3,844 matches
-
de trezire a conștiinței românilor. Motivația poetului este că Basarabia „este plai cu suflet românesc”. Iată: un plai cu suflet, nu numai cu forme geografice frumoase, dar și cu oameni frumoși sufletește. Dar și pentru că Basarabia este „Pământ străbun din zestrea dacilor”. În același ton este scrisă și poezia „La mulți ani, Limbă Română!” Aici țara este numită „Mamă România” și zână iar poporul este „Bravul meu popor!” Cuvinte dure, vehemente folosește poetul împotriva vânzătorilor de neam asupra cărora el invocă
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
noi în fiecare seară, Cuvinte nerostite pâlpâie sub sprânceană În sufletul meu cu zâmbet de primăvară. Vă recomand această carte, este o poezie pe care o veți simți și o veți înțelege cu ochii sufletului. Poeta are versuri frumoase în zestrea sa, are imagini vii, aprinse, văpăi care vă luminează inima. Deși nu am întâlnit-o încă în viața reală, dincolo de ecranul calculatorului, am privilegiul să spun că îi cunosc sufletul îndeaproape, am surprins-o în conversații private și tristă și
VERSURI DE DOR, DIN POLENUL CUVINTELOR de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374756_a_376085]
-
Cultural al comunei, apoi invitați într-un tur de onoare în incinta acestuia. Ce a urmat ne-a tăiat respirația, lăsându-ne muți de uimire, pe mine mândră că sunt fiica comunei, surprindere pentru ceilalți, neașteptându-ne la o asemenea zestre de costume populare complete, despre care, cu modestia-i caracteristică, domnul primar Temistocle Diaconu, căci despre Domnia sa este vorba, ne povestește, indicându-ne mașina de cusut, că aici se execută toate reparațiile acestor costume folosite de câteva generații de prestigiosul
CRONICA LA PROPRIA LANSARE DE CARTE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371655_a_372984]
-
și numeroase reuniuni cultural-științifice, mese rotunde, consfătuirii pe teme istorice, literare, folclorice, dezbateri despre limba română și instruirea în limba maternă în școlile de stat, deosebit de agreate fiind și numeroasele competiții: gastronomice, etnografice, etnologice, expozițiile cu nestemate din lăzile de zestre, alegerea celor mai frumoase costume naționale, ii și ciupage, alegerea celei mai frumoase românce la Competiția Națională ,,Românca - Miss Serbia“ și a celei mai frumoase românce participante la Festivalul Internațional ,,Joc Românesc“. - Este și un m esaj către românii din jurul
INIMA CARE BATE PENTRU LIMBA ROMÂNĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369159_a_370488]
-
de hoți, nu-i mai sătura dracu dar tartorul avea cheile iadului, când el va da semnalul, se va dărâma tot raiul crescut prin furăciune că nu-i așa, orice avere dobândită prin furt și înșelăciune se duce sulii de zestre și a trimis-o pe Elena la DNA s-a frecat asta la nas până s-au prins procurorii că ea vrea să facă niște denunțuri adică să-i dea în gât pe toți nenorociții care s-au speriat de
CUM AU VENIT... TOT AȘA AU ȘI RĂMAS de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374200_a_375529]
-
două cazuri sociale deosebite aflate în supravegherea organizației de femei și de tineret a PNL Salonta. Festivalul salontan a continuat cu mai multe concerte de muzică populară în interpretarea ansamblurilor „Mărțișorul” din Avram Iancu, „Cununița” din Mădăras, „Ardeleanca” din Tulca, „Zestrea Buduresei” și „Nuntașii Bihorului”. Pe scenă au mai urcat solistul de muzică populară Ciprian Zopota și finalista concursului X-Factor, Natalia Selegean. Ramona Buz, Sorin Petrache Referință Bibliografică: FESTIVALUL TRADIȚIEI CULINARE ROMÂNEȘTI / Sorin Petrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1346
FESTIVALUL TRADIŢIEI CULINARE ROMÂNEŞTI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362168_a_363497]
-
