13,710 matches
-
7 Politică de protecție socială, o atenție specială este acordată reformării sistemului de protecție a copilului Guvernul României acționează în vederea promovării și protejării drepturilor tuturor copiilor, indiferent de sex, apartenența etnică și socială, religie, opinie politică sau de altă natură, naționalitate, rasă, limba, infirmitate, naștere sau situația copilului ori a părinților sau tutorilor săi. Guvernul României continuă reforma în domeniul protecției copilului acționând, cu prioritate, în direcția integrării sociale a copiilor și tinerilor instituționalizați, promovând măsuri de integrare socială pentru tinerii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178037_a_179366]
-
7 Politică de protecție socială, o atenție specială este acordată reformării sistemului de protecție a copilului Guvernul României acționează în vederea promovării și protejării drepturilor tuturor copiilor, indiferent de sex, apartenența etnică și socială, religie, opinie politică sau de altă natură, naționalitate, rasă, limba, infirmitate, naștere sau situația copilului ori a părinților sau tutorilor săi. Guvernul României continuă reforma în domeniul protecției copilului acționând, cu prioritate, în direcția integrării sociale a copiilor și tinerilor instituționalizați, promovând măsuri de integrare socială pentru tinerii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178036_a_179365]
-
din 13 decembrie 2010 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 28 din 12 ianuarie 2011. Articolul 170^1 (1) Controlul tehnic în trafic se efectuează pentru toate vehiculele comerciale aflate în circulație pe drumurile publice din România, fără discriminări bazate pe naționalitatea conducătorului auto sau pe statul de înmatriculare ori punere în circulație a vehiculului, ținându-se seama de necesitatea reducerii la minimum a costurilor și întârzierilor provocate conducătorilor auto și/sau operatorilor economici. ... (2) Controlul tehnic în trafic cuprinde următoarele verificări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183011_a_184340]
-
personalului persoanei fizice sau juridice ori de │ │ către persoană fizică însăși". │ │2. Întreprinderile care efectuează operațiuni de transport de pasageri în cont propriu sunt │ │ autorizate să desfășoare acest tip de activitate de transport fără nici un fel de │ │ discriminare bazată pe naționalitate sau pe locul de reședință, cu condiția ca acestea: │ │ - să fie autorizate în statul de reședință să întreprindă activități de transport cu │ │ autocarul sau autobuzul în condițiile de acces pe piată stabilite în legislația │ │ națională; │ │ - să îndeplinească cerințele de siguranța
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183011_a_184340]
-
1) Vehicul înseamnă, în sensul prezenței licențe, un autovehicul înmatriculat într-un stat │ │ membru sau un ansamblu de vehicule care să aibă cel putin autovehiculul înmatriculat │ │ într-un stat membru, utilizat exclusiv pentru transportul de mărfuri. Dată și locul nașterii ............................... naționalitatea ...................... (1) (A) Republică Austria, (B) Regatul Belgiei, (BG) Republică Bulgaria, (CY) Republică │ │ Cipru, (CZ) Republică Cehă, (D) Republică Federală Germania, (DK) Regatul Danemarcei, (E)│ │ Regatul Spaniei, (EST) Republică Estonia, (F) Republică Franceză, (FIN) Republică │ │ Finlanda, (GR) Republică Elenă, (H) Republică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183011_a_184340]
-
22.10.1923, îi este eliberată o altă autorizație lui Gheorghe N. Chirilă, în al cărui conținut se confirma aprobarea deschiderii unui han și a unui grătar în Tătărași de către autoritățile locale ieșene. Gheorghe N.Chirilă de 31 ani, de naționalitate română, supus român, de profesie comerciant, domiciliat în orașul Iași să deschidă un local de La canta și Gratar, în acest oraș str. Tătăraș No. 4, circumscripția V. La sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial, informațiile conținute în sursele arhivistice
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1722]
-
ci ea este, din punct de vedere al intereselor superioare ale poporului nostru, cea dintâi și cea mai grea chestiune"277. Tabloul cultelor era mai complex decât tabloul etnic, deoarece în foarte puține cazuri religia se suprapunea pe o anumită naționalitate"278. Marea Unire a schimbat radical situația existentă în ceea ce privea cultele. În Constituția din martie 1923, s-au regăsit articole și legi referitoare la acest subiect. În articolul 22, de exemplu, se specifica: "Libertatea conștiinței este absolută. Statul garantează
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
primul loc se aflau anunțurile privitoare la Asociațiile catolice 442. Un astfel de anunț a fost lansat în data de 23 noiembrie 1913 și se referea la constituirea unei "Asociații a Catolicilor din București, indiferent de limba maternă ori de naționalitate. Se specifica necesitatea unei vieți sociale, moderne și intense a catolicilor, imperativul unei acțiuni de întrajutorare, dorința de a ține conferințe pe teme de istorie și religie, răspândirea cărților și a publicațiilor catolice etc"443. Episcopul Netzhammer s-a ocupat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
