6,137 matches
-
sistemul propagandei de partid (ziare, reviste, edituri, teatru...) au colaborat cu securitatea ceaușistă. Dădeam și nume, acestea ulterior m-au acuzat de plagiat. Unii exegeți ai literaturii universale, chiar și de la noi, susțin că dacă opera rezultată dintr-un așa zis plagiat este net superioară față de cea de la care s-a „inspirat”, acest act este în folosul literaturii și culturii în general. Georges Maurevert în „Cartea plagiatelor” arată cazuri celebre care s-au folosit de acest mijloc, cum ar fi: Dante
FERICIREA DE A FI CONDAMNAT DE CONFRAŢI, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363336_a_364665]
-
război, lua câțiva chirpici din tizic[1] și îi arunca în căruță, apoi lua bota cu apă, o putină plină pentru baia săptămânală, pirostriile pentru găleata mare din aramă, calupul de săpun de casă, lemnele din salcâm pentru construcția propriu zisă a colibei, carton asfaltat și multe obiecte de strictă necesitate pe termen mai lung. Când ajungeam noi la vie pe la începutul lui august, de obicei abia începeau să se pârguiască boabele de struguri ale soiurilor timpurii. Incepeam paza așa de
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
grupuri de minorități etnice sau naționale care vor acționa prin programe sociale pe scară largă cu finanțarea diferitelor asociații și fundații. Pentru toate acestea, să fie de vină blestemata de globalizare, mistificata secularizare sau maladia începutului de mileniu III, așa-zisa criză economică mondială, caracatița corporațiilor străine sau niciuna dintre acestea, ci, pur și simplu, noi românii ne batem singuri cuie în talpă. Ștefan POPA Referință Bibliografică: STATUL ROMÂN, QUO VADIS? Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1081, Anul
STATUL ROMÂN, QUO VADIS? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 () [Corola-blog/BlogPost/363475_a_364804]
-
scuze și te-am rugat să uiți de acel moment regretabil. Să știi că nu am găsit niciun caiet, așa că te-aș ruga să pleci. Cu siguranță, ai tăi sunt îngrijorați! - Nu-i nicio problemă, domn’ profesor, la noi așa-zisele petreceri între fete țin până dimineața, așa că ai mei știu că voi sosi acasă cel mai devreme în zori când încep să circule tramvaiele. V-am mai explicat. Nu vreți să mai stăm nițel de vorba până mă mai încălzesc
ROMAN , CAP. TREISPREZECE/EROTIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363431_a_364760]
-
capului cu sabia. În timpul domniei lui Dioclețian era un guvernator pornit cu multă cruzime împotriva creștinilor, pe nume Arian. Printre alții, dăduse morții doi creștini de frunte care se numeau Asclan și Leonid și întemnițase 37 de creștini în cetatea zisă a antinoitenilor urmând a-i supune la chinuri să se lepede de Hristos. Unul dintre ei, pe nume Apolonie, care era citeț la biserică, voind să-și salveze și trupul și sufletul, dar temându-se de chinuri, l-a plătit
SF.MC.TIRS, CALINIC, LEVCHIE, FILIMON, APOLONIE ŞI CEILALŢI ÎMPREUNĂ CU EI de ION UNTARU în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363506_a_364835]
-
care Rusia și lumea au trecut prin evenimente fierbinți, ce-au determinat transformări radicale pe toate coordonatele planetare! Între istoria Corului Armatei Roșii și istoria Rusiei există o intercalare influențabilă reciproc. De la spiritul asaltului asupra Palatului de Iarnă, culminat cu zisa revoluție leninistă din octombrie, la spiritul socialismului sovietic, muzica interpretată de corul de bărbați militari ai Armatei Roșii reprezintă vocea postulatelor istorice ale rușilor, începând cu îndepărtarea și execuția sângeroasă a țarului: război, foamete, îndoctrinare în spiritul sovietic... punctul terminus
VIN RUŞII! CORUL ARMATEI ROŞII VINE LA BUCUREŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362384_a_363713]