unor melodii minunate, culese din mirifica „Grădină a Raiului Folcloric Românesc”. Dăruirea cu care au cântat acești viitori artiști ai scenei lirice, îmbrăcați în splendide costume populare autentice (unele cu vechime de pestre 100 de ani) moștenite din „Lada de zestre” a străbunilor... au impresionat în mod foarte plăcut spectatorii (locanici și turiști). În cele două seri de audiere a cântecelor populare (vocal și instrumental - doine, hore, sârbe, bătute) a excelat doina (creație magnifică a poporului român!) „Doina zic, doina suspin
TINEREŢEA, FLOAREA MIRESMATĂ A VIEŢII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362171_a_363500]
-
fi... Harap Alb” (1965), „Haiducii” (1966), regia Dinu Cocea, „Șapte băieți și o ștrengăriță” ( „Sept hommes et une garce”) (1967), „Bernard Borderie”, coproducție cu Franța, „Răpirea fecioarelor” (1968), regia Dinu Cocea, „Haiducii lui Șaptecai” (1971) - Domnița Ralu, regia Dinu Cocea, „Zestrea domniței Ralu” (1971) - Domnița Ralu, regia Dinu Cocea, „Săptămâna nebunilor” (1971) - Domnița Ralu, regia Dinu Cocea, „Cu mâinile curate” (1972) - Charlotte, regia Sergiu Nicolaescu, „Nu filmăm să ne-amuzăm” (1975) - Lucia, regia Iulian Mihu, „Osînda” (1976) - Magda Pârâianu, regia Sergiu
AIMÉE IACOBESCU. CU MEDALIA PE PIEPT, ÎNGENUNCHEATĂ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378642_a_379971]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > CĂUTĂRI Autor: Lucian Tătar Publicat în: Ediția nr. 2350 din 07 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Cioplesc în stâncă nemuririi, ocnaș îți sunt din zeii împietriți, caut zestrea pură a robirii, dacilor risipiți și înrobiți! Am căutat lumina lunii, ne-am risipit că un taifun, am contracarat puterea semilunii, am ajuns un praf al lumii în drum! Cu lacrima ,cuvânt de îndoială, atâtea generații au luptat cinstit, acum
CĂUTĂRI de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378786_a_380115]
-
este cu mine oriunde voi fi și orice voi face. Și am fost învățat să iubesc răsăritul de soare și roua de pe frunze, dealul și izvorul și cerul cu stele . Le-am luat pe toate că pe un dar frumos .Zestrea mea cu care am plecat în lume... Toate astea , la un loc, sunt ca niște rădăcini -Ce frumos spui tu,Grișa.... -Iar acum ,tot ce am primit eu, de la Ion și de la Paulina, vă ofer vouă, ca să știți, ca să nu
SATUL CU PROFESORI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377732_a_379061]
-
și cu faptele mele. Iar arma mea va fi...cu-vân-tul, cuvăntul ,tătăițule drag! Cuvîntul rostit dar mai ales cuvăntul scris!Nici nu știi ce putere formidabilă are cuvântul! Voi începe de aici, din satul nostru. Voi căuta prin lăzi de zestre și poduri de case, voi căuta povești de viață și vise uitate, voi afla obiceiuri vechi și datini străvechi, voi răscoli inimi și vieți pentru a scoate la lumină diamante uitate! Și toate vor fi așternute pe hârtie! Și de
PLECAREA LUI PAVEL CUCI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377739_a_379068]
-
știință de a stinge sau gestiona conflicte poate aduce un bonus meritat unei educații complete. Viitorul, pe care îl vom trăi inclusiv prin copii noștri, poate fi mai bun dacă oamenii de mâine, elevii de azi, au primit la timp zestrea de care au atâta nevoie - știință managerierii conflictului - o notă cu caracter imperativ față de situația actuală a unei societăți, indiferent de stadiul de dezvoltare economică. Impresionantă prin gândire și totodată necesară în spațiul românesc și european, abordarea prin prisma a
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3125]
-
