133,000 matches
-
cumpărând din magazinele Penny Market și XXL Mega Discount. Albumele în care se colecționează cartonașele au o coperta 3D și sunt special concepute pentru a aduna cele 24 de cartonașe. În interior sunt prevăzute cu un spațiu special destinat fotografiei titularului. Albumele vor fi expuse pe un display special în fiecare magazin și vor costa 9,99 LEI. Fanii Strumpfilor care vor dori să facă schimb de cartonașe o vor putea face și prin intermediul site-ului sau pe pagina de Facebook
Ștrumpfii 2 () [Corola-website/Science/329778_a_331107]
-
a ști este de fapt bunicul său adevărat. John îi dă numele "Anthony Adverse", din cauza adversității din viața copilului. Dar adversitatea lui abia a început, în timp soarta îl va duce în Cuba, Africa și la Paris. Inițial, pentru rolul titular au fost luați în considerare Robert Donat, Leslie Howard, George Brent și alții. În recenzia sa din "New York Times", Frank S. Nugent a descris filmul ca având "un scenariu voluminos, incoerent și indecis... Majoritatea calităților romanului au fost pierdute în
Anthony Adverse () [Corola-website/Science/329808_a_331137]
-
acestui film. Cântăreața britanică Julia Gilbert a adoptat numele personajului principal al filmului atunci când a înregistrat pentru casa de discuri Él de la Londra la sfârșitul anilor 1980. Legenda ecranului Tony Curtis (1925-2010), născut Bernard Schwartz, s-a auto-numit pentru personajul titular, romanul după care a fost adaptat acest film fiind preferatul actorului. Curtis, care a devenit faimos pentru rolul său din "Houdini" ca iluzionist legendar, a fost îngropat cu o pălărie Stetson, o eșarfă Armani, mănuși de conducere, un iPhone și
Anthony Adverse () [Corola-website/Science/329808_a_331137]
-
de dificilă încât în anul 1971 ambii soți părăsesc acest stat și acceptă invitația Universității din Texas. Datorită lui Alfred Schild și Frits de Wette (care a fost student la Les Houches), soții DeWitt au obținut posturi de profesori universitari titulari. Dar chiar și la Universitatea din Texas, pentru a evita „nepotismul”, Cécile deWitt-Morette a avut doar o jumătate de normă și nu la facultatea de fizică, ci la departamentul de astronomie, care nu îi era pe plac. Din fericire ambele
Cécile DeWitt-Morette () [Corola-website/Science/329923_a_331252]
-
ca "protonotari numerari", pentru că au împărțit veniturile, în calitate de funcționari ai Cancelariei Romane. Începând din secolul al XVI-lea papii au numit, de asemenea, pronotari onorifici, care se bucurau de aceleași privilegii ca și cei șapte membri reali ai colegiului; pronotarii titulari aveau o poziție corespunzătoare în administrarea Ordinariatului episcopal sau în Capitulul catedral. Prin scrisoarea motu proprio "Inter multiplices" din 21 februarie 1905, Papa Pius al X-lea a definit poziția pronotarilor: privilegiile, veșmintele și însemnele membrilor celor patru clase: Începând
Pronotar apostolic () [Corola-website/Science/328126_a_329455]
-
destul de modest dacă avem în vedere că „"din cele peste 550 de scaune episcopale sufragane, câte avea prin secolul VI Patriarhia de la Constantinopol, se ajunsese în secolele XVI-XVII abia la 60-70 și acelea în mare parte numai cu numele, căci titularii lor neavând cu ce trăi, porneau după milostenie prin celelalte țări creștine."” Oricum, faptul cel mai important era acela că mitropoliții Proilaviei erau membri de drept ai Sfântului Sinod de la Constantinopol. Locul superior în ordinea canonică al mitropoliților Proilaviei față de
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
