13,837 matches
-
a profesorului universitar Antoni Gluziński. În anul 1929, devine cetățean de onoare al orașului Zakopane. Se implică în articolele de presă ale insurecționiștilor. Supraviețuiește ocupației germane din Varșovia. A murit în 1953, pe 31 iulie și a fost înmormântat în cimitirul "Peksowe Brzysko" din Zakopane, oraș în care se găsește și muzeul deschis în memoria sa.
Kornel Makuszyński () [Corola-website/Science/328123_a_329452]
-
ianuarie 1940 a fost transportat la Spitalul Jezus din Varșovia, unde a murit după câteva zile. Cauzele morții, după cum arăta autopsia, au fost problemele cardiovasculare, anemia și o afecțiune a hipofizei. Conform dorinței sale, Tetmajer a fost înmormântat atunci în "Cimitirul Powązki" din Varșovia. În prezent, mormântul său se află în Cimitirul "„Cmentarz Zasłużonych na Pęksowym Brzyzku”" din Zakopane. Deși a fost logodit de mai multe ori, pentru perioade scurte (una din logodnicele sale fiind Laura Rakowska, pentru care a scris
Kazimierz Przerwa-Tetmajer () [Corola-website/Science/328114_a_329443]
-
a murit după câteva zile. Cauzele morții, după cum arăta autopsia, au fost problemele cardiovasculare, anemia și o afecțiune a hipofizei. Conform dorinței sale, Tetmajer a fost înmormântat atunci în "Cimitirul Powązki" din Varșovia. În prezent, mormântul său se află în Cimitirul "„Cmentarz Zasłużonych na Pęksowym Brzyzku”" din Zakopane. Deși a fost logodit de mai multe ori, pentru perioade scurte (una din logodnicele sale fiind Laura Rakowska, pentru care a scris poezia "A kiedy będziesz moją żoną", Tetmajer nu s-a căsătorit
Kazimierz Przerwa-Tetmajer () [Corola-website/Science/328114_a_329443]
-
ei, anulând orice cuvânt care nu era în perfectă concordanță cu propriile sale viziuni." Ana Ecaterina a început să fie și mai slăbită în timpul verii anului 1823. A murit pe 9 februarie 1824 în Dülmen și a fost îngropată în cimitirul din apropierea localității, un număr mare de persoane luând parte la funeraliile sale. Mormântul ei a fost redeschis de două ori în săptămânile ce au urmat înmormântării datorită unor zvonuri legate de furtul trupului ei, dar trupul și coșciugul au fost
Ana Ecaterina Emmerich () [Corola-website/Science/328153_a_329482]
-
ea a trebuit să fie părăsită deoarece i s-au crăpat zidurile și era în pericol de prăbușire. Ea poate fi localizată astăzi în zona malului falezei dintre Bulevardul Alexandru Ioan Cuza și Bulevardul Independentei. Lângă biserică se găsea un cimitir, ale căror urme sau mai găsit și în anul 1977 când s-a realizat actuala Piață a Independenței. El era menționat și în planul baronului Berroczyn sub denumirea de „"Champs de Morts"”. Acest cimitir ce se întindea până la proprietatea preotului
Bisericile Mitropoliei Proilaviei () [Corola-website/Science/328186_a_329515]
-
Independentei. Lângă biserică se găsea un cimitir, ale căror urme sau mai găsit și în anul 1977 când s-a realizat actuala Piață a Independenței. El era menționat și în planul baronului Berroczyn sub denumirea de „"Champs de Morts"”. Acest cimitir ce se întindea până la proprietatea preotului Ion Penescu aflată lângă fosta Mitropolie. Cert este însă că acest cimitir, care funcționa prin anii 1830 - 1840, era creștin, creștinii fiind concentrați în această parte a orașului medieval, pe drumul Silistrei. Cimitirul era
Bisericile Mitropoliei Proilaviei () [Corola-website/Science/328186_a_329515]
-
