13,494 matches
-
naționalist sirian Constantine Zureiq, în cartea sa "Maʿnă al-nakba" (Semnificația catastrofei), publicată în engleză în anul 1956. Statele arabe si arabii din Palestina au respins rezoluția 181 din 29 noiembrie 194 a Adunării Generale a ONU care a chemat la împărțirea teritoriului Palestinei sub mandat britanic în două state, arab și evreiesc. La 1 decembrie 1947, încă sub regimul mandatar britanic, au izbucnit ostilități între arabi și evrei, care au luat amploarea unui război civil. La 15 mai 1948 mandatul Marii Britanii
Nakba () [Corola-website/Science/329845_a_331174]
-
sfârșit. Cu câteva ore mai înainte,întrunită la 14 mai 1948, pentru a nu profana sâmbăta, conducerea evreiască a procedat la proclamarea Statului Israel pe teritoriul prevăzut de ONU. În loc de organizarea unui stat arab pe teritoriul prevăzut de planul de împărțire, statele arabe și liderii arabi palestinieni au investit întreaga lor energie în efortul de a împiedica crearea statului evreiesc și de a-l cuceri. La 15 mai 1948 armatele Egiptului, Transiordaniei, Irakului,Siriei și Libanului au pătruns în Palestina, în
Nakba () [Corola-website/Science/329845_a_331174]
-
colegiul iezuit din Poznan la același rang cu Universitatea Jagellonă din Cracovia. Odată cu suprimarea Ordinului iezuit în 1773, Colegiul din Poznan s-a unit cu Academia Lubranskia pentru a forma Școala voievodală (Wojewódzka Szkoła Wydziałowa). În urma celei de-a doua împărțiri a Poloniei (1793), când Poznan-ul a fost ocupat de Prusia, aceasta fost transformată într-un gimnaziu, trecând în deceniile următoare prin mai multe restructurări și schimbări de denumire, fiind transformată în final în Liceul Sf. Maria Magdalena. În 1919 a
Colegiul iezuit din Poznan () [Corola-website/Science/328086_a_329415]
-
câteva încercări de a reforma instituția pentru a-i reda prestigiul, însă fără prea mult succes. Acest proces a fost întrerupt brusc în 1784 cînd Academia a fost închisă din ordinul guvernului austriac (după ce Habsburgii ocupaseră orașul Zamość în urma primei împărțiri a Poloniei, fiind transformată într-un Liceu Regal (Liceum Królewskie). În anii 1811-1866 clădirea vechii Academii a fost folosită ca loc de cantonament pentru soldații din garnizoana fortăreței Zamość. Actualul Liceu General “Hatman Jan Zamoyski” se află în același complex
Academia Zamoyska () [Corola-website/Science/328078_a_329407]
-
din Toruń” a fost considerat o reminescență a epocii “vânătorilor de vrăjitoare”, dăunând reputației Poloniei recunoscută până atunci ca stat tolerant. Peste 165 de broșuri și nenumărate publicații de pe continent au raportat atunci evenimentul. Câteva decenii mai târziu, chiar în timpul împărțirii Poloniei, Voltaire amintea de condamnarea protestanților ca fiind un exemplu al intoleranței poloneze. Mai târziu, pastorul reformat din Toruń, Franz Jacobi, care a cercetat și relatat despre acest eveniment, considera că această condamnare părtinitoare și nedreaptă i-a scandalizat într-
Tumultul din Toruń () [Corola-website/Science/328083_a_329412]
-
fost mistuită de flăcări. Primarul orașului Sztum, Peter Mogge, a oferit una din casele sale, care au supraviețuit incendiului, ca să fie utilizată de consiliul local și de către Congregația Luterană (care folosea în trecut primăria pentru prestarea serviciilor sale religioase). În timpul împărțirii Poloniei, Sztum a devenit capitala a unui district administrativ din cadrul Prusiei de Vest (Westpreusse). La începutul secolui 19, trupele lui Napoleon au staționat în Sztum, și când valul de răzvrătiri a polonezilor împotriva Imperiului Rus, cunoscut ca Răscoala din Noiembrie