-
Un domn cărturar într-o țară mănoasă. Nu-i gloria destulă, și Iani-l trădează, Cu exarh Patriarhul Nichifor trimit, Semnat și de Mihnea Turcitul, sub pază La Poartă s-ajungă mesaj otrăvit. Sultanul Murad vede zvon cum se strânge De zisa trădare a Prințului-Domn, Edicule-l leagă în Turnul de sânge Și-l ține în pază, în chin și-n nesomn. Amară urgie în țara turcească, Pedeapsă spre ghiaur se-ndreaptă pe dat`, Căci Beiul Sinan a primit să-l sluțească
FRUMOSUL PRINCIPE CERCEL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362405_a_363734]
-
repede în cetate. Ceea ce era mai grav, gândea arhiereul, era faptul că foarte mulți dintre pelerinii sosiți în Ierusalim urmau să plece în locurile din care veniseră și aveau să răspândească rapid și în toate direcțiile și vestea cu așa zisa înviere a răzvrătitului Iisus. Arhiereul însă nutrea speranța că plătind sume importante romanilor și unor clevetitori aleși, avea să estompeze cumva rătăcirea care se prefigura. Și mai spera că dacă Baraba ar fi ucis vre-o doi dintre ucenici, acest
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362339_a_363668]
-
fost adeptul acestui gen de distracție. Puținele cărți luate cu mine sau cele procurate din dotarea bibliotecilor, sau noii prieteni, sezonieri, pe care nu-i puteam refuza spre a nu se interpreta, toate acestea se numărau printre posibilitățile de așa-zisă „culturalizare" accesibilă. Și totuși, am iubit mult viața cu frumusețea ei, cu locurile minunate cu oamenii și obiceiurile lor. Pe timpul lunilor de iarnă, pregăteam baza campaniei următoare și stăteam acasă. De bine - de rău, vedeam un film în oraș sau
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
rupsese gardul Afroditei, Adelina încă nu intrase în vizorul lu' madam Jorjet, Cezar Dunăreanu nu-și descoperise vocația de numărător al picioarelor în campania de recensămînt modern al populației, responsabilul cu protecția socială încă nu avea puterea în mînă, Alunică zis și Alu Gore își șlefuia lucrarea capitală, “Tragedia globalizării”, iar Lilicuța Bolovan nu și-ar fi închipuit în ruptul capului că se va îndrăgosti de caraghiosul ăla de Neacutare Pandișpan, numit așa pentru că, atunci cînd uita cum îl cheamă pe
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361106_a_362435]
-
și studii comparatiste. Era un spirit viu și ardea ca un foc. Corectă, exigentă, cu un umor fin și ironică. Foarte caldă, totodată. Cu impostorii însă era de neclintit. Fiind singura care le putea dovedi impostura profesională, demontându-le așa-zisele traduceri din sanscrită sau cursuri absolvite prin străinătate, pe hârtie, nu-i de mirare că aceștia au încercat să o determine să plece din țară. Voalat, i-au oferit valută, ei, celei pe care banii o interesau cel mai puțin
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
același lucru. Rosa Lentini ne descoperă o lume pe care noi, europenii nu avem cum s-o descifrăm, ori o înțelegem greșit, după aparențe. Ea ne introduce în etosul și eposul oriental, la fel de firesc cum ne-ar povesti despre așa-zisele binefaceri ale civilizației moderne, sufocante și stresante. De aceea, un cântec egiptean, intonat de un copil localnic creează emoție estetică mai puternică decât un tablou al unui pictor contemporan: “În bărci micuțe, folosind brațele drept vâsle, se apropie copii de
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
ori aiurea. Totul se petrece în plan ideatic, avem de învățat mult de la cunoașterea universului, a naturi, animalelor, a plantelor.... privește Disscovery și ce inventăm noi în războaie sunt idei absurde și reprezintă încă un grad de incultură din așa zisa noastră civilizație. Pretextând dialogul între împărăteasa - învățător și prințesă, constați ca un cititor atent că din convorbirea ei deconectantă, incitanta și mult peste media lirică, desprinzi sensibilitatea și totuși realismul scriitoarei. Un adevărat și uriaș pas pendular înainte-înapoi pe care