s-au pomenit într-o poziție minoritară, ne fiind obișnuiți cu ea. După trecerea coridororului sub administrație Poloneză populația locală germană (421.029 de persoane - 42,5% din întreaga populație, conform datelor din 1910), dureros au resimțit acest statut "ne-titular". Împotriva lor a început aproape automat, așa-numita "discriminare pozitivă". Repatrierea în Germania a devenit unica ieșiere pentru unii din germanii locali, care nu au vrut să ia cetățenia poloneză. Ponderea lor în populația totală a început să scadă (numai
Coridorul polonez () [Corola-website/Science/328255_a_329584]
-
Pe 19 mai 2007, în finalul sezonului 2006-2007, joacă primul meci în Bundesliga, cu 1. FSV Mainz 05, câștigat de bavarezi cu scorul de 5-2. În luna ianuarie a anului 2008, Hummels a fost împrumutat la Borussia Dortmund. A devenit titular încă din primul sezon, făcând pereche cu Neven Subotić, dar a ratat ultimele luni ale sezonului din cauza unei accidentări. A fost transferat definitiv în februarie 2009, în schimbul a patru milioane de euro. Sezonul 2010-2011 a fost unul de excepție pentru
Mats Hummels () [Corola-website/Science/328266_a_329595]
-
3 iunie 2012 a semnat un nou contract cu Borussia Dortmund până în vara anului 2017. Hummels a făcut parte din lotul Germaniei U-21 care a participat la CE 2009. Deși a jucat puțin în meciurile din grupă, a intrat ca titular în finala câștigată de nemți cu 4-0 în fața Angliei. A fost chemat pentru prima dată la naționala de seniori sub bagheta selecționerului Joachim Löw, unde a debutat într-o partidă cu Malta disputată la 13 mai 2010 în Aachen (3-0
Mats Hummels () [Corola-website/Science/328266_a_329595]
-
I al Austriei a aprobat pensionarea lui in ziua de luni, 15 martie 1896, și l-a onorat cu Ordinul Militar de Merit cu decorația de război. A fost avansat mai târziu, pe 25 februarie 1908, la gradul de general titular. După ce a intrat în retragere după aproape 40 de ani de serviciu militar, generalul s-a stabilit la Viena, unde a și murit. Este înmormântat în Cimitirul Central din Viena. În anul 1892 românii ortodocși din Viena au înființat o
Alexandru Lupu () [Corola-website/Science/328309_a_329638]
-
tragicului în artele plastice" și care a fost distinsă cu "magna cum laude". Încă de pe băncile facultății, Frunzetti este numit asistent onorific la Catedra de istoria artei, care era pe atunci condusă de către George Oprescu. În perioada 1936 - 1937, devine titular al cronicii plastice a revistei "Vremea" la recomandarea lui Francisc Șirato. Lucrează asiduu la revista "Semne" publicând cronici plastice, eseuri, recenzii sub pseudonimul Mircea Vuian sau Valeriu Morjan. Tot acum, începând din această perioadă, își începe o colaborare fructuoasă cu
Ion Frunzetti () [Corola-website/Science/328348_a_329677]
-
(n. 21 august 1927, Sculeni, județul Iași - d. 4 octombrie 2016, București) a fost un prozator și dramaturg român. A scris romane polițiste și dramaturgie. A lucrat mai bine de 20 de ani în Radio. Membru titular în Uniunea Scriitorilor din România începând din anul 1970. Fiul lui Constantin și Olimpia Ochinciuc, s-a născut în data de 21 august 1927 în comuna Sculeni Târg, plasa Copou, județul Iași (actualul Punct vamal Sculeni-Sculeni, prin care se face
Ion Ochinciuc () [Corola-website/Science/328361_a_329690]
-
Lemberg în anii 1800-1801. A fost fiul lui Antoni Kicki de Kitek și al Mariannei de Przymanowskich. În 1778 a devenit canonic de Chełm. A fost numit la 18 iulie 1783 ca episcop auxiliar al Arhidiecezei de Lemberg și episcop titular de Soli. El a fost hirotonit ca episcop la 30 ianuarie 1785 de către arhiepiscopul Ferdynand Onufry Kicki de Lemberg. În 1789 a devenit vicar general al Arhidiecezei de Lemberg. După moartea la la 1 februarie 1797 a lui Ferdynand Onufry
Kajetan Ignacy Kicki () [Corola-website/Science/327672_a_329001]
-
