13,781 matches
-
3,67% la alegerile pentru Parlamentul Ceh din 2010. 1 Această coaliție a inclus și Partidul Muncitorilor (PT) și Convergența. 2 Cercetătorii încadrează fiecare propoziție într-una din cele 56 de categorii, potrivit sensului acelei propoziții (sau a părții de propoziție, dacă ea cuprinde mai multe idei. Datele, astfel prelucrate, sunt exprimate în termeni procentuali. Propozițiile intrate în procesul de analiză pot fi grupate în funcție de domenii și probleme sau în funcție de anumite dimensiuni (de exemplu dimensiunea stânga dreapta). Scala stânga/ dreapta dezvoltată
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Partidul Muncitorilor (PT) și Convergența. 2 Cercetătorii încadrează fiecare propoziție într-una din cele 56 de categorii, potrivit sensului acelei propoziții (sau a părții de propoziție, dacă ea cuprinde mai multe idei. Datele, astfel prelucrate, sunt exprimate în termeni procentuali. Propozițiile intrate în procesul de analiză pot fi grupate în funcție de domenii și probleme sau în funcție de anumite dimensiuni (de exemplu dimensiunea stânga dreapta). Scala stânga/ dreapta dezvoltată de Budge și Robertson (1987), plecând de la platformele partidelor politice europene este constituită din 13
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
București, 1974, pp.146-148 footnote>). Exersarea fiecărui fonem se realizează prin includerea acestuia în cuvinte, în diferite poziții în cadrul cuvântului: poziție inițială - mașină, poziție de mijloc - cămașă, poziție finală - calm, dar și prin implicarea elevului în formularea și pronunțarea unor propoziții, de la simple la dezvoltate, ce conțin cuvintele respective: Cămașa este pe masă./ Cămașa este pe masa din cameră./ Cămașa este pe masa din camera fratelui. În situația în care apare nevoia de a-i înțelege pe ceilalți, trebuie să acorde
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
a momentelor pozitive au fost sesizate o parte ce făceau referire la nevoia de securitate. După analiza datelor, a fost organizat un al doilea focus grup cu scopul de a construi prin dialog proiecția unui viitor dorit, exprimat apreciativ prin „propoziții provocative”, afirmate la timpul prezent, ca și cum ar exista. Sensurile acestora au fost „negociate” între membrii organizației pentru a încuraja participarea la această construcție. Ele nu reprezintă punctul de vedere al managementului organizației, ci rezultatul construcției tuturor membrilor, indiferent de poziție
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
negociate” între membrii organizației pentru a încuraja participarea la această construcție. Ele nu reprezintă punctul de vedere al managementului organizației, ci rezultatul construcției tuturor membrilor, indiferent de poziție, care au „voci egale”, în sensul dialogului ce reduce asimetria puterii. Aceste propoziții provocative reprezintă o viziune comună, colectivă, și nu un rezultat al acceptării. În această etapă, propozițiile provocative au fost următoarele: 1. Suntem o organizație ce are suficiente resurse pentru a desfășura programe sociale inovative (se referă la nevoia de securitate
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
vedere al managementului organizației, ci rezultatul construcției tuturor membrilor, indiferent de poziție, care au „voci egale”, în sensul dialogului ce reduce asimetria puterii. Aceste propoziții provocative reprezintă o viziune comună, colectivă, și nu un rezultat al acceptării. În această etapă, propozițiile provocative au fost următoarele: 1. Suntem o organizație ce are suficiente resurse pentru a desfășura programe sociale inovative (se referă la nevoia de securitate). 2. Suntem o echipă capabilă să atragă fonduri și avem o stabilitate pe termen lung (se
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
o atitudine flexibilă, dinamică și proactivă (se referă la autoactualizare și apartenență). După proiectarea viitorului și construirea unei imagini complexe, comună tuturor membrilor organizației, a fost organizat un al treilea focus grup (Design) pentru a realiza planurile specifice necesare ca propozițiile provocative să devină realitate. Întrebările puse în cadrul întâlnirii au fost: 1. Ce planuri putem construi pentru a ajunge la viziunea pe care am construit-o? 2. Ce practici trebuie să promovăm în spiritul propozițiilor dezvoltate? 3. Ce structuri trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a realiza planurile specifice necesare ca propozițiile provocative să devină realitate. Întrebările puse în cadrul întâlnirii au fost: 1. Ce planuri putem construi pentru a ajunge la viziunea pe care am construit-o? 2. Ce practici trebuie să promovăm în spiritul propozițiilor dezvoltate? 3. Ce structuri trebuie să dezvoltăm pentru a ajunge acolo unde ne-am propus? Rezultatele procesului de construcție a planului (Design) au cuprins elemente legate de structură, procese și practici. Elementele-cheie ale planului (identificate de membri): 1. Mobilizarea echipei
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