LUMEA INCREDIBILĂ A SUZANEI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361190_a_362519]
-
un timp în care nu am mai discutat problema noastră și în care un vechi prieten pe care l-am întâlnit ocazional, mi-a făcut multe complimente aducându-mi aminte cât a fost el de îndrăgostit de mine în așa zisa tinerețe. Am înțeles că ești fericită cu cel care l-ai luat de bărbat și totuși, citesc în ochii tăi nemulțumirea care cu greu reușești să o maschezi.. De ce nu vrei să fim ca în tinerețe, cel puțin prieteni buni
DE VORBĂ CU MINE de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361131_a_362460]
-
urmat? În fond, oaza mea adevărată de liniște era casa mea, soțul și copilul.Și deodată s-a impus întrebarea ce reprezintă iubitul în afară de o mașinărie de făcut plăceri momentane? Apoi a început odată cu trecerea timpului o slăbire a așa zisei vigilențe de a nu fi descoperită duplicitatea mea. Întotdeauna întâmplările simple au scos la iveală adevărate dezastre ulterioare-Atunci când mergeam împreună pe stradă atrăgeam atenția prin potrivirea noastră dar și felul cum ne priveam unul pe celălalt. Deodată, noi ținându
DE VORBĂ CU MINE de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361131_a_362460]
-
care vizitează orașul stațiune să aibă ce vedea. Vederile cu stațiunea sunt foarte frumoase, dar când privești clădirea reală îți vine să plângi nu alta! M-a surprins sa văd aceeași pereți decojiți de var la clădirea ce adăpostește așa zisul cazinou și casa de cultură a orașului care prin 20 septembrie 2009 mai avea agățată de frontispiciul său un mare banner ce anunța că au fost zilele orașului în 9-10 septembrie. Dar cel mai mare dezastru arhitectonic din orașul Băile
PLIMBĂRI PRIN BĂILE HERCULANE...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360829_a_362158]
-
abia mai târziu când s-a înscris la cursul de ... alfabetizare în masă și care privea în primul rand, pe oamenii de la partid și pe cei din administrație, care își dovediseră și paradovediseră “zelul partinic” ... Mai apoi, printr-un așa zis examen i-am dat patru clase, iar printr-un altul, organizat nu mult după aceea, diplomă de absolventă a școlii medii de bibliotecari, la cursul de fără frecvență. Era în același timp, inspectoare în Ministrul Culturii cu funcția de control
DUPĂ RĂZBOI, ÎN TIMPUL BOMBARDAMENTULUI IDEOLOGIC !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360865_a_362194]
-
ținut în sclavie și supus torturii, prezumția de nevinovăție, dreptul la proprietate, la libertatea conștiinței, a religiei, a exprimării, etc.), drepturi sociale, culturale și economice (dreptul la muncă, la remunerație echitabilă, la protecția mamei și copilului, etc.)( ). Trebuie remarcată o zisă evoluție în declararea acestor drepturi. Dacă în declarația de la Virginia apărea noțiunea de Dumnezeu, ea nu mai apare în Declarația franceză ci este înlocuită cu aceea de Ființă supremă, iar în Declarația ONU ideea divinității dispare definitiv fiind înlocuită cu
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE BISERICA SI STAT... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360798_a_362127]
-
strălucea un bumb din metal galben, cutie ce ținea lo �cul unui ceas pe care o scotea mereu spunând o oră oarecare, ca și când ar pierde trenul. În celălalt buzunar avea un fluier legat cu un lănțic. La plecare scoate așa-zisul ceas și îi spune tatălui meu că i-a stat. Apoi ia fluiericiul și suflă cu putere că ne-am speriat cu toții de fluierătură. Nu știam despre ce-i vorba. Îmi plăcea omul „de culoare”, dar mă și speria totodată
