13,891 matches
-
nu era doar monarhist, ci ? i un prieten personal al regelui. Toate acestea nu l? au �mpiedicat pe Buzdugan s? devin? ulterior subsecretar �ntr? un minister �n timpul domniei lui Carol al ÎI? lea77. Prin martie ? i aprilie, dezintegrarea for? elor armate ruse? ți a �nceput s? capete accente grave. Ofi? erii nu erau asculta? i, apoi erau retrogradă? i ? i �n final uci? i. �n mijlocul acestei pr? bu? iri, s? a �nt�mplat ceva mult mai serios. Buzdugan i? a adus lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Generalul Prezan, ministrul rom�n al Ap? r? rîi, Vintil? Br? tianu ? i ? eful Statului Major al armatei rom�ne, generalul Cristescu, au apelat �n aceea? i zi la armată rom�n?. Ei au explicat c? , �ntruc�ț nu putea submina hoț? r�rea armatei rom�ne, du? manul �ncerca s? o submineze din? untru. Rakovski fusese eliberat de agen? i str? ini; alia? îi ru? i �? i vor face datoria �ntr? un mod exemplar ? i toate zvonurile despre o pace separat? erau false. Apelul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
afacerile interne ale nici unei alte ?? ri; Punctul 3: Armata rus? , bazat? pe disciplină eman�nd de la autorit?? i ? i nu pe totalitarism, este s? n?toas?; Punctul 4: Toate zvonurile privind sl? biciunea Armatei ruse s�nt false. Aceast? nou? Armat? rus? democrat? este mai puternic? dec�ț oric�nd. Lumea va vedea de ce este �n stare aceast? nou? Armat? rus? �bazat? pe democra? ie�; ?i asta destul de cur�nd86. Dar �n atmosferă general? de pr? bu? ire ? i anarhie, aceste cuvinte nu prea aveau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i ? i nu pe totalitarism, este s? n?toas?; Punctul 4: Toate zvonurile privind sl? biciunea Armatei ruse s�nt false. Aceast? nou? Armat? rus? democrat? este mai puternic? dec�ț oric�nd. Lumea va vedea de ce este �n stare aceast? nou? Armat? rus? �bazat? pe democra? ie�; ?i asta destul de cur�nd86. Dar �n atmosferă general? de pr? bu? ire ? i anarhie, aceste cuvinte nu prea aveau leg? tur? cu realitatea. �n ziua de 23 martie, c�teva unit?? i ruse? ți r? zvr? țîțe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
care de st�nga �n Bulgaria. Rolul soldatului ?? ran rom�n va fi hoț? r�tor �n zdrobirea Sovietului maghiar. Dar cum mergea r? zboiul �n Rom�nia (? i �n alte p? r? i)? �n vreme ce dezintegrarea for? elor ruse? ți se accentua, o nou? armat? rom�n? instruit? ? i echipat? de francezi era gata la sf�r? ițul prim? verii anului 1917. Dup? afirmă? iile lui Iorga, trupele nu erau doar instruite ? i echipate de francezi, dar aveau ? i un aspect francez ? i (speră el), chiar ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
echipate de francezi, dar aveau ? i un aspect francez ? i (speră el), chiar ? i spiritul cu care erau �mbibate p? rea francez. Generalul Berthelot ? i personalul s? u f? cușer? o treab? bun? , dup? c�te se p? rea. Aceast? armat? rom�n? nu era de neglijat; era o for?? alc? tuit? din 300.000 de osta? i fortifica? i acum ? i psihologic de declară? ia regelui privind o reform? agrar? ? i �mpropriet? rirea 92. Linia frontului r? m�nea pe loc. Numai Moldova
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mas pe pozi? îi. Iorga (? i al? i istorici rom�ni) a considerat rezultatul drept o victorie rom�neasc? 97, ceea ce este oarecum exagerat. Totu? i, dac? o ? ar? mic? ? i subdezvoltat? este capabil? s? ? în? piept atacului for? elor armate bine echipate ? i c? lițe �n lupt? ale unei ?? ri puternice ? i industrializate, �n cazul acesta ea a f? cut mai mult dec�ț s?? i ? în? piept. �nr? ut?? irea situa? iei din Rusia aruncă umbre �ntunecate asupra scenei rom�ne? ți. Prin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i?a explicat simpatia: �Că na? ionalist, nu poate proceda altfel�100. �n toamn? , situa? ia devenise disperat? �n Moldova. Armata rom�n? era indiferent? fă?? de anarhia din r�ndul ru? ilor, dar nu ? i fă?? de consecin? ele dezmembr? rîi for? elor armate ale principalului ei aliat. �n cele din urm? , unit?? ile ruse? ți r? mase au fost alungate de armată rom�n?. La plecare, ru? îi ? i?au demonstrat depravarea ? i lipsa de disciplin? , comi? �nd o mul? ime de crime 101. Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fi pu? i �n fă? a unei lumi diferite de cea dorit? sau preconizat? de ei pentru omenire. Chiar �nainte de Ziua Armisti? iului, Rom�nia a �reintrat� teatral �n R? zboiul Mondial de partea Alia? ilor, iar generalul Prezan a ordonat Armatei Rom�ne s? ocupe Transilvania. C�teva zile mai ț�rziu, Germania a cerut armisti? iu, ? i Iorga putea publică un editorial cu titlul: Fran? a conduce! 120. O dat? cu p? trunderea armatei rom�ne �n Transilvania, s? analiz? m