s-a realizat actuala Piață a Independenței. El era menționat și în planul baronului Berroczyn sub denumirea de „"Champs de Morts"”. Acest cimitir ce se întindea până la proprietatea preotului Ion Penescu aflată lângă fosta Mitropolie. Cert este însă că acest cimitir, care funcționa prin anii 1830 - 1840, era creștin, creștinii fiind concentrați în această parte a orașului medieval, pe drumul Silistrei. Cimitirul era în legătură cu necropola de lângă biserica mitropoliei Proilaviei, reprezentând limita de nord a acesteia. Biserica Veche, cu hramul „Sfinții Arhangheli
Bisericile Mitropoliei Proilaviei () [Corola-website/Science/328186_a_329515]
-
Acest cimitir ce se întindea până la proprietatea preotului Ion Penescu aflată lângă fosta Mitropolie. Cert este însă că acest cimitir, care funcționa prin anii 1830 - 1840, era creștin, creștinii fiind concentrați în această parte a orașului medieval, pe drumul Silistrei. Cimitirul era în legătură cu necropola de lângă biserica mitropoliei Proilaviei, reprezentând limita de nord a acesteia. Biserica Veche, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” a existat cel puțin de la mijlocul secolului al XVII-lea. Într-un act al Patriarhiei de la Constantinopol, patriarhul
Bisericile Mitropoliei Proilaviei () [Corola-website/Science/328186_a_329515]
-
al PCR, cu toate insistențele și șicanele pe care le-a suportat în acea vreme. În anul 1955 a primit medalia de aur la Festivalul internațional de folclor de la Paris. A decedat în anul 1981 și a fost înmormântat în cimitirul Bellu din București, pe aleea artiștilor.
Traian Lăscuț-Făgărășanu () [Corola-website/Science/328248_a_329577]
-
Academic al Universității din Cluj, prin care se evocă marile personalități culturale ale românilor din Transilvania. Costin Petrescu a realizat și mozaicurile exterioare de la Ateneul Român din București. A decedat în București, la 15 octombrie 1954, și este înmormântat în cimitirul Bellu, figura 96, locul 38. Casa din Strada Egalității, din Pitești, în care s-a născut și a trăit pictorul, a purtat multă vreme o plăcuță din marmură pe care scria: "În această casă s-a născut pictorul Costin Petrescu
Costin Petrescu (pictor) () [Corola-website/Science/328259_a_329588]
-
(în , colocvial Zentralfriedhof) a fost înființat în anul 1874. Cu o suprafață de 2,5 km² și circa trei milioane de înmormântați este unul din cele mai mari cimitire din Europa. Datorită multitudinii de cenotafe, a construcțiilor în stilul secesiunii vieneze și a arealului extins pe care îl ocupă, cimitirul se numără printre obiectivele turistice cele mai deosebite ale Vienei. Reformele dispuse în anul 1784 de împăratul Iosif al
Cimitirul Central din Viena () [Corola-website/Science/328270_a_329599]
-
Cu o suprafață de 2,5 km² și circa trei milioane de înmormântați este unul din cele mai mari cimitire din Europa. Datorită multitudinii de cenotafe, a construcțiilor în stilul secesiunii vieneze și a arealului extins pe care îl ocupă, cimitirul se numără printre obiectivele turistice cele mai deosebite ale Vienei. Reformele dispuse în anul 1784 de împăratul Iosif al II-lea au prevăzut, între altele, înființarea unor cimitire orășenești supraconfesionale, în afară centurii de atunci a Vienei (vezi și edictele
Cimitirul Central din Viena () [Corola-website/Science/328270_a_329599]
-
în stilul secesiunii vieneze și a arealului extins pe care îl ocupă, cimitirul se numără printre obiectivele turistice cele mai deosebite ale Vienei. Reformele dispuse în anul 1784 de împăratul Iosif al II-lea au prevăzut, între altele, înființarea unor cimitire orășenești supraconfesionale, în afară centurii de atunci a Vienei (vezi și edictele iozefine de toleranță religioasă). În anul 1863 consiliul orășenesc al Vienei a luat decizia înființării unui cimitir central supraconfesional. Această decizie a fost primită negativ în cercurile catolice
