13,990 matches
-
și nu pentru că împărtășesc aceleași însușiri. Coeficientul lui Jaccard, în schimb, se concentrează doar asupra însușirilor pe care le au obiectele, și nu asupra celor care le lipsesc amândurora. Dacă această argumentație este întemeiată, sunt situații în care lipsa anumitor însușiri este la fel de importantă în estimarea similarității dintre două obiecte ca și prezența altor însușiri. Rămâne la latitudinea cercetătorului să decidă semnificația absenței unor însușiri și să decidă ce măsură de similaritate va folosi în algoritmul de grupare. Coeficientul lui Gower
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
asupra însușirilor pe care le au obiectele, și nu asupra celor care le lipsesc amândurora. Dacă această argumentație este întemeiată, sunt situații în care lipsa anumitor însușiri este la fel de importantă în estimarea similarității dintre două obiecte ca și prezența altor însușiri. Rămâne la latitudinea cercetătorului să decidă semnificația absenței unor însușiri și să decidă ce măsură de similaritate va folosi în algoritmul de grupare. Coeficientul lui Gower este o generalizare a coeficientului lui Jaccard. În calculul său este folosită o funcție-pondere
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
celor care le lipsesc amândurora. Dacă această argumentație este întemeiată, sunt situații în care lipsa anumitor însușiri este la fel de importantă în estimarea similarității dintre două obiecte ca și prezența altor însușiri. Rămâne la latitudinea cercetătorului să decidă semnificația absenței unor însușiri și să decidă ce măsură de similaritate va folosi în algoritmul de grupare. Coeficientul lui Gower este o generalizare a coeficientului lui Jaccard. În calculul său este folosită o funcție-pondere pentru a elimina din calcul situațiile de concordanță negativă (lipsa
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
și să decidă ce măsură de similaritate va folosi în algoritmul de grupare. Coeficientul lui Gower este o generalizare a coeficientului lui Jaccard. În calculul său este folosită o funcție-pondere pentru a elimina din calcul situațiile de concordanță negativă (lipsa însușirii în cazul ambelor obiecte) și situațiile în care obiectele nu sunt comparabile, din cauza variabilelor după care se compară. Prin aceasta este permisă folosirea unor variabile măsurate pe scale diferite, în estimarea similarității dintre două obiecte. Metode (algoritmi) de gruparetc "Metode
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
un indicator al erorii variabile (aleatorii) conținute de măsură. Eroarea sistematică nu reduce nici coerența, nici repetabilitatea rezultatelor de măsurare. Măsurarea. În acest volum, prin măsurare se înțelege procedura prin care obiectelor li se atașează numere, în funcție de starea uneia dintre însușirile lor, conform unor reguli coerente stabilite de cercetător. Metoda compozițională. Pornește de la un set de cazuri, variabile, obiecte sau atribute și urmărește formarea unei reprezentări sau evaluări pe baza combinațiilor (interrelațiilor) dintre ele. Compunerea datelor (cazuri, variabile, obiecte sau atribute
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
ajută să decidem care sunt cele mai potrivite proceduri analitice într-o situație de cercetare particulară. Validitatea. Validitatea unui instrument de măsură (a unei scale de măsură, a unei măsuri, a unui model al datelor) se referă la corespondența dintre însușirea pe care dorim să o măsurăm și ceea ce de fapt măsoară instrumentul nostru. Cu alte cuvinte, instrumentul este valid dacă măsoară ceea ce urmărește să măsoare, și nu altceva. Variația. Apare atunci când o însușire (variabilă) a obiectelor (indivizilor) unei populații poate
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
al datelor) se referă la corespondența dintre însușirea pe care dorim să o măsurăm și ceea ce de fapt măsoară instrumentul nostru. Cu alte cuvinte, instrumentul este valid dacă măsoară ceea ce urmărește să măsoare, și nu altceva. Variația. Apare atunci când o însușire (variabilă) a obiectelor (indivizilor) unei populații poate lua mai multe stări, iar obiecte diferite au stări diferite pentru însușirea respectivă. Dacă o însușire nu variază într-o populație, adică dacă toate obiectele sunt identice după însușirea respectivă, nu avem nimic
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