Castelul din Sztum () [Corola-website/Science/328129_a_329458]
-
compromisă. El a atacat din nou Palermo în 1071, însă a cucerit doar orașul, fără citadelă. Robert l-a numit pe Roger drept conte de Sicilia, sub suzeranitatea Ducatului de Apulia. Citadela a fost cucerită în ianuarie 1072. Într-o împărțire a insulei, Robert a păstrat pentru sine Palermo, jumătate din Messina și Val Demone, lăsând tot restul Siciliei, inclusiv ceea ce nu se cucerise încă, în mâinile lui Roger. În 1077, Roger a asediat Trapani, unul dintre puternicele forturi ale sarazinilor
Cuceririle normande în Italia de sud () [Corola-website/Science/328183_a_329512]
-
situat pe peninsula omonimă, a rezistat eroic cel mai mult (29 zile) până pe 2 octombrie 1939, fiind astfel unul din ultmele puncte de rezistența împotriva trupelor naziste și sovietice. Coridorul pentru prima dată după mai bine un secol de la ultima împărțire a Poloniei a acordat nou-formatului stat acces la mare, un lucru foarte important pentru economia și securitatea Poloniei, reducând mult din dependența față de Germania. Lățimea medie a coridorului nu depășea 200 km (în cel mai îngust și vulnerabil loc era
Coridorul polonez () [Corola-website/Science/328255_a_329584]
-
constituțională. Aceste state moștenesc regimul funciar ale marilor proprietăți, care le aparține minorităților dominante (germanii și maghiarii) sau aristocrației locale. Astfel, în perioada imediat următoare a recunoașterii noilor granițe se votează aceste legi, în diferite variante, care au ca scop împărțirea pământului țăranilor, participanții direcți la Primul Război Mondial. De asemenea în perioada 1919-1923 se eliberează și noile constituții cu caracteristici generale: separarea puterii în stat, una sau două Camere alese prin vot direct și universal. În Regatul României spre sfârșitul
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
a împăratului Ludovic al IV-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman, fiind formată din cinci aripi Burgstock, Zwingerstock, Lorenzistock, Pfisterstock și Brunnenstock. Săpăturile arheologice au demonstrat că un castel exista deja acolo încă din secolul al XII-lea. După prima împărțire a Bavariei în 1255, "" a devenit reședința lui Ludovic al II-lea, Duce de Bavaria; în acea vreme, palatul se afla în partea de nord-est a orașului. El a devenit prima reședință imperială permanentă în Sfântul Imperiu Roman din timpul
Alter Hof () [Corola-website/Science/328364_a_329693]
-
Issy-Paris Hand. Tragerea la sorți a meciurilor grupelor s-a efectuat pe 6 iulie 2012, la Gartenhotel Altmannsdorf din Viena. Un total de 16 echipe au fost implicate în acest proces, fiind împărțite în patru urne valorice de câte patru. Împărțirea echipelor în cele patru urne s-a făcut pe baza coeficienților EHF. Nu s-a permis extragerea în aceeași grupă a cluburilor făcând parte din aceeași urnă valorică sau din aceeași ligă de handbal, cu excepția câștigătorului Turneului Wild Card, care
Liga Campionilor EHF Feminin 2012-2013 () [Corola-website/Science/327546_a_328875]
-
protecție. Tragerea la sorți a meciurilor grupelor principale s-a efectuat pe 20 noiembrie 2012, la Gartenhotel Altmannsdorf din Viena. Un total de 8 echipe au fost implicate în acest proces, fiind împărțite în două urne valorice de câte patru. Împărțirea echipelor în cele două urne s-a făcut pe baza rezultatelor din faza grupelor EHF. Nu s-a permis extragerea în aceeași grupă a cluburilor făcând parte din aceeași urnă valorică și care au jucat anterior în aceeași grupă.