publicat o întreagă serie de materiale care tratau teme fundamentele ale catolicismului european de la acea dată. Au existat numeroase articole care prezentau știri din lumea catolică; dintre acestea, cele mai multe se refereau la Vatican și la evenimentele din zona catolică de naționalitate germană. Au fost publicate date statistice cu numărul catolicilor germani din statele germane, cât și a celor din afara acestui spațiu. S-au prezentat măsurile adoptate de responsabilii religioși din Germania pentru păstrarea identității cultural-religioase a acestor minorități și a grupurilor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și articole științifice publicate în reviste de cultură din țară și din străinătate, în limba germană și română 518. După intrarea României în război, s-au produs numeroase evenimente neplăcute pentru o parte a populației și a clericilor catolici, datorate naționalității lor germane sau austriece. Au fost arestați mai mulți preoți, iar arhiepiscopul și secretarul său (preotul Lucius) au fost desemnați să administreze bisericile și parohiile acestora. Școlile și institutele catolice au fost reamenajate ca spitale și au fost rechiziționate de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și prelucrători ai unor articole și cărți publicate în Occident. Majoritatea articolelor erau redactate de parohul Cipolloni, care a realizat numeroase traduceri 718. Buletinul s-a adresat populației catolice române din Galați, dar și unor credincioși aparținând altor etnii și naționalități care locuiau în oraș. În primul număr al revistei, redactorul ei a prezentat scopul și aspirațiile publicației. El îndemna cititorii să nu se sperie de apariția unei alte reviste catolice, asigurându-i că din paginile ei vor afla "vești bune
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
se întreba retoric de ce nu ar exista un astfel de buletin și în Galați, mai ales că "cea mai mare parte a enoriașilor era compusă din occidentali"720. Apariția Curierului în orașul Galați unde majoritatea populației catolice era de altă naționalitate (în general cu situații financiare bune) a fost posibilă datorită susținerii revistei cu sume consistente de către locuitori. În "Crezul Curierului" s-a specificat că această publicație nu urmărea să fie un organ politic al țării, dar nici al străinătății. Redactorul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din Galați s-a adresat unui public restrâns și a fost diferită de celelalte publicații apărute până atunci în Moldova; ea a avut un standard teologico-cultural ridicat, țintind pe membrii comunității catolice din Galați, care erau în majoritate de alte naționalități. Construit după modelul occidental, buletinul a rezistat doar cinci ani, din cauza problemelor financiare care au culminat cu 1930 (criza economică), ultimul an de apariție a revistei Curierul. Putem concluziona că publicațiile franciscane din Moldova au vizat atât aspecte ale vieții
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
social de după Marea Unire: "Cu toate acestea, în situația politică actuală, presa catolică română a câștigat un avantaj. Înainte de 1918 ortodocșii uniți (imensa majoritate a catolicilor români) erau obligați să lupte pe două fronturi pentru a-și apăra credința și naționalitatea. Din momentul în care existența și viitorul poporului român sunt complet asigurate, cei care sunt convinși că acest popor nu poate progresa și nu se poate dezvolta decât sub egida eternei Roma, păstrând intact caracterul său ecleziastic oriental, vor putea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
standul român, ca și standurile oricăror alte țări, va trebui să ofere o privire de ansamblu asupra presei catolice și a vieții sociale catolice, a cărei organ și reflex e aceasta, fie chiar și cu distincțiile corespunzătoare de rit și naționalitate; iar această imagine artificială va trebui să fie făcută și comparativ cu numărul locuitorilor catolici și presa non-catolică pe care aceștia o dețin sau citesc"853. Dificultatea a apărut și din cauza numeroaselor eforturi necesare pentru pregătirea în bune condiții și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la București. Această colaborare și dorință de a publica un ziar în capitala țării nu a inclus și consultarea clerului unit sau a responsabililor de presă din celelalte dieceze, care în mare parte erau constituite din catolici de o altă naționalitate decât cea română (în special maghiară), fapt ce a demonstrat o viziune și o abordare diferită a problemei presei catolice din România. În anul 1933, în preajma înființării ziarului catolic Farul nou, Gabor i-a trimis arhiepiscopului de București o scrisoare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