Sacalov, logofătul Alecu Balș. Iată o Adunare compusă din privilegiați, din boieri, condusă de vornici, care abroagă privilegiile, proclamă unirea României, egalitatea cetățenească, despărțirea puterilor publice, responsabilitatea ministerială, inviolabilitatea domiciliului și a persoanei, libertatea conștiinței ș. a. m. d., adecă toată zestrea constituțională a Apusului, bineînțelegîndu-se, fără prețiosul concurs al Costineștilor, Fundeștilor, Pătărlăgenilor, adică fără tagma patrioților roșii. Apoi aceștia reacționari sînt? Dar Constituția actuală nu s-a votat de o Adunare al cărei prezident, deci reprezentant al majorității, era d. Epureanu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se subîmpărțea din timp în timp după numărul membrilor neamului. Cea mare se păstra indiviză și, pentru a nu se micșora puterea politică a familiei, se moștenea în cele mai multe cazuri de cătră unul singur, mulțumindu-se ceilalți copii cu cîte-o zestre în bani sau în avere mobiliară. Din documente se văd resturi de inalienabilitate și o îngreuiare foarte mare a cumpărătorii. Pentru a se vinde o moșie trebuiau consultați toți membrii familiei, precum și toți megieșii. Dacă unul din. membrii familiei ar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
plătit cu destulă nesăbuință tribut puterii instalate prin forța ocupantului, este cel al pictorului Ștefan Constantinescu. Venea dintr-o lume frumoasă, dintr-o Românie prosperă și democrată, în care artele, pictura între ele, erau ținute în rang, venea cu o zestre enormă de cunoștințe și îndemînări care-i asiguraseră deja notorietatea. Cînd armatele ocupante au intrat în București, pictorul s-a hărnicit imediat și a compus o scenă, jenantă prin nesinceritatea ei, golită de bunul simț românesc: tancul invadator, împresurat de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
complex de factori între care se includ: factori sociali și culturali, convingerile și valorile personale, factori contextuali (Pintrich, apud. Băban, 2001ă. 1. Factorii sociali și culturali acționează la nivelul normelor, valorilor și practicilor de învă țare ce se constituie în zestrea culturală a unei persoane. Diferențele între culturi se regăsesc la nivelul: - Valorii pe care o acordă învățării de tip școlar; - Tipurilor de interacțiune pe care le încurajează în activitatea de învățare (cooperare sau competițieă; - Concepția despre competență (dobândirea de cunoștințe
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
urmă-i nu doar omul, ci, mai ales, faptele sale, materializate în cazul lui Leonid Boicu printr-o operă istoriografică de excepție. Altfel spus, a plecat omul, dar a rămas istoricul, ale cărui virtuți numite: rigoare, metodă, orizont tematic și zestre științifică s-au impus deja ca etaloane valorice în conștiința celor care înțeleg istoria ca pe o veritabilă știință, în cel mai pur spirit tacitian, nicidecum ca pe o profesie speculativă. „Anevoie se poate estima astăzi corect - scria, încă din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
măsură recurgea la autoironie și se amuza când însuși devenea ținta sarcasmului prietenilor, fără să le poarte urmă de resentimente”.Un alt episod biografic ilustrativ, în acest sens, s-a consumat la vârsta deplinei sale maturități profesionale, când experiența și zestrea științifică acumulate - pe temeiul muncii fără preget, dar și al înțelepciunii și harului său - îl consacrase deja ca pe unul dintre cei mai în vogă istorici, o autentică autoritate în câmpul istoriei moderne și al istoriei relațiilor internaționale. În contextul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ultimii ani de viață, noi lucrări de sinteză și câteva studii analitice care-i reconfirmă clasa și rasa. Adăugate aparițiilor anterioare, ultimele, spre a utiliza o expresie sau element de identificare a scrierilor celui mai mare istoric român, rotunjesc o zestre științifică impresionantă prin rigoare, orizont tematic, substanță și limbaj, operă pe care nădăjduiesc și cred că posteritatea o va prețui mai mult decât au făcut-o contemporanii autorului. Dealtfel, evidențiind vocația istoricului, academicianul Alexandru Zub, el însuși un reper moral
