15,474 matches
-
elaborează proiectele de acte normative care au legătură cu domeniul său de activitate; participă la susținerea proiectelor de legi în cadrul comisiilor parlamentare și în plenul celor două Camere; 3. evaluează legislația, în sfera de competență, din punctul de vedere al constituționalității, al tehnicii legislative și al compatibilității cu acquis-ul comunitar și tratatele și convențiile internaționale, ori alte documente juridice cu caracter internațional la care România este parte și propune Guvernului, altor ministere sau autorități soluții de îmbunătățire legislativă, inclusiv în forma
HOTĂR��RE nr. 652 din 27 mai 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259752_a_261081]
-
6 a fost modificat de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 508 din 16 mai 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 332 din 16 mai 2012. 6. analizează și avizează, după caz, exclusiv din punctul de vedere al constituționalității, legalității și tehnicii legislative, proiectele de acte normative elaborate de alte ministere; 7. participă, de la caz la caz, în condițiile legii și potrivit sferei sale de competență, în temeiul sarcinilor încredințate de Guvern, la consilierea și asistența juridică generală a
HOTĂR��RE nr. 652 din 27 mai 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259752_a_261081]
-
să creeze confuzie cu denumirea unei instituții publice ori de interes public, iar în acord cu principiile convenționale mai sus amintite, printr-o normă imperativă legiuitorul poate da prioritate interesului public. În lumina celor arătate, măsurile legislative supuse controlului de constituționalitate sunt justificate, având în vedere, pe de o parte, scopul urmărit la instituirea acestora, iar, pe de altă parte, având în vedere existența unui echilibru just între mijloacele utilizate și scopul vizat, asigurat prin reglementarea unui regim tranzitoriu în materie
DECIZIE nr. 56 din 5 februarie 2014 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259780_a_261109]
-
reține următoarele: V. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție și ale art. 1, 10, 15, 16 și 18 din Legea nr. 47/1992 , să se pronunțe asupra constituționalității prevederilor de lege criticate. VI. Obiectul controlului de constituționalitate îl constituie dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, ca urmare a cererii de reexaminare, la
DECIZIE nr. 56 din 5 februarie 2014 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259780_a_261109]
-
și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție și ale art. 1, 10, 15, 16 și 18 din Legea nr. 47/1992 , să se pronunțe asupra constituționalității prevederilor de lege criticate. VI. Obiectul controlului de constituționalitate îl constituie dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, ca urmare a cererii de reexaminare, la data de 10 decembrie 2013. Inițial, propunerea legislativă de
DECIZIE nr. 56 din 5 februarie 2014 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259780_a_261109]
-
sesizată, cât și Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, au dezbătut cererea de reexaminare formulată de Președintele României și au adoptat Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații - lege care face obiectul controlului de constituționalitate și care are următorul cuprins: " Art. I. - Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005
DECIZIE nr. 56 din 5 februarie 2014 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259780_a_261109]
-
de a efectua modificarea denumirii în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, sub sancțiunea dizolvării acestora prin hotărâre judecătorească, la solicitarea oricărei autorități, instituții sau persoane interesate." Curtea Constituțională s-a pronunțat - în cadrul controlului de constituționalitate a priori asupra dispozițiilor art. I pct. 1 din Legea pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 (devenită Legea nr. 305/2008 ), constatând că "dispozițiile criticate sunt aplicabile numai acelor asociații care conțin în denumirea lor cuvinte de natură să
DECIZIE nr. 56 din 5 februarie 2014 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259780_a_261109]
-
care conțin în denumirea lor cuvinte de natură să creeze confuzie cu denumirea unor autorități sau instituții publice de interes național sau local. În aceste condiții, Curtea nu poate reține că, prin dispozițiile de lege ce fac obiectul controlului de constituționalitate, sunt încălcate dispozițiile art. 40 alin. (1) din Constituție, întrucât printr-o normă imperativă legiuitorul poate da prioritate interesului public. Condițiile impuse prin lege în ceea ce privește denumirea unor asociații nu aduc atingere dreptului de asociere, ci constituie o măsură necesară prevăzută
DECIZIE nr. 56 din 5 februarie 2014 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259780_a_261109]
-
dezvoltat în jurispruden��a Curții Constituționale. De altfel, Curtea reține că, asupra unor dispoziții de lege similare, s-a pronunțat prin Decizia nr. 325/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 19 august 2005, asupra constituționalității dispozițiilor art. II alin. (1), (3) și (4) din Ordonanța Guvernului nr. 72/2004 pentru modificarea art. 39 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerțului, care prevedeau că, în cazul în care firma conține cuvintele: "științific", "academie", "academic", "universitate
DECIZIE nr. 56 din 5 februarie 2014 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259780_a_261109]
-
dispozițiilor art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție și al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, trebuia admisă și constatată neconstituționalitatea dispozițiilor criticate, pentru următoarele motive: I. Obiectul controlului de constituționalitate. Din examinarea criticilor de neconstituționalitate și a temeiurilor constituționale invocate, rezultă că, deși în mod formal autorul critică Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, în integralitatea sa, sesizarea vizează doar dispozițiile art.
