13,249 matches
-
Corul și Orchestra Filarmonicii George Enescu sub bagheta dirijorului John Nelson. Ensemble en Chordais, Emsemble Constantinopole și Corul Anton Pann vor aduce pentru prima dată publicului din Festival The Musical Voyages of Marco Polo, o selecție rară de lucrări vechi, culese din folcorul a diferite țări de compozitorul și muzicianul de origine greacă Kyriakos Kalaitzidis. Concertul va fi însoțit de proiecții multimedia inedite. Unul dintre cei mai promițători tineri artiști români, aclamat pe marile scene internaționale și, la doar 21 de
Avanpremieră la Festivalul Enescu 2017 by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105963_a_107255]
-
oarecând, așa să ne audă și pe noi și să ne miluiască cu ploaie și cu buna întocmire a văzduhului, Domnului să ne rugăm". Ce trebuie să faci de Sfântul Ilie - Potrivit tradiției, în dimineața zilei de Sfântul Ilie, se culegeau plante de leac, în special busuioc, se puneau la uscat în podurile caselor, sub streșini sau în cămări. Și tot de Sfântul Ilie, erau adunate plantele întrebuințate la vrăji și farmece. - Femeile duceau în această zi busuioc la biserică, pentru
Sfâmtul Ilie. Ce trebuie să faci ca să ai noroc până la sfârșitul anului by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/106037_a_107329]
-
direcție și imposibil de descris. Erau doi și erau fericiți." Că tot vorbeam de cititorii rutinați ai fantazărilor de tot felul, uzul i-a învățat că poveștile sînt un soi de proză dar, totuși, altceva decît proza. Mai multă vreme culese decît scrise, păstrează, puse pe hîrtie, cumințenia bunicilor care le spun. Nu încurcă motivele, fentîndu-și mușteriii, care credeau că știu cam ce fapte și eroi sînt de găsit între coperți și, cînd colo, altfel stau lucrurile, nu zăpăcesc lumea cu
Moșii roșii by Simona Vasilache () [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]
-
scurtă prefață, lingvistul De Mauro explică principiile și sursele selecției: "cuvintele străine" sînt cele pe care vorbitorii le percep ca atare și care au rămas în bună masură neadaptate - din punct de vedere fonetic, grafic și/sau morfologic. Cele mai multe sînt culese dintr-un dicționar anterior coordonat tot de De Mauro (Grande Dizionario Italiano di Uso, apărut în șase volume în 1999, cu o variantă redusă, în-tr-un singur volum); li se adaugă termeni identificați ulterior în presa recentă. Una dintre inovațiile
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
ale altora despre plasticitatea scenelor, în care se îmbină bucuriile intelectuale cu grandilocvența exprimării sentimentelor și resentimentelor, credința în misiunea sa și năzuințele mai mari decât capacitatea împlinirilor, fragilitatea ființei, confruntată cu propriile-i complexe și sindroame. Despre creator, a cules Mihai Apostol referințe, multe și îndeosebi receptiv la sublinierea valorii. Nu le mai semnalez, nici măcar pentru titlu ori nume, deoarece observațiile se repetă în tonalități diferite. Critica prezintă trăsături asemănătoare, individuală rămâne exprimarea lor. Rețin doar frumosul citat din Alexandru
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
din 1921. Catastrofa fusese publicată anterior în 1919 în magazinul ilustrat Lectura pentru toți; o versiune în manuscris datează din noiembrie 1916, cînd Bucureștiul era ocupat de trupele germane. (Toate aceste informații utile ca situare de istorie literară le-am cules din volumul 2 al excelentei ediții critice Rebreanu, realizată de Niculae Gheran.) Nuvela Catastrofa este îndeobște prezentată ca un meritoriu exercițiu pregătitor pentru romanul Pădurea spînzuraților, căci marea lor temă comună pare să fie drama românilor ardeleni pe timpul primului război
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
Dacă tot sîntem într-o epocă de interes național pentru folosirea limbii române, să semnalăm și buletinul intitulat Limba română la radio și la televiziune care reproduce dezbaterile din CNA, cu sprijinul Academiei, pe tema cu pricina. Și cum informațiile culese din presa noastră sînt de obicei alarmante ori triste, să răsfoim și o revistă de prin alte părți: Le Magazine littéraire (octombrie). E un număr despre Emile Zola (1840-1902), de la moartea căruia s-au împlinit la 28 septembrie exact o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
rezonează mai limpede: noile metode de construcție produc corpuri noi precum și noi moduri de a percepe lucrurile și de a stabili relații cu ceilalți. Ceea ce devine demodat în modernitate nu este, în primul rând, ușa ca instrument prin care se culeg informații, cât ideea, foarte răspândită, potrivit căreia locuința este expresia personalității proprietarului; sau, așa cum afirma Musil: "Fie că era stăpânul unui conac, fie că era simplu orășean, omul din trecut trăia în pro-pria-i casă și poziția sa socială
