșteșugurilor și comerțului, iar din punct de vedere religios acestea au o religie politeistă. Datorită lipsi datelor, nu se știe și numărul zeităților cretane dar cele mai importante par a fi "zeitățile feminine" reprezentând fertilitatea și renașterea naturii, și "taurul", ca animal sfânt. Ritualurile religioase ale cretanilor erau desfășurate în aer liber, în mici capele sau în anumite săli din interiorul palatului regal
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
și Gurnia. Dezvoltarea acestor orașe este posibilă datorită înfloririi meșteșugurilor și comerțului, iar din punct de vedere religios acestea au o religie politeistă. Datorită lipsi datelor, nu se știe și numărul zeităților cretane dar cele mai importante par a fi "zeitățile feminine" reprezentând fertilitatea și renașterea naturii, și "taurul", ca animal sfânt. Ritualurile religioase ale cretanilor erau desfășurate în aer liber, în mici capele sau în anumite săli din interiorul palatului regal. Arhitectura cretană are ca piesă de rezistență "palatul cretan
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
noastre. Exemple pot fi: Stadionul de la Delphi sau Olimpia. În arta greacă, și sculptura este reprezentativă având origini legate de obiceiul reprezentării chipului uman, acesta înfățișând fie defuncți pe stelele funerare, fie învingători în concursurile sau întrecerile sportive ori, reprezentând zeități divinizate decorând templele. Această categorie a sculpturii ne demonstrează experiența acumulată de artiști de-a lungul vremii. Astfel, de remarcat este statuara de mari dimensiuni reprezentând oameni sau zeități cu o anatomie perfectă. Începând cu secolul al VI-lea î. Hr
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
stelele funerare, fie învingători în concursurile sau întrecerile sportive ori, reprezentând zeități divinizate decorând templele. Această categorie a sculpturii ne demonstrează experiența acumulată de artiști de-a lungul vremii. Astfel, de remarcat este statuara de mari dimensiuni reprezentând oameni sau zeități cu o anatomie perfectă. Începând cu secolul al VI-lea î. Hr. pentru realizarea statuilor se folosește piatra. O influență a artei egiptene în sculptura greacă este prezența frontalismului, adică statuile sunt parcă încremenite și le lipsește expresivitatea chipurilor. Aceaste statui
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
locuri se credea că el controlează raiul și pământul. Iškur (sau Adad) era zeul furtunilor. Ninurta era zeul sumerian al războiului și al eroilor. Inanna, zeița sumeriană a războiului, era și soția lui Ninurta. Pazazu, numit și Zu, era o zeitate malefică, ce a furat tabletele destinului lui Enlil, și a fost omorât din acest motiv. Tot el a adus și bolile nevindecabile. Credința în demoni era o parte importantă a religiei Mesopotamiei antice. Oamenii se temeau de sufletele rele, și
Istoria Mesopotamiei antice () [Corola-website/Science/309879_a_311208]
-
pe continentul american de peste 5000 de ani, sursa de origine fiind din Anzii peruvieni și ecuadorieni. Fumatul cannabisului în India este practicat de peste 4000 de ani. La început, fumatul s-a propagat în combinație cu ceremoniile religioase; ca ofrande aduse zeităților, în ritualuri de purificare, care să le permită preoților sau conducătorilor religioși să se detașeze de limpezimea minții în scopul de a comunica cu divinitatea sau de a induce viziuni spirituale. După explorările europene din Americi, obiceiul s-a răspândit
Fumat () [Corola-website/Science/309937_a_311266]
-
Teocrația este o formă de guvernământ în care Dumnezeu sau o zeitate este recunoscută ca și conducător civil suprem al statului, sau într-un sens mai larg, o formă de guvernământ în care statul este guvernat prin ghidare divină imediată sau prin oficiali care sunt priviți ca fiind ghidați divin. Pentru credincioși
Teocrație () [Corola-website/Science/309347_a_310676]
-
forme folosite ale numelui în izvoarele străvechi sunt Zalmoxis, Zamolxis sau Salmoxis. Originea numelui este incertă, dar mulți cercetători fac apropierea cu cuvântul zemel (pământ), termen de origine indo-europeană. Pe această bază, Ioan I. Russu consideră că Zalmoxis era o zeitate a pământului. Herodot (Istorii, V, 4), Valerius Maximus ("Facta et dicta memorabila", II, 6, 12) și Pomponius Mela ("Descrierea pământului", II, 16) relatează că tracii erau întristați la nașterea unui copil, tristețe manifestată prin plânsul rudelor apropiate, pentru că nu vedeau
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
zei părintelui lor. Maia era cea mai frumoasă dintre cele șapte atlantide, cum mai erau numite. Cucerit de frumusețea ei, Zeus a sedus-o, Maia fiind mama zeului Hermes. În mitologia romană se numea Fauna sau Bona Dea, reprezentând o zeitate a primăverii. Fiul lui Istrate Micescu povestește că la Micești „era momentul de destindere, dar nu era un moment de destindere frivol, pentru ca acolo tata îl citea pe Platon, pe Tucidide; momentul ăsta de liniște sufletească era împănat cu discuții
Istrate Micescu () [Corola-website/Science/306200_a_307529]