13,997 matches
-
îndârjit scoaterii filmului la lumină. După trei ani de eforturi pentru a-l pune cumva în stare de funcționare, ar fi afirmat că acest opus prim „nu-l reprezintă și ar trebui aruncat la coș”. Câte vor mai umple coșul?...”" Criticul de film Valerian Sava de la revista "Observator Cultural" a criticat filmul, numindu-l un „un rebut”, o „brambureală tembelă”, „cacealmaua ordinară a unei crazy-comedy atribuită unor nebuni”. El remarcă prezența în film a unui „analfabetism cinematic atotcuprinzător”, reprezentat de agramatismele
Milionari de weekend () [Corola-website/Science/326185_a_327514]
-
Cuza Vodă din filmul "Rug și flacără". De asemenea, inginerul Silviu Camil a primit Premiul pentru coloană sonoră al ACIN pentru activitatea sa la filmele "Probă de microfon", "Burebista", "Mireasa din tren" și "Drumul oaselor". În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că "Drumul oaselor" este „un film îndrăzneț”, „realizat în condiții mai mult decât onorabile”, cu un personaj antologic (Mărgelatu) și cu alte personaje perfect conturate, interpretate de Marga Barbu, Ion Marinescu, Iurie Darie, Remus Mărgineanu și alții
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
Călin Căliman afirma că "Drumul oaselor" este „un film îndrăzneț”, „realizat în condiții mai mult decât onorabile”, cu un personaj antologic (Mărgelatu) și cu alte personaje perfect conturate, interpretate de Marga Barbu, Ion Marinescu, Iurie Darie, Remus Mărgineanu și alții. Criticul Ion Țuțui a remarcat colaborarea la acest film a unei echipe experimentate în filmele cu haiduci (scenaristul Eugen Barbu, actorii Florin Piersic, Marga Barbu și Ion Besoiu) cu un regizor specializat în filme istorice (Doru Năstase). Ei au reconstituit cu
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
va face pe Mărgelatu nemuritor”". Mărgelatu a devenit astfel un personaj celebru, iar Eva Sârbu îl denumea, la premiera filmului, un „personaj fără îndoială unic nu numai în filmografia actorului, dar și în ceea ce numim galeria personajelor de film românesc”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Un grup al „Frăției” pașoptiste preia o comoară a lui Tudor din Vladimiri pentru a o schimba, pe arme, la Brașov, în luptă cu arnăuții și
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
fiind vizionat de 2.833.094 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„După Doru Năstase și Gh. Vitanidis, Mircea Moldovan preia cârma ciclului istorico-haiducesc scris de Eugen Barbu (în colab. cu N.P.Mihail), cel de-al cincilea episod cu
Totul se plătește () [Corola-website/Science/326202_a_327531]
-
alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Inginerul Silviu Camil a fost distins în anul 1983 cu Premiul pentru coloană sonoră al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru activitatea sa la filmele "Întoarcere din iad" și "Misterele Bucureștilor". Analizând acest film, criticul Ioan Lazăr observă o mutare a accentului de la aventurile personajului principal Mărgelatu și a rivalei sale feminine, Agatha, către "„fresca unei epoci, tabloul ei vivant, tulburător și deosebit de cinematografic”", lărgind unghiul de vedere al situației politice din anii de dinaintea Revoluției
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
îndelung arhaizată. Filmul este al unui bun profesionist, pregătit și dăruit genului. O fantezie verosimilă despre o epocă amestecată. Ideea politică îți menține pregnanța, deși pe carnația ei parazitează câteodată desuetudini ce vin în consens cu gustul tare al epocii.”" Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Pe fundalul febrilelor pregătiri ale revoluției și coloratei lumi interlope, Agatha izbutește să-l atragă pe Mărgelatu în pivnița „Curții cu miracole”, de unde manevrează cerșetorii și
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
fiind vizionat de 4.266.735 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Din nou frământările revoluției pașoptiste, imaginate de Eugen Barbu, încâlcit fundal decorativ pentru aventurile serialului mărgelat, într-un film polițist de astă dată, în care nărăvașul
Colierul de turcoaze () [Corola-website/Science/326203_a_327532]
-
de Saxa-Weimar în cadrul Sfântului Imperiu Roman. Ducele era un mare băutor, dar, de asemenea, un sportiv bun. A fost interesat de literatură, artă, știință, l-a sprijinit financiar pe Goethe, a fondat "Fürstliche freie Zeichenschule Weimar" și a încurajat clasicismul. Criticii i-au lăudat hotărârea sa în pictură, biologii au găsit în el un expert în anatomie. Nu a neglijat nici guvernarea micului său stat. Scopul lui a fost de a educa oamenii, învățământul fiind în opinia sa, așa cum a explicat