1998-2003); membru în comitetul de conducere al Asociației Tinerilor Ortodocși din Balcani (B.O.Y.A.), ca reprezentant al asociațiilor ortodoxe de tineret din România (1998-2002). În cariera didactica a fost: asistent asociat la catedră de Formare duhovniceasca (2002-2003); asistent titular (2004-2008) la catedră Patrologie și Literatura Postpatristică; lector titular la catedră Patrologie și Literatura Postpatristică și Limba Elina (2008-2011) din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă, Albă Iulia. Recalibrează viziunea și practica pedagogic-universitară prin inserții personale și calde în calitate de profesor și prieten
Ignatie Trif () [Corola-website/Science/328003_a_329332]
-
Ortodocși din Balcani (B.O.Y.A.), ca reprezentant al asociațiilor ortodoxe de tineret din România (1998-2002). În cariera didactica a fost: asistent asociat la catedră de Formare duhovniceasca (2002-2003); asistent titular (2004-2008) la catedră Patrologie și Literatura Postpatristică; lector titular la catedră Patrologie și Literatura Postpatristică și Limba Elina (2008-2011) din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă, Albă Iulia. Recalibrează viziunea și practica pedagogic-universitară prin inserții personale și calde în calitate de profesor și prieten nedisimulat al Patristicii și al studenților din Facultatea de
Ignatie Trif () [Corola-website/Science/328003_a_329332]
-
Observator Cultural" a criticat filmul, numindu-l "„un film polițist subartizanal, compus din replici explicativ-tautologice în cadre și secvențe amorfe, cu o distribuție în care Mircea Diaconu ne surprinde, iar Șerban Ionescu recidivează în susținerea unei stupidități: happy end-ul titular constă în faptul că sinuciderea pe înserat a unei studente nu e urmată dimineața de suicidul alteia. Film gata din decembrie 2004, dar ascuns publicului timp de doi ani, ca și alte pelicule de debut compromise de sistemul în vigoare
Happy End (film din 2006) () [Corola-website/Science/327025_a_328354]
-
Național Român, deținând și funcția de comisar militar, alături de medicul Dr. Titu Rusu. De asemenea, este ales membru în Consiliul Național Român Cercual Târgu- Mureș. La adunarea electorală a Cercului electoral I municipal Târgu- Mureș, Dr. a fost ales delegat titular pentru a participa la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. În urma raportului făcut de prefectul județului, Consiliul Dirigent îl numește în funcția de jurisconsult al județului Mureș-Turda, cu data de 15 ianuarie 1919, iar la 16 ianuarie depune jurământul de
Aurel Baciu () [Corola-website/Science/327142_a_328471]
-
doctor în medicină în anul 1919. Cariera universitară a început-o la 1 februarie 1919 ca asistent la Catedra de Fiziologie a Facultății de Medicină, devenind ulterior șef de lucrări (1926). Devine conferențiar de Semiologie medicală în 1931 și profesor titular la Catedra de Boli mintale și nervoase în 1933. Interesat de bolile mintale, Leon Ballif a fost mai întâi medic secundar la Spitalul „Sf. Spiridon” (1919-1922), ocupând apoi un post de medic secundar la Spitalul Socola (1922-1924) unde a fost
Leon Ballif () [Corola-website/Science/327230_a_328559]
-
fost numit "visiting professor" la Universitatea din Chicago pentru anul școlar 1956-1957, urmând să țină câteva conferințe despre filozofia și tehnicile yoga și despre șamanism în cadrul seminarului „Haskell Lectures”. În iarna anului 1956 i s-a oferit postul de profesor titular și șef al Departamentului de Istoria Religiilor la Universitatea din Chicago. Profesorul Eliade a fost ocupat în anii următori cu activitatea didactică, ținerea de conferințe și redactarea unor studii științifice, reducându-și mult activitatea literară. În iarna anului 1958 a
