13,417 matches
-
data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează și nu se datorează sumele stabilite potrivit reglementărilor în materie privind colectarea creanțelor bugetare. ... (8) Pentru anul fiscal 2016, organul fiscal competent stabilește impozitul anual datorat pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor, având în vedere prevederile art. 90 alin. (1), și emite decizia de impunere la termenul și în forma stabilite prin ordin al președintelui A.N.A.F. ... Capitolul XII Proprietatea comună și asociațiile fără personalitate juridică Articolul 124 Venituri din
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279976_a_281305]
-
definite conform art. 99; ... c) venituri din activități independente, definite conform art. 67; ... d) venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II sau III, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 125 alin. (7)-(9); ... e) venituri din cedarea folosinței bunurilor, definite conform art. 83; ... f) venituri din investiții, definite conform art. 91; ... g) venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, definite conform art. 103; ... h) venituri din alte surse, definite conform art. 114 și 117; ... i) indemnizații de
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279976_a_281305]
-
9 al art. I din LEGEA nr. 2 din 12 ianuarie 2017 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 36 din 12 ianuarie 2017. (2) În situația persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente, din asocieri fără personalitate juridică sau din cedarea folosinței bunurilor, pentru care plătitorul de venit are obligația reținerii la sursă a contribuției de asigurări sociale de sănătate, declararea contribuției se face de către plătitorul de venit prin depunerea declarației prevăzute la art. 147 alin. (1) până la data de 25
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279976_a_281305]
-
din 12 ianuarie 2017. Secțiunea a 5-a Baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează venituri din activități independente, din activități agricole, silvicultură, piscicultură, din asocieri fără personalitate juridică, precum și din cedarea folosinței bunurilor Articolul 170 Baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează venituri din activități independente și care determină venitul net anual în sistem real și/sau pe baza normelor anuale de
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279976_a_281305]
-
din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 6 ianuarie 2017 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 16 din 6 ianuarie 2017. Articolul 173 Baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor (1) Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor, cu excepția celor care realizează venituri din arendarea bunurilor agricole în regim de reținere la sursă a
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279976_a_281305]
-
Baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor (1) Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor, cu excepția celor care realizează venituri din arendarea bunurilor agricole în regim de reținere la sursă a impozitului, este diferența dintre venitul brut și cheltuiala deductibilă determinată prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut, diferența pozitivă dintre venitul
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279976_a_281305]
-
în MONITORUL OFICIAL nr. 16 din 6 ianuarie 2017. Secțiunea a 6-a Stabilirea, plata și declararea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din activități independente, din activități agricole, silvicultură, piscicultură, din asocieri fără personalitate juridică, precum și din cedarea folosinței bunurilor Articolul 174 Plăți anticipate cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate (1) Următoarele categorii de persoane au obligația de a efectua plăți anticipate cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate: ... a) persoanele fizice care
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279976_a_281305]
-
asigurări sociale de sănătate: ... a) persoanele fizice care realizează venituri din activități independente prevăzute la art. 68 și 69; ... b) persoanele fizice care realizează venituri din agricultură, silvicultură, piscicultură prevăzute la art. 104; ... c) persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor, cu excepția veniturilor din arendă; ... d) plătitorii de venituri pentru persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din asocierea cu o persoană juridică contribuabil potrivit titlului II sau III, precum și din arendarea bunurilor agricole, impozitate în
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279976_a_281305]
-
de impunere. Baza lunară de calcul astfel evidențiată nu poate fi mai mică decât un salariu de bază minim brut pe țară, dacă venitul pentru care se calculează contribuția este singurul realizat. ... (3) În cazul contribuabililor care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor în anul 2016, stabilirea obligațiilor anuale de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate, precum și încadrarea bazei lunare de calcul în plafoanele prevăzute la alin. (2) și la art. 173 se realizează de organul fiscal competent, prin
