13,524 matches
-
întâlnindu-se mult mai rar în Delta Dunării și în unele zone umede din județele Satu Mare, Giurgiu, Ilfov, Călărași și Iași. Țigănușul este un pește dulcicol, bentopelagic, nemigrator din apele stătătoare mici, cu multă vegetație și mâlite. Țigănușul trăiește în bălțile, mocirlele și apele de scurgere (șanțuri, canale mici) ale Dunării. Caracteristica acestor ape este faptul că au fund mâlos, cu vegetație foarte abundentă (macrofite, mușchi de apă, arbori căzuți etc.), sunt tulburi și oxigen puțin. Aici, țigănușul trăiește alături de țipar
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
de versuri în limba română (versuri originale și traduceri de I. Cantacuzino). În 1799 rusul Pavel Sumarcov notează că în Ovidiopol, Tiraspol, Grigoriopol, Dubăsari, Mălăiești majoritatea locuitorilor sunt moldoveni. Între 1909 și 1913 ieromanahul Inochentie a condus în Transnistria la Balta o "mișcare" pentru reintroducerea limbii române în biserică. Zeci de mii de moldoveni veneau în pelerinaj la Balta unde li se vorbea și li se împărțeau gazete în limba lor. Apărat de țărani (60 vor cădea uciși), Inochentie este ridicat
Istoria Transnistriei () [Corola-website/Science/330667_a_331996]
-
că în Ovidiopol, Tiraspol, Grigoriopol, Dubăsari, Mălăiești majoritatea locuitorilor sunt moldoveni. Între 1909 și 1913 ieromanahul Inochentie a condus în Transnistria la Balta o "mișcare" pentru reintroducerea limbii române în biserică. Zeci de mii de moldoveni veneau în pelerinaj la Balta unde li se vorbea și li se împărțeau gazete în limba lor. Apărat de țărani (60 vor cădea uciși), Inochentie este ridicat de cazaci și închis. Autoritățile vor permite însă folosirea limbii române în biserici. În Sfatul Țării creat la
Istoria Transnistriei () [Corola-website/Science/330667_a_331996]
-
Nistrul și ocupă pentru scurt timp Tiraspolul și Razdelna. După declarația din 3 august 1923 a Guvernului Sovietic privind nationalitățile și libera folosire a limbii materne și ca urmare a tendințelor hotărâte de ucrainizare, la 3 septembrie se întrunesc la Balta delegații satelor românești. Ucrainienii au făcut opoziție la organizarea unei republici autonome. Și totuși în 12 octombrie 1924 se creează Republica Autonomă Socialistă Sovietică Moldovenească în cadrul RSS Ucrainene, capitală fiind Balta, iar din 1928 Tiraspolul cu granța vestică "fixată declarativ
Istoria Transnistriei () [Corola-website/Science/330667_a_331996]
-
hotărâte de ucrainizare, la 3 septembrie se întrunesc la Balta delegații satelor românești. Ucrainienii au făcut opoziție la organizarea unei republici autonome. Și totuși în 12 octombrie 1924 se creează Republica Autonomă Socialistă Sovietică Moldovenească în cadrul RSS Ucrainene, capitală fiind Balta, iar din 1928 Tiraspolul cu granța vestică "fixată declarativ pe Prut". La Bârzula în aprilie 1925 Congresul Pan-Moldovenesc a fixat granițele și Constituția recunoscută de ucrainieni la 10 mai. În 1933 se introduce alfabetul latin. Apar publicații cum ar
Istoria Transnistriei () [Corola-website/Science/330667_a_331996]
-
Nistrului, Republica Moldova) au fost împușcați 167 bărbați din cei 168. La 22 iulie 1940 Mihail Greciuha a cerut ca Ucrainei să-i revină pe lângă Bucovina de Nord, Hotin, Cetatea Albă, Chilia, Ismail și Bolgrad, încă opt din raioanele RASSM (Codâma, Balta, Pesciana, Ananiev, Valea Hoțului, Ocna Roșie, Cerneansc și Bârzula). Deși în urma analizării propunerilor Ucrainei și RASSM, Aleksandr Gorkin, secretar al prezidiului Sovietului Suprem propunea lui Gheorghi Malenkov secretar al CC al PCUS să se adopte varianta RASSM, în 2 august
Istoria Transnistriei () [Corola-website/Science/330667_a_331996]
-
întindea între Nistru și Bugul de până la limanul Niprului, iar în nord până la apa Niomjăi și a Rovului. Teritoriul în suprafață de 44.000 km2 și o populație de 1,2 millioane locuitori a fost împărțit în 13 județe: Ananiev, Balta, Berezovca, Dubăsari, Golta, Jugastru, Movilău, Oceac, Odessa, Ovidiopol, Râbnița, Tiraspol și Tulcin. În vederea deschiderii școlilor la 1941, primarii urmau să consulte imediat obștile locale spre a stabili limba de predare a învățământului (rusă sau moldovenească) după alegerea obștei. În 1944
Istoria Transnistriei () [Corola-website/Science/330667_a_331996]
-
gâscă cenușie ("Anser anser"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), rață roșie ("Aythya nyroca"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), caprimulgul comun ("Caprimulgus europaeus"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), scatiu ("Carduelis spinus"), prundașul gulerat mic ("Charadrius dubius"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), chirighiță-cu-aripi-albe ("Chlidonias leucopterus"), barză neagră ("Ciconia
Ostrovu Lung - Gostinu () [Corola-website/Science/330678_a_332007]
-
nycticorax"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran-mare ("Phalacrocorax carbo sinensis"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), corcodel-mare ("Podiceps cristatus"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), chiră mică ("Sterna albifrons"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus"), fluierar cu picioare verzi ("Tringa nebularia"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), fluierar de lac ("Tringa stagnatilis") sau mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"). În vecinătatea sitului se