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
pășea mai departe calm, fără grabă, odihnindu-se cîteva ore în aer liber, în grădina căsuței sale. Pe vremea cînd Conz traducea din Eschil, Hölderlin, care era atunci încă în putere și inspirat, venea adesea pe la el. își petrecea timpul culegînd flori și, cînd termina de făcut un buchet zdravăn, rupea florile și vîra resturile în buzunar. Cîteodată, Conz îi dădea o carte. într-o zi, mi-a povestit Conz, Hölderlin s-a aplecat peste umărul lui și a citit cîteva
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
Imnul Național al României - „Deșteaptă-te române!”.Acest simbol al unității Revoluției Române a fost cântat pentru prima dată în Râmnicu Vâlcea. La originea Imnului Național al României se află poemul patriotic „Un răsunet”, de Andrei Mureșanu, pe o melodie culeasă de Anton Pann. Conținutul profund patriotic și național al poeziei a fost de natură să însuflețească numeroasele adunări ale militanților pașoptiști pentru drepturi naționale, mai ales din Transilvania, Nicolae Bălcescu numind acest imn „o adevărată Marsilieză românească”. De-a lungul
Ziua Imnului Național al României () [Corola-website/Journalistic/296381_a_297710]
-
depunerii jurământului în fața Reprezentanței Naționale, tânărul domnitor rostea câteva fraze istorice: „Punând piciorul pe acest pământ, am și devenit român!”. A exprimat atunci „devotamentul fără margini către noua mea patrie și acel neînvins respect către lege, pe care l-am cules în exemplul alor mei. Cetățean azi, mâine, de va fi nevoie soldat, eu voi împărtăși cu dumneavoastră soarta cea bună, ca și cea rea”. Amprenta benefică a regelui Carol I asupra României avea să se manifeste imediat. La 1 iulie
Carol I: O mare domnie by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296374_a_297703]
-
Tőkés. Prima este a lui Iulian Vlad, care era, în 1989, șef al Departamentului Securității Statului și care a afirmat în fața Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989” că „acest cetățean român nu acționa în interesul României, ci în interesul unei puteri străine. Culegea informații pe care le transmitea în afară. Au fost dovezi, un dosar întreg”. A doua îi aparține colonelului (r) doctor Gheorghe Rațiu, care a fost, până în februarie 1990, șef al Direcției de Informații Interne din Departamentul Securității Statului: „Tőkés László
Pe cine reprezintă László Tőkés… () [Corola-website/Journalistic/296472_a_297801]
-
costumație unor trupe de diversioniști militari și SRI; în universități, redacții de ziare sau chiar pe stradă, minerii arestează ilegal pe cine cred ei de cuviință, cu sprijinul și cu acordul deplin al poliției, care îi secondează fără murmur; „suspecții”, culeși din stradă sau căutați cu fotografiile în mână, la sediile partidelor sau în redacții de presă, sunt închiși în două unități ale armatei, la Măgurele și la Băneasa - ceea ce contravine flagrant tuturor legilor și regulamentelor militare în vigoare; în ciuda acestui
Mineriadele. O experienţă personală by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296507_a_297836]
-
are trei acte. Conform înțelegerii dintre Filarmonica Banatul și Josef Kappl, opera “Meșterul Manole” urmează să fie pusă în scenă de cinci ori în următorul an. Balada “Meșterul Manole” pe care o cunoaștem se datorează poetului Vasile Alecsandri, care a cules-o și a adăugat-o în volumul său “Poezii populare”. Proiectul realizat de Primăria Timișoara, Asociația Pro Philarmonia și Filarmonica Banatul a fost lansat ca „un vârf de lance al Timișoarei către titlul de Capitală Culturală Europeană”. Josef Kappl s-
Spectacole by Dan CHIRIAC [Corola-website/Journalistic/83470_a_84795]
-
Bety, Daria și Alexandra). Așa încît, firesc, ambele au fost laureate și în finala organizată de ISJ, Sc. I. Ghica și Colegiul național de artă “O. Băncilă”, acesta din urmă găzduind de altfel concursul în sala proprie. Șimi Project a cules aplauze cu tradiționalele sale hit-uri “Nu ne place locul 2” și “Muzica-i pasiunea mea”. Grupul “Floare de colț” a dat viața pieselor “Bundița” și “Toate șogorițele”, orchestrate de Cristian Simionică, fiind apreciat în cel mai înalt grad în
Prospe?ime si talent by Xenia RADU () [Corola-other/Journalistic/83696_a_85021]
-
dar și din filme, emisiuni TV. Dar, prin chiar faptul cunoașterii și circulației lor, legendele despre Ștefan cel Mare, devin o componentă a folclorului local, se integrează tradițiilor istorice ale satului, participă la formarea mentalului colectiv. De aceea elevii vor culege toate legendele despre marele domnitor aflate în patrimoniul spiritual al sătenilor. Modalitățile apropierii lor de această măreață imagine a istoriei naționale se cer diversificate. În primul rând trebuie să le fie prezentate legăturile legendare și cele documentate științific, dintre Ștefan
