15,033 matches
-
săteanul Costica Curecheriu. Modelele costumelor făcute de Constantin Curecheriu se păstrează în satul Sticlăria de peste 150 de ani. „Am opt copiii acasă și datinile învățate de la moși vreau să le las lor moștenire. Băieții apelează la mine să le fac costume de toate felurile. Cu timpul, într-o cămăruță din casă, am adunat mai multe obiecte și am făcut un muzeu“, afirmă cu tărie șugubățul sătean, iubitor al tradițiilor populare, membru al Academiei Culturale de la Sibiu. Tinerii trebuiau să organizeze jocul
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
de Sf. Maria, are loc Ruga din Albina. Cu ocazia acestei sărbători se adună toți fii satului și neamurile, unii venind chiar și din Sebeșul de Jos. Ei se prind într-o horă a bucuriei în fața bisericii, fiind îmbrăcați în costumele tradiționale românești care nu s-au schimbat de loc, păstrând obiceiul de la Sebeș.<br> Anul acesta se împlinesc 80 de ani de la înființarea satului. Ruga din acest an se va sărbători într-un mod mai special care va dura 3
Albina, Timiș () [Corola-website/Science/301334_a_302663]
-
audă în tot satul că urmează uspețul. Se așază cu toții la masă și petrec până dimineață. Dolieșii sunt aleși doi tineri apropiați mirelui și miresei, care cu o săptămână înainte merg și invită uspecionii la uspeț. Ei sunt îmbrăcați în costume populare și poartă fiecare un recipient numit "dolie", frumos ornamentata în care este pusă răchie de pruna. Cum intră în casa unui invitat rostesc: Li se răspunde: Apoi reiau: După care se cinstesc cu răchie din dolie. Peste o săptămână
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
devină ""port-franc"". În jurul anului 1880, lângă podul de cale ferată de pe linia Iași-Ungheni (1874), într-o baltoacă lărgită de viituri care era din vechime scăldătoarea târgului, ieșeanul Gafencu a amenajat gherete și bufete, transformând zona în "Băile Bahluiului". Fete în costume de baie, cu pantalonași treisferturi, îmbiau pe turiști cu cafele și bere rece. Aceste amenajări au atras nemulțumirea unor ieșeni mai puritani, care scriau astfel prin gazete: ""Nerușinare! Bahluiul tocmai acolo une curge printre locuințe, tocmai acolo unde sînt căi
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
imaginea în fața publicului ca fiind “Man in Black” (“Omul în negru”). De regulă el interpreta îmbrăcat în negru, purtând o haină lungă până la genunchi, de culoare neagră. Această înfățișare era în contrast cu costumațiile purtate de majoritatea formațiilor country din perioada respectivă: costum cu pietre prețioase și cizme de cowboy. În 1971, Cash a scris piesa “Man in Black” pentru a explica codul său în îmbrăcăminte: “Trăim destul de bine, cred/ În mașinile și hainele noastre exotice/ Dar să ne amintim și de cei
Johnny Cash () [Corola-website/Science/300130_a_301459]
-
Este o perioadă importantă în realizarea unui film, întrucât este perioada decisivă care asigură continuitatea procesului de producție, atingerea unor parametrii tehnico-productivi optimi pe parcursul realizării filmului, asigură condițiile realizării filmului la un nivel artistic ridicat. Se realizează schițele "decorurilor" și "costumelor", se stabilesc obiectele de "recuzită", se aleg "locațiile de filmare" pentru fiecare secvență, se selecționează "actorii", se dau probe și încercări ale acestora, se definitivează "distribuția", se fac "probe de filmare", "repetiții cu actorii". Durata de pregătire este în funcție de caracterul
Procesul de producție al unui film () [Corola-website/Science/300196_a_301525]
-
Unire din 1918. Însăși actuala denumire de "Războieni" se leagă de cele întâmplate în 1918. În data de 6 decembrie 1918, "Regimentul 15 Războieni" al Armatei Române sub comande maiorului Vasile Nădejde a trecut Mureșul. Toată populația satului, îmbrăcată în costume naționale a primit armata cu urale și strigate de bucurie, cu cântece și îmbrățișări”. Această eră atmosferă descrisă de un martor ocular. Ocupând gară, care pe atunci se numea “Kocsard” ("Cucerdea") maiorul Vasile Nădejde s-a adresat mulțimii spunând: Această
Războieni-Cetate, Alba () [Corola-website/Science/300268_a_301597]
-
Oradei "fiul satului", fiind preot Vasile Mihălțan. Lângă biserică se află un monument al eroilor satului nostru, căzuți în primul și al doilea război mondial, ridicat în anul 1977. În curtea Bisericii se mai află un Muzeu Parohial, care cuprinde costume de port popular, carte veche și o stelă funerară din sec. II, muzeul a fost construit în anul 1983.