Karl August, Mare Duce de Saxa-Weimar-Eisenach () [Corola-website/Science/326227_a_327556]
-
a fost spus și făcut am fost fericit, fericit că am fost capabili să găsim un copil ca Matthew McConaughey. Nu a fost un film mare, dar a fost unul bun.". În Europa, filmul a fost obiectul mai multor controverse. Criticii au acuzat filmul că face o apologie pentru pedeapsa cu moartea și dreptul la autoapărare. În Franța, un semn de întrebare a fost adăugat la sfârșitul titlului ("Le Droit de tuer?" / "Dreptul de a ucide?" ) astfel încât să nu șocheze publicul
Vremea răzbunării (film) () [Corola-website/Science/326242_a_327571]
-
o comedie. După cuvintele sale: "„Deși pare și chiar este plin de informație modernă și prognoză științifică aproape fantastică, filmul acesta nu trebuie privit ca un film științifico-fantastic, el trebuie privit ca o comedie”". În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că filmul "Comedie fantastică" este de fapt un film vesel. Criticii de film de la momentul lansării filmului au apreciat în majoritate ideea originală a lui Gopo, remarcând tragismul omului creat în Cosmos și care este izolat de
Comedie fantastică (film) () [Corola-website/Science/326255_a_327584]
-
și prognoză științifică aproape fantastică, filmul acesta nu trebuie privit ca un film științifico-fantastic, el trebuie privit ca o comedie”". În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că filmul "Comedie fantastică" este de fapt un film vesel. Criticii de film de la momentul lansării filmului au apreciat în majoritate ideea originală a lui Gopo, remarcând tragismul omului creat în Cosmos și care este izolat de semenii săi. Într-un articol publicat în 1975 în revista „Cinema”, Alice Mănoiu a
Comedie fantastică (film) () [Corola-website/Science/326255_a_327584]
-
valea plângerii, nemuritoarea vatră a amintirii...”". D.I. Suchianu a remarcat în 1975 în aceeași revistă că "„după un zbor de două milioane de ani prin Cosmos, s-a constatat că tot pe planeta noastra Terra traiul a rămas cel mai frumos”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului trei stele din cinci și a comentat faptul că omul creat să devină o ființă perfectă nu poate fi fericit decât alături de alți oameni. "„La bordul unei nave cosmice a fost creat, din apa mării
Comedie fantastică (film) () [Corola-website/Science/326255_a_327584]
-
se sufoca unii pe alții, de a se devora unii pe alții. De aici nu se poate evada. Cum nici spectatorul nu poate evada din fascinanta atmosfera a filmului ce se țese ca o vrăjitorie”". În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman considera că "Felix și Otilia" este cel mai valoros film realizat de Iulian Mihu, în care regizorul „s-a apropiat de universul romanului cu un manifest simț creator, interpretându-l, prelungindu-l, cinematografizându-l în spirit călinescian, punând accent
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
s-a apropiat de universul romanului cu un manifest simț creator, interpretându-l, prelungindu-l, cinematografizându-l în spirit călinescian, punând accent - fără a desconsidera trama propriu-zisă - pe realizarea portretelor de grup, în atmosfera de epocă reconstituită cu mijloacele frescei cinematografice”. Criticul laudă intuiția regizorului de a distribui în rolul lui Felix un tânăr neprofesionist (scenograful Radu Boruzescu) care i-a conferit personajului "„inocențele și stângăciile unei tinereți reale”". Atmosfera, pusă în valoare de decoruri, de imaginea în Graphys color și de
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
sau oricum al unei experiențe în care inițiativa lui Felix nu va conta întotdeauna. Decorul devine în felul acesta una din vocile (filmice) ale narațiunii, înainte ca în rol să intre culoarea, investită și aceasta cu o valoare estetică pregnantă”. Criticul de film Călin Stănculescu consideră inspirată distribuirea în rolurile principale a doi actori neprofesioniști, filmul fiind considerat ca "„un frumos exemplu de ecranizare iconoclastă”". În opinia sa, prestația celor doi actori tineri a egalat-o pe cea a marilor nume
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
o demonstrație că în România exista, în acel moment, film, exista originalitate, existau metaforă, simbol și o poetică cinematografică independentă. Filmul a avut succese, obținând la Veneția un Premiu al Criticii, la Londra - de asemenea un mare Premiu al Criticii”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Luând drept pretext romanul lui G. Călinescu, Mihu și scenaristul Ioan Grigorescu (Pr. ACIN) rețin, din paginile cărții, picanterii tipologice și gestuale ușor de speculat, lăsând
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