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
Dimitrie Bolintineanu și Vasile Alecsandri, romanele lui Mihail Sadoveanu. Tradițiile istorice nu sunt numai cele mult îndepărtate în timp, ci și cele mai apropiate de zilele noastre. Aici se înscriu relatările despre ultimul război mondial, care însă mai pot fi culese „pe viu” de la puținii veterani rămași în viață și ale căror amintiri nu trebuie să se piardă. În continuare vom prezenta legende izvorâte din faptele lui Ștefan cel Mare pe meleagurile actualului județ Vaslui. Cartea mai cuprinde, în final, un
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
adică a campaniei principale, a campaniei de fond. Domnule Remus Ștefureac, INSCOP a măsurat intenția de vot, intenția declarată de vot la acest moment, la începutul lunii septembrie. Care este dinamica procentelor? Este adevărat, am publicat chiar astăzi ultimele date culese în perioada trei zeci august, patru septembrie, se remarcă, sigur, unele evoluții, însă sincer aș evita orice comparație cu sondajele anterioare, dintr-un motiv foarte simplu, este pentru prima dată, cel puțin din punctul nostru de vedere, deși noi am
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
puțin timp în urmă de către trenul camerei deputaților vizează acele documente care extind armisția fiscală la pensionari,mamele si bugetarii care au primit sume nejustificate pe baza unor calcule greșite. Proiecte legislative considerate de asemenea de opoziția mimite pentru a culege voturi pentru actuala putere.aaa S-a înaltat tot odata cu puțin timp în urmă și respingerea moțiunii simple a penele și pedele pe tema justiției. Mulțumesc a fost Iulia Gherman. Corupția rămane o problemă serioasa în Europa de est și in
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
de natație și pentatlon modern. Evenimentul a reunit douăsute cincizeci de participanți, și s-a bucurat de susținerea unor nume reprezentative, din lumea sporturilor, printre care, Camelia Potec, Nadia Comăneci, Anca Pătrășcoiu Carmen Bunaciu și Răzvan Florea. Camelia Potec, declarație culeasă de Catrinel Oprișiu. Douăzeci și patru de sportivi talentați, dintr-un număr de trei sute care au participat la competiție sunt în cantonament săptămână aceasta în București, încercăm să descoperim problemele pe care ei le-ar putea întâmpina în acest an de pregătire
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
și foarte puține mecanisme de sancționare. În ultimă instanță candidatul nu este neapărat vinovat pentru faptul că nu știu câte semnături din listă sunt false sau sunt luate cine știe de pe unde. Se lucrează cu sute, poate cu mii de operatori care culeg semnăturile și este genul de situație careia nu știm cum să-i facem față. Cine se descurcă, se descurcă, cine nu, nu. Aici intervine și chestia asta: dacă ai încredere că poate produce un număr mare de semnături un candidat
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
o indemnizație de două sute de lei, la care se adaugă un venit complementar de o sută de lei. Deci vorbim de persoane cu un venit extrem de mic și într-o situație extrem de dificilă. Aș vrea să mai ascultăm o întrebare culeasă de reporterii noștri. Dacă o să se țină de promisiune, asta vreau să o întreb, că o să crească salariile, că o să avem o viață mai bună, să zic așa. Presupun că principala întrebare se referă la salariul minim pe economie. Da
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură. Bună ziua, dnă. Bună ziua. Vă mulțumesc pentru participare. Aș vrea să vă întreb dacă mierea, atunci când o cumpărăm, poate să păstreze urmele în conținutul ei urmele unor tratamente care au fost aplicate plantelor de pe care albinele au cules mierea. Desigur. Mierea, care este cel mai sensibil produs și, până la urmă, produsul de bază, produsul marfă al apiculturii, este supusă la ora actuală unei întregi baterii de analize, care pot identifica absolut toate tratamentele care se fac. Este foarte
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
că oamenii ăia au ajuns cu milioanele în diaspora și când spuneam în diaspora, au ajuns să îi spele la fund pe străini, au ajuns să le crească copiii, lăsându-și copiii lor acasă, au ajuns să facă lucruri... să culeagă celebrele căpșuni în anumite perioade istorice. Eu îi rog pe cei din diaspora, pentru că Radio România nu este un fieștece post de radio din România, este cel mai important post, îi rog pe cei care ascultă această emisiune, oameni înțelepți
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]