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
război de țesut, un pat așternut la fel cum se obișnuia și cu sute de ani in urma, cu multe perne și țoale, o lavița, o masă mare în centrul camerei și un pătuț pentru nou-născuți. În plus, muzeul adăpostește costume populare de o vechime impresionantă, vase și oale vechi, de lut, iar de grinda atârnă o lampă ce funcționează cu petrol.
Sălciua de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300271_a_301600]
-
Montană. Evenimentul, susținut puternic de compania canadiană Roșia Montană Gold Corporation, a fost marcat printr-un mini-campionat de fotbal, muzică de fanfară, statui vii reprezentând personaje din Roma Antică, o demonstrație de lupte dintre daci și romani și parade de costume populare. Reportaje turistice
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
nume de familie. Astfel Norma Jeane Baker la numai 20 de ani devine "". În primele sale 6 luni la 20th Century Fox, lui Monroe nu i-a fost oferit nici măcar un rol. În schimb ea a învățat despre coafură, machiaj, costume, actorie, dans și iluminarea scenică. După șase luni Fox a decis să îi reînnoiască contractul, și, în următoarele 6 luni i-au fost date roluri secundare neînsemnate în două filme: "Scudda Hoo! Scudda Hay!" și "Dangerous Years". Ambele au fost
Marilyn Monroe () [Corola-website/Science/301492_a_302821]
-
Național Peleș și Muzeul Național de Arta a României din București, precum și arme din colecția Muzeul National Peleș. "3. Textile (istorice, etnografice, religioase)," printre care menționăm “Steagul Reg. 1 Voluntari” participant la Marea Unire de la Alba Iulia, broderii medievale, tapiserii, costume bisericești pentru Muzeul National Peleș din Sinaia; "4. Hârtie - carte veche" 4.1. Manuscrise pentru Biblioteca Naționala a României din București; 4.2. Incunabule pentru Muzeul din Miercurea-Ciuc; 4.3. Tipărituri din sec. XVI - XIX pentru Muzeul Vrancei din Focșani
Muzeul Banatului () [Corola-website/Science/301546_a_302875]
-
18% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. "Muzeul Țărăncii Române" se află pe drumul principal. În muzeu se găsesc obiecte folosite de țăranca din Maramureș, cum ar fi: copacul cu oale, zestrea pe care o dădeau copiilor la căsătorie, costum popular, cuptor, obiecte de tors lână și multe altele.
Dragomirești () [Corola-website/Science/301575_a_302904]
-
dealurile Codrului, celebră zonă folclorică și apoi alunecă liniștit spre râul Sălaj, iar apoi se înșiruie spre centrul de comuna Ariniș. Populația este de etnie română. Din vechime majoritatea pământurilor aparțineau, cumpărate fiind de la localnici, baronului de Manău, Hirsch Dezideriu. Costumul popular din zona Codru se încadrează în tipologia costumului din zona de vest a țării noastre, diferit de celelalte zone prin croială și compoziție. Costumul codrenesc se caracterizează prin sobrietate și eleganță. Este confecționat din pânză țesută în casă în
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
spre râul Sălaj, iar apoi se înșiruie spre centrul de comuna Ariniș. Populația este de etnie română. Din vechime majoritatea pământurilor aparțineau, cumpărate fiind de la localnici, baronului de Manău, Hirsch Dezideriu. Costumul popular din zona Codru se încadrează în tipologia costumului din zona de vest a țării noastre, diferit de celelalte zone prin croială și compoziție. Costumul codrenesc se caracterizează prin sobrietate și eleganță. Este confecționat din pânză țesută în casă în lățime de cca 50 cm. Costumul popular femeiesc se
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
română. Din vechime majoritatea pământurilor aparțineau, cumpărate fiind de la localnici, baronului de Manău, Hirsch Dezideriu. Costumul popular din zona Codru se încadrează în tipologia costumului din zona de vest a țării noastre, diferit de celelalte zone prin croială și compoziție. Costumul codrenesc se caracterizează prin sobrietate și eleganță. Este confecționat din pânză țesută în casă în lățime de cca 50 cm. Costumul popular femeiesc se compune în principal din: cămașă - (“Spăcel”, obiect de îmbrăcăminte femeiască, asemănător cu ia.), poale largi - (“Pindileu
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
încadrează în tipologia costumului din zona de vest a țării noastre, diferit de celelalte zone prin croială și compoziție. Costumul codrenesc se caracterizează prin sobrietate și eleganță. Este confecționat din pânză țesută în casă în lățime de cca 50 cm. Costumul popular femeiesc se compune în principal din: cămașă - (“Spăcel”, obiect de îmbrăcăminte femeiască, asemănător cu ia.), poale largi - (“Pindileu”), sorț - (“Zadie”), năframă, opinci. Ca o notă specifică, se remarcă aspectul de alb al costumului, precum și tehnica de încrețire a pânzei
