14,078 matches
-
După audierea solicitanților, Consiliul Național al Audiovizualului va decide asupra acordării licenței audiovizuale, în baza următoarelor criterii generale: ... a) respectarea interesului public; ... b) asigurarea unui raport echilibrat între serviciile de programe naționale, regionale și locale; ... c) evitarea abuzului de poziție dominantă și a practicilor care împiedică liberă concurență; ... d) experiență și competența în domeniul audiovizual, după caz. ... (2) De asemenea, Consiliul Național al Audiovizualului decide asupra acordării licenței audiovizuale, luând în considerare și următoarele criterii de apreciere a structurii și formatului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168813_a_170142]
-
de remediere întreprinse. VI.3. b. Amplasamente 112. Amplasamentele trebuie să fie de astfel proiectate, construite, de dimensiuni, iar animalele trebuie să fie cazate în ele, astfel încât: a. să se evite dominarea nejustificată a animalelor din cadrul grupurilor de către un membru dominant; b. să se evite riscul creării conflictelor permanente și persistente între membrii unui grup, sau între membrii diferitelor specii sau grupuri de varsta în expozițiile mixte; c. să se asigure că amplasamentul să nu fie suprapopulat; d. să se prevină
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165781_a_167110]
-
lingvistică și religioasă, informarea, educarea și divertismentul publicului; ... d) protejarea culturii și a limbii române, a culturii și a limbilor minorităților naționale; ... e) asigurarea unui raport echilibrat între serviciile de programe naționale, regionale și locale; ... f) evitarea abuzului de poziție dominantă și a practicilor care împiedică libera concurență; ... g) situația exploatării celorlalte licențe pe care le deține solicitantul, dacă este cazul; ... h) durata totală cotidiană de difuzare a serviciului de programe; ... i) genul, orarul și durata de difuzare și de redifuzare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166128_a_167457]
-
După audierea solicitanților, Consiliul Național al Audiovizualului va decide asupra acordării licenței audiovizuale, în baza următoarelor criterii generale: ... a) respectarea interesului public; ... b) asigurarea unui raport echilibrat între serviciile de programe naționale, regionale și locale; ... c) evitarea abuzului de poziție dominantă și a practicilor care împiedică liberă concurență; ... d) experiență solicitantului în activitățile din domeniul comunicării audiovizuale, daca este cazul. ... (2) De asemenea, Consiliul Național al Audiovizualului decide asupra acordării licenței audiovizuale luând în considerare și următoarele criterii de apreciere a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166151_a_167480]
-
față de albiile minore și majore ale acestora, față de apele stătătoare, față de apele cu regim special și față de sursele de alimentare cu apă; ... e) starea de inundabilitate a zonei; ... f) aportul de apă de pe versanți la precipitații. ... ● Criterii climatice: a) direcția dominantă a vânturilor în raport cu așezările umane sau cu alte obiective ce pot fi afectate de emisii de poluanți în atmosferă; ... b) regimul precipitațiilor. ... ● Criterii economice: a) capacitatea depozitului și durata de exploatare; ... b) distanța pe care se efectuează transportul deșeurilor de la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167282_a_168611]
-
de stațiune ............ tip de pădure natural și actual ....... tip de sol ........... Arboret: compoziție ....... proveniența ....... vârsta ........ diametrul mediu ....... înălțimea medie ........... clasa de producție ................ consistența ........ Subarboret: compoziție ........ grad de acoperire ...... ┌────┬────┬───────┬───────────────────────────────┬─────────────────┬──────────┐ │Nr. │Anul│Clasa │ Număr de arbori Total *) P = arbori predominanți D = arbori dominanți C = arbori codominanți **) 0 = arbore sănătos 1 = arbore foarte slab vătămat 1 - 10% 2 = arbore slab vătămat 11 -25% 3 = arbore moderat vătămat 26 -65% 4 = arbore puternic vătămat inclusiv uscat peste 65% Fișa de evidență se întocmește pe specii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
