13,461 matches
-
Católica. Ulterior Sfântul Scaun, care milita pentru unitatea catolicilor, a oferit și indicații în acest sens; ele au fost puse în practică prin lansarea în 1910 a unui ziar nou: El Debate. S-a urmărit crearea unui instrument de informare catolic, cu distribuție națională, în armonie cu directivele ierarhiei ecleziastice. 942 Albina, nr. 1, anul I, 9 noiembrie, 1921, f. 1. 943 Ibidem. 944 Ibidem. 945 "Noi o repetăm încă o dată, nu vrem să știm de nimeni. Când luăm condeiul ca să
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nu am primit alte informațiuni și instrucțiuni decât cele înregistrate de presă. Or, această Ambasadă, căreia Majestatea Sa Regele a binevoit a-i atribui o importanță deosebită, poate fi cu folos utilizată întru răspândirea tezelor noastre nu numai prin presa catolică universală, dar și prin relațiunile noastre cu înalții prelați și înalții demnitari străini ce vin în pelerinaj la Roma, cu personalitățile italiene cu care avem cele mai strânse relațiuni, precum și cele două Corpuri diplomatice acreditate pe lângă Sfântul Scaun și Quirinal
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1939, într-o scrisoare adresată Ministrului Afacerilor Externe Grigore Gafencu): "Revin asupra chestiunei relațiunilor cu presa Vaticanului, despre care am avut onoarea a raporta în diferite rânduri, anterior, Departamentul Excelenței Voastre. Constatând adeseori că această presă, de unde se inspiră organele catolice din lumea întreagă, dădea adăpost unor știri tendențioase cu privire la țara noastră, m-am adresat personal Secretariei de Stat care m-a rugat să-l pun în raport cu Contele Dalla Torre, Directorul oficiosului L'Osservatore Romano și oarecum conducătorul general al presei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
oarecare influență asupra Direcțiunei sale, am intervenit la Secreteria de Stat, unde mi s-a răspuns că Vaticanul nu are nici un drept de amestec în redacțiunea și administrațiunea acestui ziar, dar întrucât printre proprietarii săi se găsesc și anumite personalități catolice va lipsi a interveni, încercând a modifica atitudinea acestui ziar față de România" (Ibidem, volumul 19 bis (1920-1931), dosar, f. 454). 954 Iată măsurile propuse de N.P. Comnen într-o adresă trimisă Ministrului Afacerilor Externe, Grigore Gafencu: "1. Toate telegramele de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a continuat a avea aceeași atitudine de compasiune și înțelegere pentru durerea noastră. Am expediat ultimele numere prin poștă. Revin asupra rugăminții formulată prin telegrama mea nr. 436 de a mulțumi Nunțiului pentru Intervențiunea Papei la Budapesta și atitudinea presei catolice și pentru ajutorul trimis refugiaților, anunțat prin telegrama mea nr. 443" (Ibidem, volumul 21/1940, f. 88). 956 Iată ce a afirmat episcopul de București legat de momentul înființării ziarului Albina (la 18 ianuarie 1924): "Mie Mons. Marmaggio îmi cerea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Iași, 2001, p. 54. 974 Institutul și Editura "Presa Bună" Iași. Note istorice Perspective (se va cita Institutul...), Iași, 1992, p. 7. 975 I. Tălmăcel, "Cuvântare funerară", în Lumina creștinului, martie 1936, p. 38. 976 E. Dumea, Cărți și reviste catolice românești în Moldova, Iași, 2002, p. 123. 977 Ibidem, p. 124. 978 AARC București, dosar 113/1924-1926, 126/1925, 127/1926-1927, 115/1927-1928, 118/1928-1929, 129/1928-1929, 130/1929-1930, 117/1928-1929, 11771928-1933, 131/1930-1932, 132/1932-1933, 134/1934-1936. 979 D.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Iași", în Buletin istoric, nr. 7, Iași, 2006, pp. 5-18. 980 Proiectul de statut cuprindea 16 puncte, în care se precizau scopul înființării și modul de organizare al societății: "1. Se înființează la Iași o societate anonimă sub numele Societatea catolică Presa Bună; 2. Această societate are drept scop de a tipări și răspândi scrieri cu cuprinsul cel mai felurit și în același timp după principii sănătoase; 3. Fondul societății se adună din donații benevole, din venitul cărților vândute și din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și răspândi scrieri cu cuprinsul cel mai felurit și în același timp după principii sănătoase; 3. Fondul societății se adună din donații benevole, din venitul cărților vândute și din venitul tipografiei; 4. Acest fond va fi administrat de 5 membri catolici și anume 3 preoți și 2 laici, ca președinte, vice- președinte, casier și 2 cenzori; 5. Conducerea generală va fi gratuită din partea comitetului; 7. Dreptul de a alege îl au donatorii, potrivit cu suma dăruită, socotindu-se 500 lei drept un