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea (bunicul) și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale din acele vremuri, într-o acțiune de așa-zisă colonizare, ce urmărea stabilizarea lor pe acele meleaguri. Pescarul, care aducea pește părinților mei, era și cel care trăgea clopotul bisericii în timpul săptămânii, la vreo sărbătoare sau vreun deces; de aceea i se spunea Nae Ceaușu, numele lui fiind, dacă
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
-mi luaseră singurii mei bani dați de mama, o sută de lei albastră, care erau bani de urgență, sau forță majoră. Acest caz de forță majoră tocmai sosise, căci hotărâsem să plec din oraș. M-am dus direct la așa zisul unchi, cum îi ziceam eu, cel care îmi împrumuta mereu sculele de pescuit. Când i-am povestit ce am pățit și m-a văzut în ce hal arăt, după descrierea pe care am făcut-o individului, mi-a spus că
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
vreuneia dintre aceste lucrări acord reducere la prețul cu amănuntul, sau le ofer în mod gratuit, în regim de donație. - Pentru alte informații suplimentare sau comenzi pot fi contactat la numerele de telefon: - 0745/265661 sau 0720/507777. Acestea fiind zise, vă mulțumesc foarte mult, dorindu-vă mult succes, mult spor și multe împliniri în întreaga dumneavoastră activitate!... Doamne ajuta! Cu aleasă prețuire și deosebită considerație, Stelian Gomboș. Referință Bibliografica: Oferta de carte - 2014... / Stelian Gomboș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
2014... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364080_a_365409]
-
în afara lui Vasile V. Voiculescu, sonetiștii de anvergură ai poeziei noastre moderne sunt Tudor George, zis „Ahoe” și Teodor Pâcă, ambii, din păcate, decedați prematur. Facilitatea cu care și unul și celălalt grifonau endecasilabul a dispărut de pe stadionul poeziei așa-zisă „fixă”. Ca să schimbăm un pic muzica acestui text și să-l ferim de diversele deviații posibile, mă întorc asupra mea și a sonetelor prin care am trecut. Semnalez că dintre toți prietenii apropiați eram singurul care aveam telefon. Ceea ce făcea
THEODOR RĂPAN de GEORGE ASTALOŞ în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364112_a_365441]
-
diverse cum ar fi; secția de țesut covoare manual care mergeau la export. Secția de croitorie care asigura salopete pentru muncitorii din subteran, dar și pentru alte categorii sociale. Prin anii 1975 s-a început exploatarea minereurilor mai sărace, așa zisele banatite și totodată construirea Uzinei de preparare a noilor minereuri în zona Golgota. Investițiile în această zonă fiind de ordinul zecilor de miliare de dolari americani ceea ce pentru statul român era un efort foarte mare. Totodată în cartierul Orașul Nou
CAPITALISMUL ÎN MOLDOVA NOUĂ PARTEA I A de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364147_a_365476]
-
toată responsabilitatea, aducând, în același timp, cuvânt de mângâiere și îmbărbătare tuturor fiilor acestui neam și popor, atât de încercat de-a lungul timpului și pe parcursul istoriei noastre bimilenare!... Iar acum, în încheierea acestei epistole de suflet, toate acestea fiind zise, Înaltpreasfinția Voastră, vă mulțumesc încă odată, pentru toate lucrările publicate și dăruite nouă tuturor, asigurându-vă pe mai departe de sincera mea recunoștință și aleasa mea prețuire, pentru tot binele ce-l săvârșiți cu timp și fără timp, și dorindu
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP CALINIC AL ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI, ACUM, LA ÎMPLINIREA A 73 DE ANI DE VIAŢĂ PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363102_a_364431]