Ostrovu Lung - Gostinu () [Corola-website/Science/330678_a_332007]
-
îi are ca gazde pe Adrian Ursu și Mircea Marco. Juriul emisiunii este compus din Nicu Țărnă, Tania Cerga și Mihai Muntean. Marele premiu este în sumă de 500.000 de lei moldovenești. Audițiile au avut loc în orașele: Nisporeni, Bălți, Constanța, Drochia, Soroca, Edineț, Orhei, Cahul, Comrat, Ungheni, Hâncești, Căușeni și Chișinău. Audițiile au avut loc în lunile mai și iunie 2013. Primul episod a fost difuzat pe data de 14 octombrie 2013 și a fost un mare hit pentru
Moldova are talent () [Corola-website/Science/330701_a_332030]
-
pestriță ("Anas strepera"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), gârliță mică ("Anser erythropus"), gâsca sălbatică ("Anser fabalis"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), bufniță ("Bubo bubo"), rață sunătoare ("Bucephala clangula"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), prundăraș de sărătură ("Charadrius alexandrinus"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), prundașul gulerat mic ("Charadrius dubius"), chirighiță-cu-aripi-albe ("Chlidonias leucopterus"), chirighiță neagră
Lacul Techirghiol (sit SPA) () [Corola-website/Science/330718_a_332047]
-
din Moldova, unde la Mărășești pierde degetul mare al mâinii stângi. În războiul din 1916-1918 a primit o serie de decorații și a fost avansat la excepțional de la sublocotenent la locotenent într-un an. Au urmat diferite garnizoane - Timișoara, Roman, Bălți, Târgu Jiu, Craiova. În 1928 este trimis în misiune în Cehoslovacia. În 1929 este avansat la gradul de maior. În 1935 face parte din completul de judecată în procesul Anei Pauker de la Craiova. În 1938 devine locotenent-colonel, iar în 1942
Ștefan Hălălău () [Corola-website/Science/330779_a_332108]
-
februarie 2013 situl este protejat ca zonă umedă de importanță internațională prin "Convenția Ramsar". Aria protejată este încadrată în bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Găvanu-Burdea, subunitate geomorfologică ce aparține zonei de silvostepă a Câmpiei Române. Acest areal natural (râuri, mlaștini, bălți, canale, turbării, pajiști, păduri de luncă, zăvoaie, livezi) asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire mai multor specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare protejate prin lege. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice enumerate în
Confluența Jiu-Dunăre (sit SPA) () [Corola-website/Science/330052_a_331381]
-
strepera"), gâscă cenușie ("Anser anser"), gârliță mare ("Anser albifrons"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), fâsă-cu-gât-roșu ("Anthus cervinus"), fâsă de pădure ("Anthus spinoletta"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), rața roșie ("Aythya nyroca") rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), fugaci roșcat ("Calidris ferruginea"), fugaci pitic ("Calidris temminckii"), prundaș gulerat mic ("Charadrius dubius"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), pelican creț ("Pelecanus crispus"), lopătar
Confluența Jiu-Dunăre (sit SPA) () [Corola-website/Science/330052_a_331381]
-
masă de informare și sensibilizare a populației din România și Republica Moldova cu obiectivul de a conștientiza necesitatea realizării unității naționale. Pe parcursul anului 2012 a organizat câteva marșuri de amploare cu scopul pormovării reunirii Republicii Moldova cu România, la Chișinău, Cahul și Bălți, la cele din urmă întâmpinând rezistența unor organizații moldoveniste ca partidul „Patrioții Moldovei”, condus de Mihail Garbuz. Conducerea Acțiunii 2012 este reprezentată dintr-un număr variabil de co-președinți, delegați din partea fiecărei organizații cuprinse în Platforma. Pozițiile oficiale ale Platformei sunt
Acțiunea 2012 () [Corola-website/Science/330059_a_331388]
-
că „"... și am dat acest hrisov al domniei mele, ca să fie domniei mele ocină și vecini în sat la Plătărești din județul Ilfov, de lângă podul Pitariului, din câmp și din pădure și din apă și din vatra satului și din balta Lebediului și cu vaduri de moară și cu tot venitul de peste tot hotarul, oricât se va alege, din hotar până în hotar"”. Delimitarea și stabilirea pe teren a hotarelor noii moșii se va face de o comisie de 12 boieri stabiliți
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
specie cu risc ridicat de dispariție în sălbăticie (înclusă în lista roșie a IUCN)) și aflată la baza desemnării sitului. Alte specii faunistice (mamifere, amfibieni, reptile și pești) semnalate în arealul sitului: liliac-de-iaz ("Myotis dasycneme"), ivoraș-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), buhai de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina", specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN), triton cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), fusar
Crișul Negru (sit SCI) () [Corola-website/Science/330205_a_331534]