lui Escoffier obține același efect de înstrăinare prin mascarea alimentului; ambele demersuri se produc la nivelul ingredientelor, adică al „cuvintelor“ care alcătuiesc preparatul. „Revoluționarii“ de la Nouvelle Cuisine sunt la fel de interesați de metamorfoza produsă în farfurie, dar realizează înstrăinarea la nivelul „propoziției“, a „frazei“ chiar; altfel spus, păstrează gustul primar al fiecărui ingredient în parte, însă le asociază pe toate în moduri care șochează gustul obișnuit și care contrazic regulile clasice de combinare (respectând totuși compatibilitățile nou-descoperite de cercetători în domeniul chimiei
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
didactic, jocurile de creație, care prin specificul lor oferă fiecărui copil posibilitatea de a exersa actul vorbirii respectând sarcina și regulile propuse pentru: educarea auzului formatic pentru articularea corectă a cuvintelor, pronunțarea sunetelor În silabe și cuvinte, integrarea cuvintelor În propoziții. De asemenea, am folosit jocuri didactice ca modalitate de dezvoltare a capacității de exprimare orală: jocuri pentru actualizarea, Îmbogățirea și diversificarea vocabularului; jocuri pentru Însușirea structurii gramaticale a limbii; jocuri pentru dezvoltarea exprimării orale. Memorări, ghicitori, frământări de limbă, recitări
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ioana MIRCEA, Dica DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2149]
-
footnote>, care ocupă poziția de mijloc între forma convențională de lucru a calculatoarelor și cea de funcționare a gândirii umane, are un uriaș potențial de utilizare. Calculatoarele neuronale au extins aria de aplicare a calculatoarelor în domenii ca: recunoașterea caracterelor (propoziții și fraze scrise de mână), recunoașterea vocii umane, identificarea automată a componentelor de fabricație și sunt în curs de extindere la activități de tipul: automatizarea prelucrării, traducerea automată dintr-o limbă în alta, automatizarea asamblării în procesul de manufacturare, verificarea
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
adunare; - pentru scădere; * pentru înmulțire; / pentru împărțire; ** pentru ridicare la putere. De asemenea, în cadrul expresiilor se pot utiliza și parantezele, evaluarea acestora făcându-se după regulile din algebră. Operațiunile de decizie sunt utilizate pentru a determina valoarea logică a unei propoziții (adevărat sau fals). Ele condiționează executarea unor operațiuni sau grupuri de operațiuni. Operatorii utilizați pentru scrierea condițiilor pot fi operatori relaționali și/sau operatori logici. Exemplu:„Este necesară reaprovizionarea”. Operațiunile de intrare/ieșire vizează realizarea transferului de date între memoria
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
pentru a face acest lucru. Natura realității sociale este însă alta. Gradul său de complexitate este uriaș și este greu de izolat un fapt autonom. Pasajul următor surprinde foarte bine această dificultate a cercetării socialului și simplificarea pe care orice propoziție de cunoaștere socială o presupune: „Poți avea un miliard de reguli care să se refere la același fenomen, și nu poți obține o generalizare din ele. Asta este ceea ce trebuie să se înțeleagă atunci când se spune că un sistem poate
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
furnizate de paradigmă au capacitatea de a rezolva problemele definite în cadrul ei. Răsturnarea de paradigmă este rezultatul unei crize în teoria și practica științei, atunci când instrumentele sale nu mai sunt capabile să explice și să absoarbă anomaliile care îi contrazic propozițiile. Paradigmele științelor naturale sunt alternative incomensurabile pentru înțelegerea lumii. Ele nu pot fi comparate în termenii aceluiași cadru sau ai unei unități de măsură comune. Paradigma nouă vine săînglobeze în interiorul său lucrurile pe care vechea paradigmă nu le mai putea
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
grad ridicat de formalizare și se bazează pe un aparat matematic solid. Dat fiind că în cea mai mare parte a situațiilor de cercetare lucrăm cu eșantioane, toate relațiile matematice și interpretarea lor se vor face în termeni probabilistici: o propoziție despre obiecte și relațiile dintre ele este asumată ca adevărată cu o anumită șansă de a greși calculabilă. Pentru a enunța principiul simplității, vom reveni la citatul lui Asimov, reprodus la începutul capitolului. Citatul exprimă în câteva cuvinte una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
sau alt cercetător din științele sociale nu se poate angaja serios într-o activitate de cercetare. Capitolul 2tc " Capitolul 2" Date, teorii despre date, măsuraretc "Date, teorii despre date, măsurare" Ce sunt datele?tc "Ce sunt datele?" Într-o singură propoziție, se poate răspunde ușor la această întrebare: datele sunt informația pe care am decis să o analizăm. Dar, ca să ne mulțumească acest răspuns simplu, trebuie să înțelegem mai multe lucruri despre felul în care ajungem la informație, despre cum reținem
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