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mare, ? în�nd mai ales seama de pacea separat? �ncheiat? de această cu Puterile Centrale. Dar Br? tianu i? a explicat clar lui Cl�menceau c? dac? Rom�nia n? ar fi �ncheiat o pace separat? , n? ar exista acum o armat? rom�n? la dispozi? ia Alia? ilor9. ?i c? de aceast? armat? rom�n? era nevoie �n prim? văr? ? i văr? (?i mai ț�rziu). Ea a fost folosit? la zdrobirea Republicii Sovietice Ungare. Lucr? torii de la CFR, petroli? ții de la Ploie? ți ? i al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
această cu Puterile Centrale. Dar Br? tianu i? a explicat clar lui Cl�menceau c? dac? Rom�nia n? ar fi �ncheiat o pace separat? , n? ar exista acum o armat? rom�n? la dispozi? ia Alia? ilor9. ?i c? de aceast? armat? rom�n? era nevoie �n prim? văr? ? i văr? (?i mai ț�rziu). Ea a fost folosit? la zdrobirea Republicii Sovietice Ungare. Lucr? torii de la CFR, petroli? ții de la Ploie? ți ? i al? i muncitori rom�ni au organizat greve de simpatie pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i al? i muncitori rom�ni au organizat greve de simpatie pentru regimul lui B�la Kun10. Armata rom�n? a intrat �n Budapesta la 4 august 1919. Iorga nu ? i?a ascuns starea de beatitudine �n momentul acela. Editorialul s? u purta titlul Armata Rom�n? la Budapesta: Isp?? irea. Cuno? tea bine Budapesta ? i scria: �Ce putem spune despre Budapesta? �, descriindu? i superbele cl? dîrî publice, podurile, bulevardele largi ? i sf? tuindu? i pe rom�ni s? �nve? e de la du? man11. Dup? p
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
deschise. Guvernul Na? ional??? r? nesc a fost de acord cu �ntoarcerea lui Carol cu trei condi? îi: s? respecte Constitu? ia, s? se �mpace cu Regina Elenă, iar madam Lupescu trebuia s? r? m�n? �n str? în? tate7. For? ele Armate nu reprezentau nici un obstacol; ofi? erii mai tineri, cum erau coloneii P. Teodorescu, Gavril? Marinescu ? i al? îi, a? teptau cu ner? bdare �ntoarcerea lui Carol, sper�nd poate s? fie promova? i, ceea ce era o dorin?? perfect omeneasc? 8
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
industria? ul evreu Max Au? nit ? i al? îi. Iorga se va identifica tot mai mult cu aceast? camaril?. �n ce m? sur? �f? r? voia lui�? Corpu? ia ? i cinismul se r? sp�ndeau ? i ele; cel mai prestigios general al For? elor Armate, Ion Antonescu, avertiza zadarnic că o Casandra asupra lipsei de preg? țîre ? i a corup? iei din cadrul for? elor armate rom�ne110. Odat? cu venirea lui Hitler la putere, lumea (? i Iorga) se apropia de tragedia colectiv? �ntr? un ritm
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
r? voia lui�? Corpu? ia ? i cinismul se r? sp�ndeau ? i ele; cel mai prestigios general al For? elor Armate, Ion Antonescu, avertiza zadarnic că o Casandra asupra lipsei de preg? țîre ? i a corup? iei din cadrul for? elor armate rom�ne110. Odat? cu venirea lui Hitler la putere, lumea (? i Iorga) se apropia de tragedia colectiv? �ntr? un ritm ? i mai rapid. Vom analiza rela? iile externe ale Rom�niei ? i reac? ia lui Iorga la grelele �ncerc? ri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ia Mare. �nainte de Primul R? zboi Mondial, ungurii din Ungaria Mare se considerau drept �na? iune de stat� (�llamnemzet). De? i ungurii permiteau na? ionalit?? ilor folosirea limbii materne �n casele lor, la ? coal? , la tribunal ? i �n administra? ie ? i armat? , sau chiar ? i �n re? eaua de c? i ferate era de la sine �n? eles că toat? lumea s? vorbeasc? limba maghiar?. Iorga �i consideră pe rom�ni drept �na? iune dominant? �, cu toate c? era (vag) de acord ? i cu faptul c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i al? i rom�ni de? în�nd pozi? îi oficiale f? ceau parte din aceast? categorie. Un grup numeros de rom�ni, mai ales tineri, mult prea mul? i studen? i semidoc? i ? i tineri ofi? eri ai For? elor Armate erau gata s? parieze pe fluxul nazist ? i fascist aflat �n plin? ascensiune, ? i nu doar din cauza urii lor fă?? de evrei sau a faptului c? erau dezam? gi? i de democra? ie. Ei sperau c? Rom�nia Mare �? i va
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