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279976_a_281305]
-
categorii: ... a) venituri din activități independente; ... b) venituri din activități agricole, silvicultură, piscicultură; ... c) venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II sau III, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 125 alin. (7)-(9); ... d) venituri din cedarea folosinței bunurilor. ... ---------- Alin. (1) al art. 179 a fost modificat de pct. 32 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 6 ianuarie 2017 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 16 din 6 ianuarie 2017. (2) Contribuția anuală de
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279976_a_281305]
-
a) veniturile unui nerezident, care sunt atribuibile unui sediu permanent/sediu permanent desemnat în România; ... b) veniturile unei persoane juridice străine obținute din transferul proprietăților imobiliare situate în România sau a oricăror drepturi legate de aceste proprietăți, inclusiv închirierea sau cedarea folosinței bunurilor proprietății imobiliare situate în România, veniturile din exploatarea resurselor naturale situate în România, precum și veniturile din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română; ... c) venituri obținute din România de persoana juridică rezidentă într-un stat
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279976_a_281305]
-
al consiliului de administrație al unei persoane juridice române; ... f) veniturile din pensii definite la art. 99, în măsura în care pensia lunară depășește plafonul prevăzut la art. 100; ... g) veniturile unei persoane fizice nerezidente obținute din închirierea sau din altă formă de cedare a dreptului de folosință a unei proprietăți imobiliare situate în România, din transferul proprietăților imobiliare situate în România, din transferul titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română și din transferul titlurilor de valoare emise de rezidenți români; ... h
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279976_a_281305]
-
adăugată, cu modificările și completările ulterioare; 29. serviciile de telecomunicații sunt serviciile având ca obiect transmiterea, emiterea și recepția de semnale, înscrisuri, imagini și sunete sau informații de orice natură, prin cablu, radio, mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice, inclusiv cedarea dreptului de utilizare a mijloacelor pentru astfel de transmisii, emiteri sau recepții. Serviciile de telecomunicații cuprind, de asemenea, și furnizarea accesului la rețeaua mondială de informații; 30. serviciile de radiodifuziune și televiziune includ, în special, serviciile prevăzute la art. 6b
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279976_a_281305]
-
medicamentului . Medicamentul nu trebuie administrat pacienților care prezintă : • semne de afecțiuni hepatice sau enzime hepatice crescute , • feocromocitom ( o tumoare a glandei suprarenale ) , • antecedente de sindrom neuroleptic malign ( o afecțiune periculoasă a sistemului nervos cauzată de obicei de medicamentele antipsihotice ) , rabdomioliză ( cedarea fibrelor musculare ) sau hipertermie ( creșterea anormală a temperaturii corpului ) , • dischinezie severă . De ce a fost aprobat Tasmar ? Comitetul pentru produse medicamentoase de uz uman ( CHMP ) a hotărât că beneficiile Tasmar sunt mai mari decât riscurile sale atunci când este utilizat în asociere
Ro_1023 () [Corola-website/Science/291782_a_293111]
-
județul Orhei, Regatul României) este un scriitor și militant anticomunist român, stabilit la Paris. Cunoscut disident din timpul României comuniste, supranumit Soljenițîn-ul României. Goma s-a născut în Basarabia ca al doilea fiu al unei familii de învățători români. Odată cu cedarea Basarabiei fostei U.R.S.S., în urma Pactului Molotov-Ribbentrop, familia Goma s-a refugiat în România. s-a arătat din tinerețe animat de un spirit contestatar, declarând că "persecutarea sau escamotarea unui cetățean rentează pentru putere, numai dacă rămâne necunoscut". În mai
Paul Goma () [Corola-website/Science/297562_a_298891]
-
Crimeii, Rusia cedează către Principatul Moldovei, prin Tratatul de pace de la Paris din 26 decembrie 1856, delta Dunării, insula Șerpilor (anexate în 1829) și partea de sud a Bugeacului (anexat în 1812). Inițial, Sultanul Otoman, suzeran al Moldovei, revendicase și cedarea Cetății Albe (pe atunci “Ak-Kerman”) de Rusia către Moldova, pentru a relua el însuși direct în stăpânire Delta și insula Șerpilor. În final Turcia recuperează delta Dunării și insula Șerpilor, dar fără ca Moldova să recapete Cetatea Albă. Protocolul de la Paris
Insula Șerpilor () [Corola-website/Science/297700_a_299029]
-
Axa Berlin-Roma), România a cedat Ungariei nordul Transilvaniei, inclusiv orașul Cluj. Vastele teritorii din Transilvania care au fost cedate de Ion Gigurtu în favoarea Ungariei conțineau importante resurse naturale, inclusiv mine de aur. Ion Gigurtu a fost de acord și cu cedarea a 8000 km din Dobrogea de sud în favoarea Bulgariei și Uniunii Sovietice, Basarabia Herța și Bucovina de Nord. Față de retragerea haotică din Basarabia, cedările teritoriale, nemulțumirea opiniei publice și protestele liderilor politici, regele Carol al II-lea suspendă Constituția României