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
în lățime de cca 50 cm. Costumul popular femeiesc se compune în principal din: cămașă - (“Spăcel”, obiect de îmbrăcăminte femeiască, asemănător cu ia.), poale largi - (“Pindileu”), sorț - (“Zadie”), năframă, opinci. Ca o notă specifică, se remarcă aspectul de alb al costumului, precum și tehnica de încrețire a pânzei pentru ornamentație. Femeile măritate au întotdeauna capul acoperit peste părul împletit și strâns într-un conci deasupra cefei (zadia de cap) năframa. Altădată încălțămintea femeilor a fost opinca. Azi, în anii 2000, ea este
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
că melodiile sunt mai lente. Plugușorul este un străvechi obicei agrar, o urâre de Anul Nou. Plugușorul este construit din lemn, împodobit cu cetina, cu panglici și hârtii colorate multicolor, fiind purtat de o ceață de 3-4 băieți îmbrăcați în costum național. Căprița este un joc de pantomima, jucătorul animalului mergând fie în două, fie în patru picioare, respectând ritmul impus de cântecul însoțitorilor care se folosesc în versuri de improvizații locale, hazlii. Nedeia sau ruga. Fiecare sătuc al comunității, ca
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
Mitropolit Nestor Vornicescu, protoereu Ion Toba, preot iconom Ion C. Semenescu, sfințită azi, 8 noiembrie 1980. Zugrav V. Băleanu, județul Gorj". În pronaos, în partea dreaptă a intrării, sunt zugrăviți ctitorii: Nicu Mandreș, Niță Geana și Vasile Șotea, îmbrăcați în costume populare. Ei poartă cămăși albe, cioareci și haine albe de dimie cu modele stilizate la brâu, la mâneci și la piept. Ceilalți ctitori sunt zugrăviți în partea stângă a intrării, în aceeași ținută impunătoare. C. Șotea poartă costum de dorobanț
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
îmbrăcați în costume populare. Ei poartă cămăși albe, cioareci și haine albe de dimie cu modele stilizate la brâu, la mâneci și la piept. Ceilalți ctitori sunt zugrăviți în partea stângă a intrării, în aceeași ținută impunătoare. C. Șotea poartă costum de dorobanț, cu sabia în mâna stângă, iar C. Piciu, C. Cosmulescu și Niță Brebu au câte o carte în mâna dreaptă. Pe același perete, pe o bucată de tablă sunt zugrăviți membrii familiilor N. Brebu și Nicolae N. Mandreș
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
sabia în mâna stângă, iar C. Piciu, C. Cosmulescu și Niță Brebu au câte o carte în mâna dreaptă. Pe același perete, pe o bucată de tablă sunt zugrăviți membrii familiilor N. Brebu și Nicolae N. Mandreș. N. Brebu poartă costum popular, haină de dimie de culoare închisă și cioareci albi, iar lângă el soția Minodora are ciupag și opreg roșu, purtând la gât o salba de bani. Pe deasupra ținutei are o haină lungă, lucrata din dimie neagră. N. Mandreș este
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
6 stâlpi și 5 arce, care susțin 2 calote sferice. Într-o scenă pictată aici, Eva este înfățișata că o taranca torcând, în timp ce legăna copilul cu piciorul. Tot în interior găsim pictate portretele ctitorilor- boierii Burnaz cu soțiile lor în costum popular, iar între cele despărțituri ( pronaos, naos și altar) pe Sfinții Apostoli, Sfanțul Cristofor-înfățișat cu cap de oaie, Izvorul Tămăduirii, sau pe Sfinții Mucenici Mină și Teodor Tiron.Catapeteasma din zid este pictată deasupra ușilor împărătești, având în laterale icoane
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
clopotniță. În interior biserica este pictată în întregime de pictorii din familia Grecu din Săsăuș. Ansambul mural cuprinde imagini biblice, care adesea sunt tratate ca scene din viața cotidiană a epocii în care au trăit și activat autorii. Asfel apar costume de epocă, ori imagini ce ne amintesc ambianța transilvăneană de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Între anii 1905 și 1928 biserica a suferit intervenții în urma cărora s-au introdus tiranți metalici și au fost reparate tencuielile, iar între 1975-78 a
Fofeldea, Sibiu () [Corola-website/Science/301708_a_303037]
-
left|thumb|"Tablou de familie", u/c de [[Paul Mecet]]]] Așa cum a fost el întâlnit până la începutul secolului al XIX-lea, portul popular racovicean s-a caracterizat prin simplitatea sa, majoritatea pieselor sale componente fiind produse ale gospodăriei propri. La costumul femeiesc, piesele „de rezistență” au fost: vălitoarea albă, cârpele negre sau înflorate, „"șurțele"” (șorțurile) negre sau „"vinete"” , în două sau trei foi, catrințele roșii, „românești” sau „oacheșe” , iile cu fodori, pieptarul cu flori roșii și „ciucurei” în aceeași tonalitate, buboul
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]