Liga Campionilor EHF Feminin 2012-2013 () [Corola-website/Science/327546_a_328875]
-
Karpiński, Julian Ursyn Niemcewicz and Franciszek Ksawery Dmowski i-au dedicat pagini elogioase, iar Michał Krajewski a publicat o biografie, lucrări care au întărit legenda eroului salvator al Poliniei din fața invaziilor și anarhiei. Această legendă a devenit mai puternică în timpul împărțirilor Poloniei, când artiștii Romantismului polonez l-au utilizat drept exemplu de patriotism și de comandant militar victorios. Poate cel mai cunoscut portret este făcut de Henryk Sienkiewicz în trilogia Prin foc și sabie, Potopul și Pan Wołodyjowski. Urmărirea invadatorului suedez
Stefan Czarniecki () [Corola-website/Science/327643_a_328972]
-
Relațiile de rudenie și cele profesionale se conjugă și re-conjugă, după formule mereu schimbătoare, învăluind satul într-o plasă de alianțe și rivalități (fiecare taraf de familie încearcă să atragă clienți, în detrimentul celorlalte), de prietenii și dușmănii (legate deseori de împărțirea banilor proveniți din bacșișuri), de disponibilități și indisponibilități de cooperare. Dimpreună, toate acestea creează un climat de emulație benefic pentru profesionalismul muzicanților săi. Un sat de lăutari - așa cum este și Pârâu de Pripor - este întotdeauna și oriunde în România locul
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
toleranță a variat de-a lungul timpului. Uniunea polono-lituaniană a început să decadă la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Vecinii săi au reușit să răpească treptat teritorii Rzeczpospolitei. În 1795, Regatul Prusiei, Imperiul Rus și Austria au încheiat procesul de împărțire a teritoriilor uniunii. Polonia a renăscut ca A doua Republică Poloneză în 1918, după Primul Război Mondial, dar și-a pierdut independența în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale, fiind ocupată de Germania Nazistă și Uniunea Sovietică. Polonia a renăscut
Evoluția teritorială a Poloniei () [Corola-website/Science/327646_a_328975]
-
mare parte a Ungariei, Transilvaniei și Slavoniei Austriei, Podolia Poloniei, în vreme ce cea mai parte a Dalmației. Moreea și insula Creta au trecut sub controlul Venției. În februarie 1772 a fost semnat la Viena primul acord din șirul celor trei pentru împărțirea Poloniei. La începutul lunii august, armatele ruse, prusace și austriece au invadat simultan statul polono-lituanian, ocupând provinciile prevăzute în actul semnat la Viena. După prima împărțire, Rzeczpospolita a pierdut 211.000 km2, adică 30% din teritoriu, cu peste 5 milioane
Evoluția teritorială a Poloniei () [Corola-website/Science/327646_a_328975]
-
februarie 1772 a fost semnat la Viena primul acord din șirul celor trei pentru împărțirea Poloniei. La începutul lunii august, armatele ruse, prusace și austriece au invadat simultan statul polono-lituanian, ocupând provinciile prevăzute în actul semnat la Viena. După prima împărțire, Rzeczpospolita a pierdut 211.000 km2, adică 30% din teritoriu, cu peste 5 milioane de locuitori. Până spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, situația Primei Republici Poloneze se deteriorase atât de mult, iar forțele sale armate ajunseseră atât de slabe
Evoluția teritorială a Poloniei () [Corola-website/Science/327646_a_328975]
-
a recunoscut puterea crescută a burgheziei, a stabilit separarea puterii în stat și a eliminat abuzurile Seimului. Reformele inițiate la Varșovia au provocat reacția vecinilor Poloniei, care se temeau de renașterii puterii Rzeczpospolitei. Ca urmare a celei de-a doua împărțiri, Rusia și Prusia au ocupat teritorii uriașe, puternic populate. Polonia a mai rămas cu doar o treime din populația pe care o avusese în 1772. Rebeliunea lui Kosciuszko, prin care insurgenții au căutat să elibereze teritoriul polonez de ocupanții străni
Evoluția teritorială a Poloniei () [Corola-website/Science/327646_a_328975]
-