-
sit se află: pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), rață roșie ("Aythya nyroca"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), rață sunătoare ("Bucephala clangula"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), stârc de noapte ("Nycticorax
Iazurile Miheșu de Câmpie – Tăureni () [Corola-website/Science/330232_a_331561]
-
albifrons"), gâsca de vară ("Anser anser"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), fâsă de luncă ("Anthus pratensis") fâsă de munte ("Anthus spinoletta") fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), fugaci roșcat ("Calidris ferruginea"), fugaci pitic ("Calidris temminckii"), cânepar ("Carduelis cannabina"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), codobatura galbenă ("Motacilla flava") sau nagâț ("Vanellus vanellus"). Reportaj
Balta Tătaru () [Corola-website/Science/330221_a_331550]
-
șorecarul încălțat ("Buteo lagopus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), presură de stuf ("Emberiza schoeniclus"), lișiță "Fulica atra"), găinușa de baltă ("Gallinula chloropus"), becațină comună ("Gallinago gallinago"), rândunica de hambar ("Hirundo rustica"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc-roșiatic ("Lanius collurio"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), grelușelul de stuf ("Locustella luscinioides"), grelușelul de zăvoi ("Locustella fluviatilis"), codobatură albă ("Motacilla alba"), codobatură galbenă ("Motacilla flava
Lunca Barcăului () [Corola-website/Science/330260_a_331589]
-
minutus"), sfrâncioc-roșiatic ("Lanius collurio"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), grelușelul de stuf ("Locustella luscinioides"), grelușelul de zăvoi ("Locustella fluviatilis"), codobatură albă ("Motacilla alba"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), pitulice-fluierătoare ("Phylloscopus trochilus"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), corcodel mare ("Podiceps cristatus"), cristei de baltă ("Rallus aquaticus"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), silvie mică ("Sylvia curruca"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), nagâț ("Vanellus vanellus"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis") sau mierlă ("Turdus merula") . În arealul sitului este semnalată prezența genetei-cu-pete-mici ("Genetta genetta"), un mamifer carnivor aflat pe lista
Lunca Barcăului () [Corola-website/Science/330260_a_331589]
-
și faună sălbatică. Flora acestuia este constituită din arbori (cu specii de răchită - "Salix alba", plop alb - "Populus alba", velniș - "Ulmus laevis", arin negru - "Alnus glutinosa") și vegetație ierboasă specifică zonelor umede, cu specii de: săgeata apei ("Sagittaria safittifolia"), piperul bălților ("Persicaria hydropiper, sin. Polygonum hydropiper"), buzdugan-de-apă ("Sparganium erectum"), ruginare ("Andromeda polifolia"), stânjenel galben de baltă ("Iris pseudacorus"), mană de apă ("Glyceria maxima"), iarba broaștelor ("Hydrocharis morsus-ranae"), plutică ("Nymphoides peltata"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), cașul popii ("Malva vulgaris"), obsigă ("Bromus ramosus
Lunca Inferioară a Crișului Repede () [Corola-website/Science/330256_a_331585]
-
plop alb - "Populus alba", velniș - "Ulmus laevis", arin negru - "Alnus glutinosa") și vegetație ierboasă specifică zonelor umede, cu specii de: săgeata apei ("Sagittaria safittifolia"), piperul bălților ("Persicaria hydropiper, sin. Polygonum hydropiper"), buzdugan-de-apă ("Sparganium erectum"), ruginare ("Andromeda polifolia"), stânjenel galben de baltă ("Iris pseudacorus"), mană de apă ("Glyceria maxima"), iarba broaștelor ("Hydrocharis morsus-ranae"), plutică ("Nymphoides peltata"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), cașul popii ("Malva vulgaris"), obsigă ("Bromus ramosus"), troscot ("Polygonum aviculare") sau piciorul caprei ("Aegopodium podagraria"). Aria naturală adăpostește și asigură condiții de
Lunca Inferioară a Crișului Repede () [Corola-website/Science/330256_a_331585]
-
naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: Mamifere: pisică sălbatică ("Felis silvestris"), șobolan de apă de munte ("Arvicola terrestris scherman"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"); Amfibieni cu specii de: buhai de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina", specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN), ivoraș-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); Pești cu specii de: avat ("Aspius aspius"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), fusar ("Zingel streber"), porcușor-de-nisip ("Gobio albipinnatus"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), dunăriță
Lunca Inferioară a Crișului Repede () [Corola-website/Science/330256_a_331585]
-
Anas clypeata"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), rață roșie ("Aythya nyroca"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), sitarul de mal nordic ("Limosa lapponica"), becațină comună ("Gallinago gallinago"), cufundar mic
Eleșteele Iernut – Cipău () [Corola-website/Science/330266_a_331595]