de stațiune ............ tip de pădure natural și actual ....... tip de sol ........... Arboret: compoziție ....... proveniența ....... vârsta ........ diametrul mediu ....... înălțimea medie ........... clasa de producție ................ consistența ........ Subarboret: compoziție ........ grad de acoperire ...... ┌────┬────┬───────┬───────────────────────────────┬─────────────────┬──────────┐ │Nr. │Anul│Clasa │ Număr de arbori Total *) P = arbori predominanți D = arbori dominanți C = arbori codominanți **) 0 = arbore sănătos 1 = arbore foarte slab vătămat 1 - 10% 2 = arbore slab vătămat 11 -25% 3 = arbore moderat vătămat 26 -65% 4 = arbore puternic vătămat inclusiv uscat peste 65% Fișa de evidență se întocmește pe specii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151446_a_152775]
-
4 se introduc cinci noi articole, articolele 4^1 - 4^5, cu următorul cuprins: "Art. 4^1. - În funcție de relația lor cu alte întreprinderi, raportată la capitalul sau la drepturile de vot deținute ori la dreptul de a exercita o influență dominantă, pot exista 3 tipuri de întreprinderi: a) întreprinderi autonome; ... b) întreprinderi partenere; ... c) întreprinderi legate. ... Art. 4^2. - (1) O întreprindere autonomă este orice întreprindere care nu este clasificată că întreprindere legată sau că întreprindere partenera, în sensul acestei legi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174139_a_175468]
-
sau ale asociaților celeilalte întreprinderi; ... b) o întreprindere are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor consiliului de administrație, de conducere ori de supraveghere a celeilalte întreprinderi; ... c) o întreprindere are dreptul de a exercita o influență dominantă asupra celeilalte întreprinderi, în temeiul unui contract încheiat cu această întreprindere sau al unei clauze din statutul acesteia; ... d) o întreprindere este acționara sau asociată a celeilalte întreprinderi și deține singură, în baza unui acord cu alti acționari ori asociați
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174139_a_175468]
-
este acționara sau asociată a celeilalte întreprinderi și deține singură, în baza unui acord cu alti acționari ori asociați ai acelei întreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau asociaților întreprinderii respective. ... (2) Se prezuma că nu există o influență dominantă dacă investitorii prevăzuți la alin. (3) al art. 4^2 nu sunt implicați direct sau indirect în conducerea întreprinderii respective, fără ca drepturile pe care le dețin în calitatea lor de acționar sau asociat să fie prejudiciate. ... (3) Sunt considerate întreprinderi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174139_a_175468]
-
idiopatice (polimiozite, dermatomiozite), secundare (în boli de colagen, paraneoplazice), miopatia cu incluzii, alte miopatii inflamatorii (mai rare). 2. Distrofiile musculare progresive (DMP) cu fenotipuri relativ specifice diferite (cel puțin 21 forme genetice cu transmitere mendeliană identificate până în prezent, cele mai multe autozomale - dominante sau recesive, dar și legate de cromozomul X - în această din urmă categorie se încadrează și fenotipurile clasice Duchenne și Becker). Distrofia miotonică (cu două forme: DM1 - forma clasică a distrofiei miotonice Steinert și DM2) face parte tot din această
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
de boală. Tratamentul actual este simptomatic (medical și/sau chirurgical) - bazat pe stimularea dopaminergică în SNC, dar care produce o serie de efecte secundare uneori invalidante ele însele. ... c) Boala Huntington - boală genetică ereditară cu transmisie mendeliană de tip autozomal dominant cu penetranță mare, cu debut clinic de regulă în decadele a 3-a - a 4-a, ceea ce nu exclude posibilitatea debutului și la vârste mai tinere (b. Huntington - forma juvenilă) sau mai înaintate. ... Tulburări clinice progresive cu debut insidios și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