vecinilor statului polono-lituanian au semnat un tratat prin care împărțeau ceea ce mai rămăsese din Rzeczpospolita Obojga Narodów. Încercările lui Napoleon Bonaparte de creare și consolidare a unui imperiu european au adus statul francez în conflict cu puterile care participaseră la împărțirile Polonei cu doar un deceniu mai înainte. Voluntarii polonezi s-au alăturat în număr mare armatei napoleoniene, sperând că prin participarea lor la lupte alături de francezi vor facilita recucerirea independenței statului lor . Ducatul Varșoviei a fost un stat fondat de
Evoluția teritorială a Poloniei () [Corola-website/Science/327646_a_328975]
-
Republica Populară Ucraineană pe de alta. Războiul a avut ca principală cauză ambițiile expansioniste ale ambelor tabere. Polonia, a cărei statalitate fusese restabilită de puțină vreme după semnarea Tratatului de la Versailles, și ai cărei cetățeni erau încă marcați de drama împărțirilor succesive ale teritoriului național de la sfârștiul secolului al XVIII-lea, a încercat să-și asigure controlul asupra teritoriului pe care îl stăpânise până la desființarea statului de către vecini. Obiectivul tinerelor republici sovietice era controlul asupra teritoriilor pe care Imperiul Rus le
Evoluția teritorială a Poloniei () [Corola-website/Science/327646_a_328975]
-
a primit regiunea de la răsărit de râul Olza. Conferința Ambasadorilor Principalelor Puteri Aliate și Asociate ai împărțit regiunea într-un moment în care Armata Roșie înaintase până în fața Varșoviei în timpul conflctului polono-sovietic. Mai târziu avea să se afle că această împărțire a regiunii a fost rezultatul unei înțelegeri secrete dintre Edvard Beneš și oficialii britanici și francezi. Regiunea Orawa (Orava) este situată de-a lungul râului omonim, între Zazriva și Munții Tatra. Spisz (Spiš) este situată între Tatra Mare și râul
Evoluția teritorială a Poloniei () [Corola-website/Science/327646_a_328975]
-
era înconjurat de ziduri încă din timpurile lui Yehoshua bin Nun. Sepphoris a intrat sub dominația romanilor în urma expediției în Iudeea a lui Pompeius în 63 î.Hr. Între inițiativele luate de și de colaboratorul său, proconsulul Aulus Gabinius, se cunoaște împărțirea administrativă a regatului iudeu în cinci districte, iar ,pentru a împiedica crearea unui singur centru de putere evreiesc, punerea așezărilor iudeilor sub jurisdicția a cinci tribunale religioase, dintre care unul în Tzipori. În anul 55 î.Hr. Gabinius a acordat orașului
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
iulie 1032, a avut loc în Merseburg o reuniune între Conrad al II-lea și moștenitorii supraviețuitori ai dinastiei Piast. Fără alte alternative, Mieszko al II-lea a fost nevoit să predea coroana regală și a fost de acord cu împărțirea Poloniei între el și cei doi concurenți ai săi: fratele său Otto și Dytryk (în germană: Thiedric; acesta era vărul său și nepot al Ducelui Mieszko I cu a treia sa soție Oda). Mieszko a primit probabil Polonia Mică și
Mieszko al II-lea Lambert () [Corola-website/Science/327681_a_329010]
-
obținut Silezia și Dytryk a luat Polonia Mare. Alți cercetători consideră că Mieszko al II-lea ar fi primit Polonia Mare în timp ce unele ținuturi învecinate ar fi fost cedate lui Otto și Dytryk. Deși modul în care s-a făcut împărțirea este necunoscut, aceasta a fost de scurtă durată: în 1033 Otto a fost ucis de către unul din oamenii săi iar Mieszko al II-lea a preluat conducerea asupra domeniilor sale. La scurt timp după aceste fapte, el l-ar fi
Mieszko al II-lea Lambert () [Corola-website/Science/327681_a_329010]
-
manuscrisul celui de-al patrulea roman a devenit prea mare pentru a fi publicat într-un singur volum. În loc să-l împartă în două și să-l publice ca „Partea I” și „Partea a II-a”, Martin a ales să facă împărțirea după personaje și locații. Apărut în 2005, romanul "Festinul ciorilor" este narat în principal de personajele din Sudul Celor Șapte Regate, precum și din locații noi ca Insulele de Fier și Dorne. "Dansul dragonilor" prezintă personajele din Nord, de dincolo de Marea
Dansul dragonilor () [Corola-website/Science/327684_a_329013]