Cimitirul Central din Viena () [Corola-website/Science/328270_a_329599]
-
împăratul Iosif al II-lea au prevăzut, între altele, înființarea unor cimitire orășenești supraconfesionale, în afară centurii de atunci a Vienei (vezi și edictele iozefine de toleranță religioasă). În anul 1863 consiliul orășenesc al Vienei a luat decizia înființării unui cimitir central supraconfesional. Această decizie a fost primită negativ în cercurile catolice. În anii 1870 s-a ajuns chiar la proteste publice, când a fost permisă inclusiv comunității evreiești dobândirea unei parcele proprii în cadrul cimitirului. Der Termin der Eröffnung stând unmittelbar
Cimitirul Central din Viena () [Corola-website/Science/328270_a_329599]
-
Vienei a luat decizia înființării unui cimitir central supraconfesional. Această decizie a fost primită negativ în cercurile catolice. În anii 1870 s-a ajuns chiar la proteste publice, când a fost permisă inclusiv comunității evreiești dobândirea unei parcele proprii în cadrul cimitirului. Der Termin der Eröffnung stând unmittelbar bevor, die Proteste dauerten jedoch an und konservative Gruppierungen riefen zu Kundgebungen am Tag der Eröffnung auf. Zu einer solchen Eskalation kam es aber nicht, da Kardinal Rauscher (andere Quellen nennen den Prälaten Ludwig
Cimitirul Central din Viena () [Corola-website/Science/328270_a_329599]
-
und die neue Abteilung, wo u.a. Otto Soyka beigesetzt ist, sind die mit Abstand größten konfessionellen Abteilungen auf dem Gelände des Zentralfriedhofs. În data de 9 mai 1895 a fost consacrată biserică Sf. Lazăr, în secțiunea ortodoxă rusă a cimitirului. În secțiunea ortodoxă română este înmormântat generalul austro-ungar Alexandru Lupu (1838-1925), ctitorul primei biserici ortodoxe române din Viena. Die evangelische Gemeinde Wien hatte durch die 1856 neu aufgekommene konfessionelle Gräbertrennung, die eine Folge des österreichischen Konkordats von 1855 war, bereits
Cimitirul Central din Viena () [Corola-website/Science/328270_a_329599]
-
aflată în proprietatea bogaților comercianți venețieni. Ulrich der Wexler, care a murit potrivit documentelor în anul 1382, a fost probabil tatăl lui Ulrich Samer, care a trăit în această casă prin 1400. De familia Samer amintește fosta Capelă Samer din cimitirul Catedralei. Proprietarii casei au fost între anii 1501 și 1900 numai comercianți. Smidtnerhaus, în a cărei structură este ascuns un vechi turn gotic, a fost menționată pentru prima dată în 1452 și s-a aflat din 1585 „in foro ovorum
Kranzlmarkt și Rathausplatz () [Corola-website/Science/328278_a_329607]
-
din epoca medievală. Piața a fost construită în 1587 de arhiepiscopul Wolf Dietrich Raitenau, care a dispus construirea Catedralei din Salzburg. În consecință, vechiul dom și 55 de case orășenești din partea de vest a străzii Pfeifergasse au fost demolate. Un cimitir folosit până la sfârșitul secolului al XVI-lea a fost descoperit recent sub Residenzplatz. Fântâna din Residenzplatz este o monumentală fântână sculptată din marmură de Untersberg. Ea este cea mai mare fântână barocă din Europa Centrală și a fost construită în
Residenzplatz (Salzburg) () [Corola-website/Science/328295_a_329624]
-
ca rezultat al unei bune administrări a resurselor locale aflate la dispoziție. Marea varietate de pomi fructiferi aduse de familiile nobiliare { în special pruni }, care s-au adaptat bine condițiilor din sat au împodobit de-a lungul deceniilor cele două cimitire {circa 4 ha} până în anul 2012-2013 {conform tradiției,la fiecare mormânt era plantat câte-un pom fructifer "pentru sufletul celui plecat"}, cănd "diriguitorii" bisericii din sat au decis tăierea acestora pentru a face loc betoanelor în creștere... Prin tăierea pomilor