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
conțineau importante resurse naturale, inclusiv mine de aur. Ion Gigurtu a fost de acord și cu cedarea a 8000 km din Dobrogea de sud în favoarea Bulgariei și Uniunii Sovietice, Basarabia Herța și Bucovina de Nord. Față de retragerea haotică din Basarabia, cedările teritoriale, nemulțumirea opiniei publice și protestele liderilor politici, regele Carol al II-lea suspendă Constituția României și îl numește ca prim-ministru pe Generalul Ion Antonescu. Aceasta, sprijinit de Garda de Fier, cere regelui să abdice în favoarea fiului său, Mihai
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
României, la presiunea Germaniei naziste a început la Craiova negocieri cu Bulgaria privind frontieră de sud-est a României, negocieri suspendate la 30 august 1940 de la momentul în care Germania și Italia au garantat noile frontiere ale României rezultate în urmă cedării Ardealului de Nord. După abdicarea regelui Carol al II-lea tratativele au fost reluate la 7 septembrie 1940, când în temeiul ordinului telefonic al noului premier, Ion Antonescu, acordul a fost semnat de Henri Meitani (membru al delegației) și nu
Cadrilater () [Corola-website/Science/296623_a_297952]
-
telefonic al noului premier, Ion Antonescu, acordul a fost semnat de Henri Meitani (membru al delegației) și nu de ambasadorul Alexandru Crețianu, șeful delegației române la tratative. La 10 septembrie 1940, Ion Antonescu a ratificat sub proprie semnătură tratatul de cedare a sud-estului Dobrogei. La începutul lunii septembrie 1940 comandantul Armatei a II-a, Generalul Gheorghe Argeșanu, a fost trimis de rege la Constantă pentru a organiza rezistență armata. Conducătorul rezistenței fiind însă convocat la sediul Guvernului în noaptea de 5
Cadrilater () [Corola-website/Science/296623_a_297952]
-
născut în județul Sibiu, călugărit la Căldărușani), drept director al școlilor românești din Dobrogea. Nifon Bălășescu înființează 21 de noi școli românești în nordul Dobrogei (Tulcea, Hârșova, Măcin). Dobrogea de Nord devine parte a Regatului României după recunoașterea independenței și cedarea Basarabiei de Sud către Imperiul Țarist, prin decizia Congresului de la Berlin (1878). Anterior Congresului de la Berlin, Tratatul de pace ruso-turc de la San Stefano (3 martie 1878) prevedea cedarea Dobrogei la sud de o linie Rasova-Agigea de către Imperiul Otoman către Bulgaria
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
Dobrogea de Nord devine parte a Regatului României după recunoașterea independenței și cedarea Basarabiei de Sud către Imperiul Țarist, prin decizia Congresului de la Berlin (1878). Anterior Congresului de la Berlin, Tratatul de pace ruso-turc de la San Stefano (3 martie 1878) prevedea cedarea Dobrogei la sud de o linie Rasova-Agigea de către Imperiul Otoman către Bulgaria, cu toate că populația acestei părți a Dobrogei cuprindea o majoritate relativă de musulmani (turci, tătari și cerchezi). Dar la Congresul de la Berlin, emisarul francez a insistat ca frontiera cu
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
Române, a Jandarmeriei, a Poliției și a zecilor de mii de civili a fost pripită și haotică, chiar dezastruasă. Vina suveranului-dictator Carol al II-lea este determinantă, demonstrând o paralizie de conducere în situații de extremă urgență. Suplimentar la aceste cedări teritoriale, Ion Gigurtu, președinte al Consiliului de miniștri, între 4 iulie și 4 septembrie 1940, odată cu venirea sa la putere a declarat că va duce o politică nazistă pro-Axa Berlin-Roma, antisemită și fascist-totalitară. În urma Pactului Ribbentrop-Molotov din 1939, prin acceptarea
România Mare () [Corola-website/Science/296622_a_297951]
-
Axa Berlin-Roma), România a cedat Ungariei nordul Transilvaniei, inclusiv orașul Cluj. Vastele teritorii din Transilvania care au fost cedate de Ion Gigurtu în favoarea Ungariei conțineau importante resurse naturale, inclusiv mine de aur. Ion Gigurtu a fost de acord și cu cedarea a 8000 km din Dobrogea de sud în favoarea Bulgariei. Față de nemulțumirea opiniei publice și protestele liderilor politici datorate cedărilor teritoriale și retragereii haotice din Basarabia, regele Carol al II-lea îl numește ca prim-ministru pe generalul Ion Antonescu. Aceasta
România Mare () [Corola-website/Science/296622_a_297951]
-
de Ion Gigurtu în favoarea Ungariei conțineau importante resurse naturale, inclusiv mine de aur. Ion Gigurtu a fost de acord și cu cedarea a 8000 km din Dobrogea de sud în favoarea Bulgariei. Față de nemulțumirea opiniei publice și protestele liderilor politici datorate cedărilor teritoriale și retragereii haotice din Basarabia, regele Carol al II-lea îl numește ca prim-ministru pe generalul Ion Antonescu. Aceasta, sprijinit de Garda de Fier, cere regelui să suspende Constituția României și apoi, să abdice în favoarea fiului său, Mihai
România Mare () [Corola-website/Science/296622_a_297951]