O fotografie veche de 14 ani () [Corola-website/Science/327266_a_328595]
-
specializează în medica internă. În 1949 devine conferențiar la Institutul de de Medicină și Farmacie din Iasi la disciplina Biologie medicală condusă de academinianul Vasile Mârza, disciplină nou înființată ca urmare a reformei învățământului medical din 1948. În 1952 devine titularul catedrei iar în 1965 profesor, orientând disciplina de Biologie medicală pe studiul dezvoltării filogenetice și ontogenetice a diferitelor sisteme și funcții, al geneticii și al originii și evoluției omului. Deși teoriile dominante impuse de școala sovietică cereau studierea exclusivă a
Nicolai Zaharia () [Corola-website/Science/327304_a_328633]
-
în Clinica Neurologică (sub îndrumarea profesorilor Oscar Sager și Aurel Mareș) și Clinica Medicală (sub îndrumarea profesorilor Nicolae Gh. Lupu și Ioan Bruckner) ale Spitalului Colentina , la Institutul de Boli Infecțioase (sub îndrumarea profesorului Matei Balș). Cercetător stagiar (1968), asistent titular (1974), șef de lucrări (1983), conferențiar (1990), profesor și șef de Catedră Neurologie (1992), decan al Facultății de Medicină, Universitatea „Carol Davilla” București . La fel ca și titlurile medicale, titlurile academice au fost obținute numai prin concurs. Activitatea universitară s-
Alexandru Șerbănescu (medic) () [Corola-website/Science/330607_a_331936]
-
Frederic "Petru" baron Duka (Duca) de Kádár (n. 1756, Osijek (Slavonia) - d. 29 decembrie 1822, Viena) a fost un aromân, Feldzeugmeister împărătesc austriac și titular al regimentului maghiar de infanterie nr. 39, apoi consilier și conferințiar de stat al împăratului. Petru s-a înrolat în 1776 drept cadet al regimentului de infanterie valaho-ilir nr. 13 din Caransebeș. Datorită abilităților sale evidente a fost transferat în
Petru Duka de Kádár () [Corola-website/Science/330749_a_332078]
-
Epsilon Eridani și vârful civilizației umane la vremea aceea. Evenimentele se petrec înaintea epidemiei care a distrus Inelul Sclipitor și a cauzat declinul major al civilizației Yellowstone existent la data celorlalte romane din seria Revelation Space. Tom Dreyfus este prefectul titular, un membru al unei forțe polițienești de investigații speciale numită Panoplia, care este răspunzătoare de protejarea Inelului Sclipitor. Datorită poziționării unice în cronologia seriei, romanul oferă un studiu aprofundat al tehnologiei viitorului prezente în universul Revelation Space. Relatând evenimente anterioare
Prefectul (roman de Alastair Reynolds) () [Corola-website/Science/330807_a_332136]
-
patologie la Universitatea din Adelaide și a ajutat poliția în multe anchete importante, precum faimosul caz Taman Shud. John Cleland a lucrat ca și microbiolog în Australia de Vest și New South Wales mai mulți ani. A fost numit profesor titular de patologie la Universitatea din Adelaide și a instruit mai multe generații de studenți. Cleland a fost ales ca Președintele Societății Regale din Australia de Sud între 1927-1928 și din nou în 1941. În 1934-1935, el a publicat o monografie
John Burton Cleland () [Corola-website/Science/330860_a_332189]
-
în Japonia. Albumul a avut un succes enorm în Asia și a fost premiat de trei ori cu Discul de platina în Japonia. "Secret" a fost încoronat cu distincția "Albumul anului" la premiile muzicale "Japan Gold Disc Awards" iar cântecul titular "Secret" a fost supranumit "Cântecul japonez al anului" la premiile internaționale "RTHK" de la Hong Kong. A devenit cel de-al 22-lea cel mai bine vândut album japonez al anului 2006, potrivit Oricon. Hamasaki a declarat într-un interviu faptul că
Secret (album) () [Corola-website/Science/330859_a_332188]