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
f. 471). 981 Proiectul de statut a fost însoțit de un apel prin care se cerea participarea (mai ales financiară) a credincioșilor și se motiva nevoia înființării acestei societăți: "De multă vreme s-a recunoscut la noi nevoia unei prese catolice care să fie în stare de a lumina și a întări pe credincioși și care să-i îndrumeze să răspundă cât mai potrivit la toate greutățile ce se aduc împotriva sfintei noastre credințe. Începutul s-a făcut deja prin tipărirea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
întări pe credincioși și care să-i îndrumeze să răspundă cât mai potrivit la toate greutățile ce se aduc împotriva sfintei noastre credințe. Începutul s-a făcut deja prin tipărirea de cărți răzlețe fie prin Biblioteca religiosă sau Biblioteca populară catolică. Dar pentru o mai bună reușită în această direcție, subscrișii au socotit că este nevoie de o organizare a muncii și de o unire a puterilor, fiindcă munca e grea și puterile puține" (Ibidem). 982 Institutul..., p. 2. 983 Lumina
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cu clădire și tipografie proprie în curtea catedralei noastre" (Ibidem). 991 Lumina creștinului, ianuarie 1927, p. 24. 992 În memorialul de înființare a tipografiei, anexat la dosarul trimis Ministerului Industriei și Comerțului, era făcută următoarea prezentare: "Câțiva preoți de la Episcopia Catolică de Iași începuseră încă din anul 1911 să tipărească reviste, calendare și alte cărți morale pentru popor. După război, activitatea a fost luată din nou, dar acești preoți s-au convins că fără o tipografie proprie, nu se va face
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
156-157. 997 Ibidem. 998 Institutul..., p. 4. 999 Iată ce scria preotul pal despre moarte monseniorului Gabor: "Miercuri, 19 februarie 1936, pe la orele 14.30, a trecut în lumea veșniciei. Întors la Iași la 24 dec. trecut, de la Congresul studenților catolici de la Blaj, s-a simțit indispus... Medicii chemați n-au dat de urma bolii... Analizele și radiografiile făcute nu remarcau nimic deosebit... Marți, 18 februarie, cinci medici cercetându-l cu de-amănuntul nu s-au putut pronunța asupra bolii!.... miercuri
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nu-mi leg inima de bunurile pământești. Dacă totuși Bunul Dumnezeu mi-ar da să aleg: ori să merg la dânsul ori să mai stau pe pământ, aș alege să mai stau aici, să desăvârșesc tot mai mult opera presei catolice și să conlucrez din răsputeri pentru apropierea Bisericilor și pentru unirea în credință a Românilor cu Biserica Romei. Providența pare a-mi pregăti cale prin deslipirea de Presa Bună din Iași. Oricum, mă pun cu desăvârșire la dispoziția acestei Providențe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
prin deslipirea de Presa Bună din Iași. Oricum, mă pun cu desăvârșire la dispoziția acestei Providențe, pe care o rog să-mi conducă pașii în așa fel ca să pot face cât mai mult pentru aceste două mari opere: propășirea presei catolice și unirea în credință" (Lumina creștinului, nr. 3, 1935, p. 237). 1001 Pr. Petru Pal (1936-1938), Pr. Constantin Hausner (1938-1939), Pr. Iosif Bălan (1939-1941), Pr. Dumitru Herghelegiu (1941-1945) și Pr. Gaspar Bachmeier (1945-1948). 1002 Institutul..., p. 4. 1003 AERC Iași
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, busta 21, fascicolo 70, f. 20. 1019 Ibidem, f. 13. 1020 Ibidem, busta 26, fascicolul 102, f. 35. 1021 Ibidem, fascicolo 104, f. 40. 1022 AARC București, dosar 131/1930-1932, f. 2. 1023 Jurnalismul catolic era perceput într-un mod foarte concret, în opoziție cu jurnalismul ideologic (atât de răspândit în acea epocă premergătoare Primului Război Mondial). Meseria de jurnalist nu era încă bine definită, deoarece nu le permitea celor ce o practicau o independență profesională; ea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
român a fost semnalată în numeroase rânduri și de către diplomații români trimiși la Vatican. Ea a avut la bază însă propriile interese în raport cu România, care în anumite puncte au coincis, având însă cauze diferite (ne referim la formarea unui cler catolic autohton, a unei ierarhii românești, a unei structuri organizatorice locale care să se suprapună peste noile granițe ale statului român). 1026 Ioan Dumitru-Snagov, România în diplomația Vaticanului 1939-1944, Editura Europa Nova, București, 1999, p. 31. 1027 Mihai Lostun, Relațiile diplomatice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