idiopatice (polimiozite, dermatomiozite), secundare (în boli de colagen, paraneoplazice), miopatia cu incluzii, alte miopatii inflamatorii (mai rare). 2. Distrofiile musculare progresive (DMP) cu fenotipuri relativ specifice diferite (cel puțin 21 forme genetice cu transmitere mendeliană identificate până în prezent, cele mai multe autozomale - dominante sau recesive, dar și legate de cromozomul X - în această din urmă categorie se încadrează și fenotipurile clasice Duchenne și Becker). Distrofia miotonică (cu două forme: DM1 - forma clasică a distrofiei miotonice Steinert și DM2) face parte tot din această
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
de boală. Tratamentul actual este simptomatic (medical și/sau chirurgical) - bazat pe stimularea dopaminergică în SNC, dar care produce o serie de efecte secundare uneori invalidante ele însele. ... c) Boala Huntington - boală genetică ereditară cu transmisie mendeliană de tip autozomal dominant cu penetranță mare, cu debut clinic de regulă în decadele a 3-a - a 4-a, ceea ce nu exclude posibilitatea debutului și la vârste mai tinere (b. Huntington - forma juvenilă) sau mai înaintate. ... Tulburări clinice progresive cu debut insidios și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
Articolul 15 Clădirile sau instalațiile tehnologice amplasate în aer liber, din care rezultă eliminări în atmosferă de pulberi, gaze, vapori toxici sau care produc zgomote mari se vor amplasă, față de oricare alte locuri de muncă, în partea opusă direcției vanturilor dominante. Articolul 16 Clădirile în care se desfășoară procese tehnologice caracterizate prin degajări de căldură de peste 20 kcal./ mc/h, prevăzute cu ventilație naturală, se vor amplasă cu latura lungă perpendiculara pe direcția vanturilor dominante din perioada sezonului cald. Articolul 17
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198853_a_200182]
-
muncă, în partea opusă direcției vanturilor dominante. Articolul 16 Clădirile în care se desfășoară procese tehnologice caracterizate prin degajări de căldură de peste 20 kcal./ mc/h, prevăzute cu ventilație naturală, se vor amplasă cu latura lungă perpendiculara pe direcția vanturilor dominante din perioada sezonului cald. Articolul 17 Locurile de muncă amplasate în spații închise sau în aer liber, caracterizate prin degajări de noxe (pulberi, gaze, vapori toxici, zgomot, radiații electromagnetice, mirosuri neplăcute etc.), vor fi astfel amplasate, amenajate, utilate și dotate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198853_a_200182]
-
Data completării formularului ................................. Semnătura și ștampila ...............................(Ștampila) Secțiunea 1 Condiții specifice ale autorizării unităților permanente I. Condiții pentru asigurarea bunăstării animalelor 1. Amplasamentele sunt astfel construite încât: a) să se evite dominarea nejustificată a animalelor din cadrul grupurilor de către un membru dominant; ... b) să se evite riscul creării conflictelor permanente și persistente dintre membrii unui grup sau dintre membrii diferitelor specii ori grupuri de vârstă în expozițiile mixte; ... c) să nu fie suprapopulate; ... d) să se prevină apariția și răspândirea paraziților sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192960_a_194289]
-
posibile fără un instrument precum Securitatea. Necesitatea acestei instituții derivă, în cazul regimul totalitar comunist, chiar din fundamentele ideologice ale acestuia. Potrivit teoriilor marxist-leniniste despre originea și rolul statului în societățile împărțite în clase, statul este instrumentul prin care clasa dominantă în plan economic și politic își exercită opresiunea asupra claselor exploatate. Îndeplinindu-și „misiunea sa istorică”, proletariatul smulge, pe cale revoluționară, puterea de stat burgheziei și își făurește propria organizare statală, organizare care, potrivit lui Marx, nu putea fi altceva decât o