populă? iei maghiare ? i evreie? ți ? i de ț? cerea m�ndr? ? i chinuit? a rom�nilor. Primul lucru pe care l? au f? cut ungurii a fost abolirea reformei agrare f? cut? de rom�ni. Pe m? sur? ce armata rom�n? se retr? gea, ? ara �? i ? inea r? suflarea. Care va fi mi? carea urm? toare a lui Antonescu? Va apela la metoda lui De Gaulle (a? a cum mul? i se a? teptau plini de speran??) ? Nici m? car Maniu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
decisiv �n regimul Antonescu, la momentul respectiv acestuia �i era imposibil s?? i dea Legiunii peste nas. Nu putea deocamdat? nici s? apeleze la sprijinul armatei rom�ne, de? i nici un alt ofi? er nu se bucură de prestigiul s? u. O armat? �?i poate permite s? fie b? țuț? ? i s? r? m�n? totu? i o for?? de temut; exist? antecedente �n sprijinul acestei afirmă? îi, de exemplu, Republica de la Weimar. Dar o armat? care se retrage f? r? s? trag? un foc de arm
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
alt ofi? er nu se bucură de prestigiul s? u. O armat? �?i poate permite s? fie b? țuț? ? i s? r? m�n? totu? i o for?? de temut; exist? antecedente �n sprijinul acestei afirmă? îi, de exemplu, Republica de la Weimar. Dar o armat? care se retrage f? r? s? trag? un foc de arm? �n du? manii de moarte ai ?? rîi nu poate avea preten? îi realiste la putere. Astfel �nc�ț Legiunea (sau ce mai r? m?șese din ea) constituia unică solu? ie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
1917 ? i 22 iunie 1917 95 ? eicaru, op. cît. , pp. 52-54; vezi ? i Memorii, vol. I, pp. 137-138. Autorul a citit zeci de scrisori din coresponden? a lui Iorga din anii 1917 ? i 1918. Ele prezint? starea special? din cadrul For? elor Armate conduse de �despotismul oriental�: arbitrar, corup? ie ? i cinism drept rezultate ale ineficien? ei, egotismului ? i incapacit?? îi. Soldă? îi pl? teau pre? ul pentru toate acestea: �ntruc�ț ace? tia �? i pierduser? �ncrederea �n superiorii lor, scrisorile ilustreaz? apari? ia la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
evidență prin intermediul unei excelente suite de imagini scenice. Sala, în concepția regizorului, este un posibil interlocutor, un participant nemijlocit la experiența grupului de recruți. Scena fără cortină, sala înconjurată de practicabile pe care țintele bocancilor execută infernala partitură a instrucției armate, zgomotul mântuirii armelor sunt numai câteva semne ce particularizează experiența. Stimulul urmează calea adevărată de la senzație la imagine. [...] Pentru prima dată, am văzut un grup de teatru, o echipă capabilă să funcționeze ca un fin și indispensabil mecanism. Cinstea și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în detrimentul intenției în stabilirea sancțiunii și a modului de implementare a ei. Perspectiva legii este întotdeauna specifică tipului de manifestare violentă: în familie, împotriva femeii, a copilului, a animalelor, împotriva bunurilor sau a vieții altei persoane, în situații de conflict armat etc. Cercetările în domeniul violenței se desfășoară în baza unor definiții. Este însă adevărat că cercetările își circumscriu domeniile de atenție și că definirea violenței în acele domenii capătă trăsăturile specifice domeniului respectiv. Astfel cercetările în domeniul abuzului copilului sau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un neostalinism 2 (Janos, 1991; Tismăneanu, 1991) având aceleași trăsături ca și stalinismul impus celorlalte țări de către Uniunea Sovietică. 1. Președintele Consiliului de Stat, președintele Republicii (funcție creată de el), președintele Consiliului Național al Apărării și Comandant suprem al forțelor armate; rolul lui a trecut de la „primus inter pares”la acela de conducător omniscient, de partid, de stat, de popor. 2. „”în România se observa încercarea de aplicare a cadrului de mobilizare militară stalinist menit să conducă la atingerea unor obiective
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
protecția copilului împotriva practicilor tradiționale, art. 25: evaluarea periodică a plasamentului și tratamentului copiilor, art. 28(2): disciplina fără violență în școală, art. 34: protecție împotriva exploatării sexuale, art. 37: protecție împotriva torturii, tratamentelor inumane sau degradante, art. 38: conflictul armat, art. 39: măsuri de reabilitare pentru victimele violenței. O sumară comparare a stării de fapt a lucrurilor în protecția copilului în România cu aceste criterii de evaluare ne fac să apreciem eforturile care se fac pe plan politic și administrativ
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]