o dinamică sociale, noțiuni corespunzătoare celei de anatomie și fiziologie ale „organismului” social 1 -, perspectiva relațională îndreaptă înțelegerea socialului către societate ca proces 2, ca șir de evenimente 3, ca o construcție 4 sau ca un câmp de relații 5. Propozițiile principale pe care se sprijină analiza de rețea sunt următoarele. (1) Orice actor social inițiază relații către alți actori sociali și este prins într-o serie de relații inițiate de alți actori sociali. (2) Relațiile unui actor cu alți actori
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
adevăruri, care nici ele nu pot fi numărate”. Buddhismul este în esența sa o disciplină pe care omul și-o impune lui însuși, o doctrină practică, dedicată în primul rând negării suferinței și doar în mod secundar elucidării problemelor filosofice. Propozițiile prin care Iluminatul își expune învățătura nu trebuie înțelese ca niște enunțuri despre natura realității, ci ca sfaturi privind modul de a acționa. Datorită acestui aspect esențialmente concret al doctrinei sale, Buddha a fost considerat cel dintâi psiholog „practic”, iar
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
modalități noi de abordare și posibile bune practici. Pasul 3: Elaborează Pe măsură ce redactezi documentul, asigură-te că respecți principii simple, care vor face regulamentul intern prietenos și ușor de înțeles pentru oricare dintre angajații companiei: * folosește cuvinte simple, comune; * folosește propoziții scurte; * nu folosi limbaj foarte specializat; * folosește mesaje clare și concise; * subliniază beneficiile pe care le are existența unui regulament intern; * transformă valorile organizației sau principiile/reglementările legislative în pași de urmat pentru angajați, manageri, organizație. Pasul 4: Anunță/comunică
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
salt, o evoluție, pentru care comunitatea surzilor nu era pregătită. Modul în care a fost predat în trecut limbajul gestual consta dintr-o o translație a limbajului verbal. Instruirea a constat în o listă de cuvinte/gesturi, o serie de propoziții/fraze și o traducere a lor în semne. Ceea ce s-a predat a fost, în esență, o traducere a limbajului verbal în semne, ceea ce se petrece și astăzi în predarea limbajului gestual în diferite facultăți de științe socio-umane din România
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
afirmația din lemă: dacă se presupune că un conductor primește valoarea ai când se aplică secvența a rețelei, atunci el ia valoarea f(aiĂ când se aplică secvența de intrare f(a) . Deoarece firele de ieșire sunt incluse în această propoziție demonstrarea ei va demonstra lema. Pentru început considerăm un fir de adâncime 0 care este în firul de intrare ai. Rezultatul apare banal: când f(a) este aplicat rețelei firul de intrare va primi în mod automat valoarea f(aiă
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
DE PIAȚĂ: Poziții pe instrumente de creanța tranzacționate care se află în │ │ │tranzacționate, din │Portofoliul de Tranzacționare, precum și cerințele de capital │ │ │portofoliul de tranzacționare │aferente acestora pentru riscul de poziție conform art. 9, alin. A se ține cont de ultimă propoziție din Anexă I, pct. 1 din │ │ │ │Regulamentul 22/27/2006. A se ține cont de ultimă propoziție din Anexă I, pct. 1 din │ │ │ │Regulamentul 22/27/2006. 3.2│Titluri de creanța conform │Poziții pe instrumente de creanța tranzacționate supuse
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211124_a_212453]
-
precum și cerințele de capital │ │ │portofoliul de tranzacționare │aferente acestora pentru riscul de poziție conform art. 9, alin. A se ține cont de ultimă propoziție din Anexă I, pct. 1 din │ │ │ │Regulamentul 22/27/2006. A se ține cont de ultimă propoziție din Anexă I, pct. 1 din │ │ │ │Regulamentul 22/27/2006. 3.2│Titluri de creanța conform │Poziții pe instrumente de creanța tranzacționate supuse cerințelor │ │ │celei de-a două categorii din │de capital pentru riscul specific, precum și cerințele de capital Tabelul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211124_a_212453]
-
două categorii din │de capital pentru riscul specific, precum și cerințele de capital Tabelul 1 (Anexă I, pct. 14 │aferente conform Anexei I, pct. 14-16 din Regulamentul 22/27/2006. │ │ │din Regulamentul 22/27/2006) A se ține cont de ultimă propoziție din Anexă I, pct. 1 din │ │ │ │Regulamentul 22/27/2006. 3.3│Titluri de creanța conform │Poziții pe instrumente de creanța tranzacționate supuse cerințelor │ │ │celei de-a treia categorii din│de capital pentru riscul specific, precum și cerințele de capital Tabelul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211124_a_212453]
-
treia categorii din│de capital pentru riscul specific, precum și cerințele de capital Tabelul 1 (Anexă I, pct. 14 │aferente conform Anexei I, pct. 14-16 din Regulamentul 22/27/2006. │ │ │din Regulamentul 22/27/2006) A se ține cont de ultimă propoziție din Anexă I, pct. 1 din │ │ │ │Regulamentul 22/27/2006. 3.4│Titluri de creanța conform │Poziții pe instrumente de creanța tranzacționate supuse cerințelor │ │ │celei de-a patra categorii din│de capital pentru riscul specific, precum și cerințele de capital Tabelul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211124_a_212453]