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
și forme de luptă adecvate, cuceririle revoluționare ale poporului. Organele represive apar ca organe necesare ale statului socialist în vederea apărării cuceririlor revoluției, consolidării victoriei și asigurării cadrului social favorabil edificării orânduirii socialiste. Istoria pune în evidență faptul că, fiecare clasă dominantă - ajungând la conducerea statului - își creează un aparat special pentru apărarea și păstrarea puterii cucerite, împiedicând și curmând fără cruțare, orice împotrivire din partea claselor, grupurilor sau cercurilor sociale care comit acțiuni potrivnice ordinii stabilite. Dar, dacă în decursul istoriei, aparatul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
e ? �fnoas? a sufletului care se ascunde �n spatele acestui fost elev al Theresianum? ului vienez�87. Dar esen? a divergen? ei dintre Maiorescu ? i Iorga constă �ntr? un conflict �ntre dou? personalit?? i. �n ultimii treizeci�de�ani, Maiorescu fusese personalitatea dominant? din Universitatea de la Bucure? ți, bucur�ndu? se de respectul unanim al masei de studen? i, chiar dac? majoritatea lor se considerau sociali? ți. Maiorescu era un fel de arbiter elegantiarum. Este dificil s? ne imagin? m un contrast mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
aveau r? d?cîni culturale, ca ? i sentimentele lui fă?? de Rusia. Care vor dura c�ț va tr? i. �Monarhia na? ional? a Germaniei�, scria el �n 1915, �ncearc? s? achizi? ioneze c�ț mai mul? i sclavi posibil pentru prosperitatea rasei dominante�. Vorbind despre socialismul german, Iorga consideră c? muncitorul german era �mburghezit; că �boier� ce era, standardul lui ridicat de via?? avea nevoie de truda sclavilor. A?a �nc�ț muncitorul german era �mpotriva �raselor inferioare�, de care avea nevoie doar �n calitate de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
interven? ia militar? a Rom�niei. Cu mintea rom�nului cea de pe urm? (�n 1934), Iorga �? i b? tea joc de �ncrederea �n sine ? i de proverbiala arogan?? a lui Br? tianu, descriindu? l: �Nu l? am v? zut niciodat? at�ț de dominant, domin�ndu? se pe șine, pe rege, pe noi to? i, destinul �nsu? i. Ace? tia s�nt felul de oameni pentru care sufletul omenesc, sufletul acela care este mai presus de intrigi, este ceva de care ? în seamă numai poe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
era acela? i �lupt? tor� politic de zi cu zi, manifest�nd mai cur�nd o reac? ie dec�ț o reflec? ie spontan?. Una dintre tr? s?turile permanente ale �Neamului rom�nesc� fuseser? atacurile violente ale lui Iorga la adresa corup? iei dominante, �ntr? un amestec ciudat cu m�na nonviolent? a unui tat? care vede c? odraslele lui nu tr? iesc conform normelor s? m?n? torismului ? i ale revolu? iei culturale care se presupunea c? va decurge din acestă. Din p? cate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
materne �n casele lor, la ? coal? , la tribunal ? i �n administra? ie ? i armat? , sau chiar ? i �n re? eaua de c? i ferate era de la sine �n? eles că toat? lumea s? vorbeasc? limba maghiar?. Iorga �i consideră pe rom�ni drept �na? iune dominant? �, cu toate c? era (vag) de acord ? i cu faptul c? �este loc ? i pentru alte na? ionalit?? i�. �n Rom�nia Mare, rom�nii alc? tuiau 70% din populă? ie. Din momentul �n care at�ț ungurii c�ț ? i rom�nii, dup
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i pentru alte na? ionalit?? i�. �n Rom�nia Mare, rom�nii alc? tuiau 70% din populă? ie. Din momentul �n care at�ț ungurii c�ț ? i rom�nii, dup? ce?? i stabiliser? statul? na? iune, considerau c? de? în o pozi? ie dominant? , interpretarea drepturilor lor care derivau din această diferea mai cur�nd �n privin? a cumulului dec�ț al categoriei acestora. �n anii �20, st�nga rom�neasc? a l? sat na? ionalit?? ilor foarte mult spa? iu de mi? care. Cu trecerea timpului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]