e o banalitate în Epoca Desperado. Tratată cu aceeași ironie ca și viața universitară (pe care, în interviuri, romancierul declară că o respectă), cealaltă temă esențială la Lodge e catolicismul. Romanicera Helen Reed e catolică nepracticantă. Crescută într-o familie catolică, la o școală catolică, Helen nu mai vrea ritualul religios (dar își trimite fiica la o școală catolică din alte motive decât religia, însă). Aceasta nu înseamnă că refuză ordinea catolică a lumii. Universul ei se supune lui Dumnezeu. Pe
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Epoca Desperado. Tratată cu aceeași ironie ca și viața universitară (pe care, în interviuri, romancierul declară că o respectă), cealaltă temă esențială la Lodge e catolicismul. Romanicera Helen Reed e catolică nepracticantă. Crescută într-o familie catolică, la o școală catolică, Helen nu mai vrea ritualul religios (dar își trimite fiica la o școală catolică din alte motive decât religia, însă). Aceasta nu înseamnă că refuză ordinea catolică a lumii. Universul ei se supune lui Dumnezeu. Pe de altă parte, universul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
romancierul declară că o respectă), cealaltă temă esențială la Lodge e catolicismul. Romanicera Helen Reed e catolică nepracticantă. Crescută într-o familie catolică, la o școală catolică, Helen nu mai vrea ritualul religios (dar își trimite fiica la o școală catolică din alte motive decât religia, însă). Aceasta nu înseamnă că refuză ordinea catolică a lumii. Universul ei se supune lui Dumnezeu. Pe de altă parte, universul lui Ralph e total anarhic, în ciuda faptului că are presentimentul morții. Diferența între Ralph
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Helen Reed e catolică nepracticantă. Crescută într-o familie catolică, la o școală catolică, Helen nu mai vrea ritualul religios (dar își trimite fiica la o școală catolică din alte motive decât religia, însă). Aceasta nu înseamnă că refuză ordinea catolică a lumii. Universul ei se supune lui Dumnezeu. Pe de altă parte, universul lui Ralph e total anarhic, în ciuda faptului că are presentimentul morții. Diferența între Ralph și Helen stă în aceea că Ralph gândește totul în relație cu sexul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
DL. Cred că o lectură a romanelor mele la rând arată o diminuare gradată a credinței religioase fervente în "creatorul implicit". Nu-mi propun să comentez aici poziția religioasă a "autorului real". The British Museum Is Falling Down satiriza doctrina catolică, mai ales în ce privește sexul, din interiorul credinței. How Far Can You Go (intitulată Souls and Bodies în SUA) contemplă mai detașat și mai ironic declinul credinței, în teorie și practică, și pune la îndoială puterea ei de a supraviețui. Paradise
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Magda Cârneci mi-a spus odată că motivul pentru care bisericile ortodoxe sunt așa de mici și întunecate ca pântecele matern este că-l întruchipează pe Dumnezeul ortodox, care e acolo în ele, iubește și apără pe credincioși: spre deosebire de Dumnezeul catolic, gotic, care trebuie înduioșat prin rugăciune, rugăminți. Îmi place sentimentul de siguranță pe care mi-l dau bisericile ortodoxe. Dar n-am fost decât de două ori la București. O dată căutam scriitori pentru trustul literar de care-ți vorbeam, în
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cedează și slavii se așează în Peninsula Balcanică a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB 29) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Casa de Habsburg realizează unirea unei părți a românilor ortodocși cu Biserica catolică B) Samuil Micu scrie “Elementa linguae daco- romanae sive valachicae” C) moare Vasile Pârvan a) ABC b) BCA c) CBA d) ACB 30) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Constantin Rădulescu Motru scrie “Despre psihologia
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Secuii de origine turcică au fost colonizați de regalitatea maghiară în S- Estul Transilvaniei; cavalerii teutoni primesc în 1211 Țara Hațegului în schimbul promisiunii de a face prozelitism catolic printre români și turanici. 12) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; O veche cronică turcească menționează la sud de Carpați o țară Ulak Ili; în 1111 izvoarele austriece vorbesc despre primul episcop catolic al Transilvaniei “Simion Ultransilvanus” . 15) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]