DECIZIE nr. 56 din 5 februarie 2014 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259780_a_261109]
-
federațiile legal constituite pot utiliza, concomitent, și denumirea inițială. ... (3) Constatarea dizolvării se realizează prin hotărâre a instanței în a cărei circumscripție se află sediul persoanelor juridice prevăzute la alin. (1), la cererea oricărei persoane interesate." ... II. Premisele controlului de constituționalitate. Atributele de identificare a persoanei juridice sunt drepturi subiective personale nepatrimoniale*1). Această calificare nu epuizează însă natura juridică a tuturor atributelor de identificare a persoanei juridice. ------- *1) Prof. univ. dr. Gh. Beleiu - Drept civil român, Casa de Editură și
DECIZIE nr. 56 din 5 februarie 2014 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259780_a_261109]
-
vigoare a legii noi. Referitor la calificarea unei "situații juridice", Curtea, prin Decizia nr. 830/2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 24 iulie 2008, a reținut că "analiza pe care o impune controlul de constituționalitate trebuie, în mod necesar, să înceapă prin a califica situația juridică reglementată prin norma de lege criticată. Astfel, ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-
DECIZIE nr. 56 din 5 februarie 2014 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259780_a_261109]
-
punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. În acest sens, arată că dispozițiile art. 29 din Legea nr. 47/1992 prevăd expres și limitativ actele care pot fi supuse controlului de constituționalitate, iar o interpretare dată de Înalta Curte de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii nu poate face obiectul unei sesizări a Curții Constituționale, deoarece, pe de o parte, în acest mod s-ar lărgi sfera de aplicare
DECIZIE nr. 19 din 21 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor titlului VII - Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, astfel cum aplicarea acestora a fost stabilită prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 27 din 14 noiembrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259354_a_260683]
-
acest mod s-ar lărgi sfera de aplicare a dispoziției legale menționate, iar, pe de altă parte, acest lucru ar echivala cu o încălcare a atribuțiilor ce revin Curții Constituționale, respectiv Înaltei Curți de Casație și Justiție. Rațiunea controlului de constituționalitate efectuat de către Curtea Constituțională are la bază posibilitatea cenzurării actelor normative, ca manifestare de voință a puterii legiuitoare, iar nu interpretarea dată acestora, printr-un act jurisdicțional, de către o instanță de judecată. Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt
DECIZIE nr. 19 din 21 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor titlului VII - Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, astfel cum aplicarea acestora a fost stabilită prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 27 din 14 noiembrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259354_a_260683]
-
766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, nuanțând interpretarea sintagmei "în vigoare" din cuprinsul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , text care circumstanțiază controlul de constituționalitate numai la legile și ordonanțele în vigoare, Curtea Constituțională a reținut că acest control vizează "dispozițiile aplicabile cauzei, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare", dar ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare
DECIZIE nr. 19 din 21 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor titlului VII - Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, astfel cum aplicarea acestora a fost stabilită prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 27 din 14 noiembrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259354_a_260683]
-
de vreme ce nu a fost reținută încălcarea normei de referință, respectiv art. 15 alin. (2) din Constituție, folosirea normelor cuprinse în pct. 5 din preambulul Directivei 2006/126/CE și a art. 13 alin. (2) din același act în cadrul controlului de constituționalitate, ca norme interpuse, în temeiul art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție, rămâne fără fundament. Cât privește critica privind încălcarea art. 16 din Legea fundamentală, Curtea reține, așa cum a statuat în mod constant în jurisprudența sa, că principiul constituțional
DECIZIE nr. 502 din 5 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 pct. 6, art. 20 alin. (1)-(3) şi art. 23 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, precum şi a lit. a) din anexa nr. 1 la ordonanţa de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259366_a_260695]
-
nr. 176/2010 vizează asigurarea integrității și transparenței în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, domeniu ce nu poate fi supus prin analogie regimului juridic specific dreptului penal și sancțiunilor penale. Pe cale de consecință, Curtea constată că reglementarea supusă controlului de constituționalitate se integrează scopului legii și nu contravine normelor constituționale privind dreptul de a fi ales și restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Limitele prevăzute de art. 37 din Constituție cu privire la exercitarea dreptului de a fi ales se referă
DECIZIE nr. 483 din 21 noiembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) pct. 30, art. 8 alin. (1) şi (2), art. 10 lit. e) şi art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258496_a_259825]
-
pot face parte din partide politice (judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică). În ceea ce privește critica referitoare la caracterul retroactiv al prevederilor de lege supuse controlului de constituționalitate, Curtea nu poate reține încălcarea principiului neretroactivității legii, înscris la art. 15 alin. (2) din Constituție, întrucât acestea nu produc efecte pentru trecut, ci doar pentru viitor, urmând a-și găsi aplicare de la data intrării în vigoare a Legii nr.