imposibilitatea creării și evoluției unei prese comune care să exprime același scop (aceste constatări nu includeau planul spiritual și mesajul creștin, care a fost mereu același). Nu au fost găsite resursele sau modalitatea de a depăși numeroasele probleme (rituri și naționalități diferite, orgolii personale, spiritul vremii, tendințele naționaliste și revizioniste) care au împiedicat concentrarea și unificarea presei catolice din țara noastră. Importanța deosebită acordată apariției unui cotidian reiese și din specificul acestuia de a prezenta probleme concrete ale oamenilor și al
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
coerentă și anumite diferențe între viziunea celor din diecezele de Iași și București și clerul unit, explicabile prin multiple motive (printre care faptul că nu puteau expune deschis ideea unui catolicism național cât timp comunitatea era formată și din alte naționalități; în plus, o perioadă de timp, episcopii au fost străini și s-a promovat ideea universalismului catolic și a pastorației în limba maternă). Proiectul cotidianului catolic s-a referit și la convingerea semnatarilor că fondarea acestui ziar necesita concentrarea într-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și a încercat să folosească acest fenomen, să și-l însușească, sau măcar să-l raporteze la propriile principii. Ziarele au devenit un mijloc de menținere a unei coeziuni și de unificare a catolicismului din întreaga lume, indiferent de țară, limbă, naționalitate. Acest fapt a fost dovedit și de organizarea de evenimente precum Expoziția mondială a presei catolice, Congresul mondial al presei catolice, de înființarea unor instituții care să reunească activitatea jurnalistică; ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, busta
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
presa și a încercat să folosească acest fenomen, să și-l însușească, sau măcar să-l raporteze la propriile principii. Ziarele devin un mijloc de menținere a unei coeziuni și de unificare a catolicismului din întreaga lume, indiferent de țară, limbă, naționalitate. Acest fapt a fost dovedit și de organizarea de evenimente precum Expoziția mondială a presei catolice, Congresul mondial al presei catolice, de înființarea unor instituții care să reunească activitatea jurnalistică; ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, busta
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
trebui să o aibă. Cu toate acestea, în situația politică actuală Presa Catolică Română a câștigat un avantaj. Înainte de 1918, ortodocșii uniți (imensa majoritate a catolicilor români) erau obligați să lupte pe două fronturi pentru a-și apăra credința și naționalitatea. Din momentul în care existența și viitorul poporului român sunt complet asigurate, cei care sunt convinși că acest popor nu poate progresa și nu se poate dezvolta decât sub egida eternei Roma, păstrând intact caracterul său ecleziastic oriental, vor putea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pregătirilor pentru participarea la expoziție a romano-catolicilor: "Însă România va trebui să aibă locul său și în a 2-a sesiune, să-și organizeze așadar un stand teritorial propriu care să cuprindă toată presa ei catolică de orice rit și naționalitate. Cum să fie organizat un astfel de stand românesc? Constituind un Comitet Central, cum au procedat deja și alte țări, incluzând diversele rituri și minorități naționale, sau constituind comitete unice pentru fiecare rit, respectiv naționalitate, în speranța de a fi
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolică de orice rit și naționalitate. Cum să fie organizat un astfel de stand românesc? Constituind un Comitet Central, cum au procedat deja și alte țări, incluzând diversele rituri și minorități naționale, sau constituind comitete unice pentru fiecare rit, respectiv naționalitate, în speranța de a fi coordonate ulterior de un unic centru" (Ibidem, f. 10-11). 853 Ibidem. 854 Ibidem. 855 Ibidem. 856 Pentru a se asigura de implicarea tuturor în realizarea pregătirilor necesare participării la expoziție era menționată importanța acesteia și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o trăsătură care și pe tine te reprezintă. Te-ai născut la Teheran, ai făcut școala în Elveția și la Londra, ai migrat din teatru spre poezie, ai întemeiat grupul Teatrul în Exil. Dezrădăcinarea e pentru tine o a doua naționalitate, te face de fapt cetățean al lumii. Ai acest sentiment că scrii pentru toate națiile și toate limbile lumii? Mimi Khalvati: Nu știu dacă în acest moment mai putem fi cetățeni ai lumii. Eu sunt cetățean britanic, dar după o
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
un italian din Roma, un grec, un arab și un evreu. Precizăm că în Salerno funcționa din sec.VII un spital mânăstiresc cu școală de medicină din sec. VIII. Prin deschiderea ei spre universalitate, cu magiștri și elevi de diverse naționalități și religii, școala din Salerno s-a făcut repede cunoscută. în sec. X ajunge renumită. Aici erau săli de studii, o bibliotecă enciclopedică, se făcea practică în spital. Textele medicale din operele lui Hippocrat și Galen erau traduse în arabă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]