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de bibliotecă - a apărut totuși, în Editura Institutul European, când autorul ar fi împlinit vârsta de 70 de ani. Cu titlu cvasiidentic celui din 1986, sugestiv și pentru conduita morală a autorului, care n-a dorit să-și multiplice artificial zestrea științifică (sub raport numeric) prin acordarea unei alte identități propriului demers, această ultimă creație științifică dovedește, dacă mai era nevoie, că autorul o gândise în cadrul unui proiect restitutiv mai amplu, menit a repera și evidenția raporturile românilor cu lumea europeană
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
note - tipărite de-a lungul vremii în cuprinsul unor varii publicații de profil, reviste, sau volume tematice - pe care le-a considerat a fi mai sugestive pentru direcțiile de cercetare, etapele creației, orizontul spiritual și, nu în ultimul rând, pentru zestrea istoriografică a autorului lor. Din aceste considerente, am inclus, în cuprinsul volumului, un studiu nepublicat și necunoscut până acum, consacrat politicii coloniale a Rusiei țariste în secolul al XIX-lea, studiu însoțit și de autoreferatul autorului, lămuritor asupra contextului elaborării
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și supraaglomerat al istoriografiei, derivă din statutul acesteia din urmă. În al doilea rând, în pofida progreselor gândirii istoriografice, aproape că nu apare „nimic nou sub soare”, școlile de astăzi patronate de Clio sporind doar, prin mijloacele superioare ale timpului prezent, zestrea temeinică și bogată a trecutului. Spre o istorie totală aspira N. Iorga, o cultiva în felul său Lucien Febvre, iar Săptămânile sintezei ale lui Henri Berr, spune Fernand Braudel, sunt precursoarele „atâtor curente actuale”. Astăzi se țintește la o aplatizare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
români în 1859 nu este, iertată-mi fie banalitatea, o inovație în istorie, ea se particularizează însă prin statutul juridico-politic internațional al Principatelor. Ce-i drept, oamenii de stat contemporani evenimentelor, apoi publiciștii și istoricii, au reținut, cu excepții nesemnificative, zestrea de simțământ patriotic, inteligență și abilitate politică a corifeilor luptei pentru emancipare națională a românilor, trăsături probate cu o surprinzătoare maturitate pentru niște amatori, novici în „treburile înalte de stat”, cu atât mai mult în cele diplomatice, care au însoțit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
În esență, libertatea constituie forma muncii ca activitate a personalității. Exersarea liberă a aptitudinilor nu este un act care are valabilitate în sine, adică nu este un act independent de natură; căci aptitudinile sunt modelări ale dispozițiilor sufletești ce alcătuiesc "zestrea naturală" a individului care se manifestă liber în actul muncii. Așadar, ea se află în legătură cu întregul complex sufletesc care formează personalitatea (de altminteri, eul însuși este spontaneitate, deci libertate); ea este, într-un fel, legată de natură, însușirile sufletului având
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
semnul distanței dintre om și Divinitate! Așadar ce ar fi de făcut? Să activăm chemările valorice cu fiecare ocazie, să le consacrăm, zi de zi prin propriile acte, pentru că suntem purtători ai harului divin, smeriți dar și responsabili de „greutatea” zestrei care ni s-a lăsat. Să fim, nu-i așa, mici „dumnezei”, atât cât ne-a fost hărăzit, să ne ridicăm cât mai mult pe treptele perfecțiunii, să „Îndumnezeim” propriile acte și lumea În care trăim, pentru care cu siguranță
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]