DECIZIE nr. 483 din 21 noiembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) pct. 30, art. 8 alin. (1) şi (2), art. 10 lit. e) şi art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258496_a_259825]
-
2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepție ridicată de Tudor Sălăgean și Roman Helga Beata cu ocazia soluționării unei cauze având ca obiect anularea unui act. 12. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia apreciază că problema supusă analizei de constituționalitate se referă la faptul că inspectorul judiciar poate dispune clasarea cauzei ca urmare a convingerii personale (și subiective) că magistratul cercetat nu se face vinovat de săvârșirea abaterii, și mai puțin în considerarea inexistenței indiciilor unei abateri disciplinare, așa cum prevede
DECIZIE nr. 249 din 29 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (1) lit. b) teza finală din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263109_a_264438]
-
de atacare a rezoluției de clasare similară plângerii în fața judecătorului împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată, Curtea apreciază că nici aceasta nu poate fi reținută. Astfel, Curtea observă că în jurisprudența sa constantă a statuat că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins violate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției ( Decizia
DECIZIE nr. 249 din 29 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (1) lit. b) teza finală din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263109_a_264438]
-
neconstituționalitate potrivit căreia termenele instituite de dispozițiile art. 33 din Legea nr. 165/2013 creează discriminări între persoanele ale căror cereri au fost depuse la entități aflate în diferite localități, observăm că aceste norme au mai fost supuse controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici similare, iar Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 95 din 27 februarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 5 mai 2014, a statuat constituționalitatea acestor norme. 27. Cu acel prilej, Curtea
DECIZIE nr. 305 din 5 iunie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33 şi ale art. 35, precum şi ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263149_a_264478]
-
norme au mai fost supuse controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici similare, iar Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 95 din 27 februarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 5 mai 2014, a statuat constituționalitatea acestor norme. 27. Cu acel prilej, Curtea a reținut că pentru persoane aflate în aceeași situație se instituie termene diferite (12 luni, 24 de luni, respectiv 36 de luni) de soluționare a cererilor formulate potrivit Legii nr. 10/2001 , înregistrate
DECIZIE nr. 305 din 5 iunie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33 şi ale art. 35, precum şi ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263149_a_264478]
-
citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Apreciază că susținerile autoarei excepției de neconstituționalitate nu relevă probleme ce țin de constituționalitatea textului de lege criticat. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din data de 12 noiembrie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 3.149/1/2013, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ
DECIZIE nr. 172 din 20 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52^4 şi art. 52^7 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263148_a_264477]
-
Curtea reține că dispozițiile de lege criticate se referă la concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție. Astfel, Curtea constată că textul constituțional invocat nu are incidență în soluționarea cauzei deduse controlului de constituționalitate. De asemenea, în ceea ce privește prevederile art. 133 alin. (1) din Constituție, Curtea observă că, prin Decizia nr. 518 din 31 mai 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 15 august 2007, și Decizia nr. 1.556
DECIZIE nr. 172 din 20 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52^4 şi art. 52^7 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263148_a_264477]
-
de sesizare a Curții Constituționale, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția de contencios administrativ și fiscal, precum și în notele scrise depuse de autorul excepției este menționat ca obiect al acesteia doar art. 4 din lege. 20. Prin urmare, Curtea va examina constituționalitatea prevederilor art. 4 teza a doua raportate la art. 7 alin. (1), art. 11 alin. (1) și (2), art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (6) și (8), art. 31 alin. (5), art. 34 alin. (1
DECIZIE nr. 269 din 7 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la art. 7 alin. (1), art. 11 alin. (1) şi (2), art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (6) şi (8), art. 31 alin. (5), art. 34 alin. (1), art. 35 alin. (2) şi art. 50 lit. b) teza întâi din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263172_a_264501]