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
ha} până în anul 2012-2013 {conform tradiției,la fiecare mormânt era plantat câte-un pom fructifer "pentru sufletul celui plecat"}, cănd "diriguitorii" bisericii din sat au decis tăierea acestora pentru a face loc betoanelor în creștere... Prin tăierea pomilor fructiferi din cimitire , sătenii au reușit să rupă și ultima legătură cu familiile nobiliare ... Despre familia nobiliara Bogaty din Aruncuta mai știm că unul din membrii acesteia, nobilul Ianoș Bogaty, s-a căsătorit în 1540 cu Magdalna Losonți {născută în 1518 } din cunoscută
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
ungară }, familia nobiliara Bogaty nu apare în evidențele acestora { la recensământul din 1780, în Aruncuta figurează doar o singură familie nobiliara , respectiv nobilul Istvan Haller de Hallerco }. Pe langă familiile menționate mai sus, în Aruncuta, pe Dealul Criptei, există un cimitir nobiliar în care sunt înmormântați, în trei cripte dinstincte, dar și în mormânte individuale membrii ai celebrelor familii nobiliare Haller de Hallerco , Wesselenyi de Hadad și Kornis de Goncz - Ruszka . (fiecare familie a deținut postul de Guvernator al Transilvaniei de
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
deținut postul de Guvernator al Transilvaniei de câte două ori, în perioada 1710 - 1840), la care se adaugă familia nobiliara Karacsay de Valje - Szaka, care a deținut funcții importante în administrația comitatului Cluj în prima jumătate a secolului XIX-lea. Cimitirul a fost împodobit cu mulți brazi, plantați la începutul sec. XVIII de familiile menționate mai sus. Din păcate, în anul 1960-1962 brazii au fost tăiați de săteni, iar în perioada 1980-1989 o parte din pietrele funerare au dispărut, fiind folosite
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
pietrele funerare au dispărut, fiind folosite de săteni pentru fundații la diverse anexe gospodărești sau chiar așezate la drum ,în fața casei, pe post de băncuța. Singurele plante care au rezistat vremurilor sunt cîte-va mănunchiuri de malin, care continuă să împodobească cimitirul în fiecare primăvară, prin frumoasele lor flori albe. Prezentăm mai jos parte din membrii familiilor menționate mai sus: Despre familia nobiliara Haller de Hallerko cunoaștem că este de origine germanica, din sec.XIII , primul reprezentant al acestei familii fiind nobilul
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
funcții importante, respectiv Vicecomite în comitatul Cluj, Comisar Gubernial și Președinte al Tribunalului Marțial din Cluj în timpul Revoluției de la 1848, membru în Dieta de la Cluj. Pietrele funerare ale lui Karacsay Sandor (bătrânul), a soției acestuia Rozalia Korniș se află în cimitirul Dealul Criptei din Aruncuta. În același cimitir se află piatră funerară a trei dintre copii, respectiv cei doi băieți (Sandor și Josef) și fiică Alexandrina ,sora geamăna cu Sandor. Despre Karacsay Sandor - fiul știm că în anul 1848 ,anul mișcărilor
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
Comisar Gubernial și Președinte al Tribunalului Marțial din Cluj în timpul Revoluției de la 1848, membru în Dieta de la Cluj. Pietrele funerare ale lui Karacsay Sandor (bătrânul), a soției acestuia Rozalia Korniș se află în cimitirul Dealul Criptei din Aruncuta. În același cimitir se află piatră funerară a trei dintre copii, respectiv cei doi băieți (Sandor și Josef) și fiică Alexandrina ,sora geamăna cu Sandor. Despre Karacsay Sandor - fiul știm că în anul 1848 ,anul mișcărilor revoluționare și a războiului civil în Transilvania
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]