primit aprecieri aproape universale din partea criticilor și a obținut câștiguri mari de box office, făcându-l un succes critic și financiar. Inversarea rolurilor între Travolta și Cage a fost un subiect de laudă, așa cum au fost secvențele violente de acțiune. Criticul Roger Ebert de la "Chicago Sun-Times" a remarcat că: "Aici, cu ajutorul marilor staruri de film și cerându-le să se interpreteze unul pe celălalt, Woo și scenariștii săi au găsit un contrapunct teribil pentru scenele de acțiune: în tot filmul vă
Față în față (film din 1997) () [Corola-website/Science/326327_a_327656]
-
de aprecierile pozitive la adresa lui Daly, în rolul ei convingător ca femeie-polițist cu un caracter puternic, ceea ce a dus la acordarea ulterioară a unui rol similar și mult mai celebru, detectivul Mary Beth Lacey în serialul de televiziune "Cagney și Lacey". Criticii de film de sex feminin i-au făcut lui Daly comentarii extrem de favorabile, Marjorie Rosen remarcând că Malpaso "a inventat o eroină de oțel" și Jean Hoelscher de la "Hollywood Reporter" l-a lăudat pe Eastwood pentru abandonarea ego-ul său în
Procurorul (film din 1976) () [Corola-website/Science/326402_a_327731]
-
de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. El a fost relansat la 1 februarie 2002, fiind vizionat de încă 58 spectatori. Într-un articol publicat în revista Cinema, criticul Alice Mănoiu a scris următoarele: "„Comedia este construită cuminte, clasic, pe un comic mai mult de tipuri decât de situații, pe haz de replică mai mult decât pe hazul detaliilor cinematografice. Deși nu recunoaștem aici decât arar stilul regizorului Saizescu
Astă seară dansăm în familie () [Corola-website/Science/322530_a_323859]
-
de situații, iar actorii mari care joacă în acest film „își dau replica gentil, intră în relații comice, nu dau recitaluri ca să se pună în fason”. Calitatea comediei este asigurată prin eforturile convergente ale actorilor care creează o atmosferă comică. Criticul Călin Căliman afirma în "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" că filmul " Astă seară dansăm în familie" a lărgit paleta tematică și de gen a filmografiei lui Geo Saizescu, reprezentând "„o schimbare de ton față de comedii1e anterioare: de la umorul cu inflexiuni lirice
Astă seară dansăm în familie () [Corola-website/Science/322530_a_323859]
-
umorul cu inflexiuni lirice sau cu ramificații ironice, regizorul - preluând și înclinațiile noului scenarist, Ion Băieșu - a trecut la recuzita satirei”". Printre caracteristicile filmului sunt evidențiate gagurile, umorul pe alocuri absurd, peisajele frumoase și câteva șlagăre compuse de Temistocle Popa. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Logodnic de profesie, care își calculează „științific” loviturile, craidonul Temistocle și ciracul său Alecu evită, la limită, întâlnirea cu un soț gelos, se salvează de furia
Astă seară dansăm în familie () [Corola-website/Science/322530_a_323859]
-
între locații foarte depărtate una de cealaltă. Acest fapt se datorează faptului că lumile sunt divizate în secțiuni mai mici, numite în engleză "chunks", care sunt încărcate în memoria temporară doar atunci când jucătorul ajunge în zona corespunzătoare lor. Comentatorii sau criticii jocului au descris adesea fizică din spatele jocului ca fiind nerealistă. Majoritatea blocurilor solide nu sunt afectate de gravitație. Lichidele curg dintr-o sursă, care este de obicei doar un singur bloc, care poate fi eliminat prin simpla plasare a unui
Minecraft () [Corola-website/Science/322488_a_323817]
-
distinge versiunea Universal de ... piesă, este mânuirea inteligentă a lui Paul Leni a unei teme ciudate, introducerea unor decoruri și idei noi, cu care a devenit identificabil ... Filmul este puțin prea lung ... Totuși, este o producție mai mult decât satisfăcătoare.” Criticul de la ziarul "New York Times" a fost de părere că: „Acesta este un film ce ar trebui prezentat multor regizori, pentru a le arăta cum ar trebui o poveste spusă, căci D-l. Leni nu pare să depună efort. O face
The Cat and the Canary (film din 1927) () [Corola-website/Science/322506_a_323835]
-
dualistă, în care se postula existenta a două principii egale, unul al răului, altul al binelui. Anabaptiștii (din greacă, ανα (din nou) +βαπτιζω (a boteza), așadar, „rebotezători”, în germană Wiedertäufer) au fost creștinii Reformei radicale. Termenul a fost introdus de criticii lor, care obiectau împotriva practicii rebotezării adulților care mai fuseseră botezați în copilărie. Pe de altă parte, anabaptiștii credeau că botezul copiilor nu este valid. Diferite grupări anabaptiste și conducători anabaptiști, din diferite timpuri, nu au crezut în trinitate. Juan
Biserici și creștini antitrinitarieni () [Corola-website/Science/322496_a_323825]