instrumentul nostru. Cu alte cuvinte, instrumentul este valid dacă măsoară ceea ce urmărește să măsoare, și nu altceva. Variația. Apare atunci când o însușire (variabilă) a obiectelor (indivizilor) unei populații poate lua mai multe stări, iar obiecte diferite au stări diferite pentru însușirea respectivă. Dacă o însușire nu variază într-o populație, adică dacă toate obiectele sunt identice după însușirea respectivă, nu avem nimic de explicat, căci toate sunt la fel, vor fi la fel și în orice moment cunoaștem starea însușirii pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
cuvinte, instrumentul este valid dacă măsoară ceea ce urmărește să măsoare, și nu altceva. Variația. Apare atunci când o însușire (variabilă) a obiectelor (indivizilor) unei populații poate lua mai multe stări, iar obiecte diferite au stări diferite pentru însușirea respectivă. Dacă o însușire nu variază într-o populație, adică dacă toate obiectele sunt identice după însușirea respectivă, nu avem nimic de explicat, căci toate sunt la fel, vor fi la fel și în orice moment cunoaștem starea însușirii pentru oricare dintre obiecte. În
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Variația. Apare atunci când o însușire (variabilă) a obiectelor (indivizilor) unei populații poate lua mai multe stări, iar obiecte diferite au stări diferite pentru însușirea respectivă. Dacă o însușire nu variază într-o populație, adică dacă toate obiectele sunt identice după însușirea respectivă, nu avem nimic de explicat, căci toate sunt la fel, vor fi la fel și în orice moment cunoaștem starea însușirii pentru oricare dintre obiecte. În schimb, atunci când indivizii unei populații variază în funcție de o însușire (au ocupații diferite, câștigă
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
pentru însușirea respectivă. Dacă o însușire nu variază într-o populație, adică dacă toate obiectele sunt identice după însușirea respectivă, nu avem nimic de explicat, căci toate sunt la fel, vor fi la fel și în orice moment cunoaștem starea însușirii pentru oricare dintre obiecte. În schimb, atunci când indivizii unei populații variază în funcție de o însușire (au ocupații diferite, câștigă diferit, votează diferit, percep diferit gradul de corupție din societate și așa mai departe), vom încerca să explicăm variația în funcție de variația unei
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
obiectele sunt identice după însușirea respectivă, nu avem nimic de explicat, căci toate sunt la fel, vor fi la fel și în orice moment cunoaștem starea însușirii pentru oricare dintre obiecte. În schimb, atunci când indivizii unei populații variază în funcție de o însușire (au ocupații diferite, câștigă diferit, votează diferit, percep diferit gradul de corupție din societate și așa mai departe), vom încerca să explicăm variația în funcție de variația unei alte variabile (indivizii au ocupații diferite pentru că au un nivel de educație diferit, pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Buddha, în timp ce la Eminescu buddhismul era mai apropiat firii sale romantice și retrase. Învățătura lui Śăkyamuni a fost nu doar o pasiune intelectuală a poetului român, ci un aliat al geniului românesc. Este neîndoielnic faptul că Buddha a avut niște însușiri remarcabile dacă, la 24 de veacuri după moartea sa, o treime din populația lumii o formează adepții lui. A dus o viață exemplară pentru mentalitatea indiană din acele timpuri; a fost cel mai important maestru spiritual din vremea sa; a
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
schimb aripile s scurte, late și rotunjite la vârf permit un zbor mai puțin rapid, însă cu o mare manevrabilitate, l liliecii respectivi fiind capabili de a efectua cu ișurință rotiri și întoarceri rapide (Norberg și R Rayner, 1987). Aceste însușiri le sunt utile la vânătoare în spații închise și în desișuri, sepciile de Plecotus, Rhinolophus și altele cu o formă a aripilor asemănătoare, precum Barbastella barbastellus, Myotis nattereri, fiind tipice pentru această categorie de lilieci. 2.1.6. Hibernarea În
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
de concurs. Literatura de specialitate evidențiază contribuția pregătirii artistice la: * asigurarea pregătirii fizice generale și perfecționarea pregătirii fizice specifice prin acționarea asupra creșterii indicilor unor calități motrice în manifestarea lor specifică (viteză, forță, coordonare, echilibru, mobilitate); * îmbunătățirea capacității de mișcare, însușirea specificului mișcărilor la bârnă și sol care se deosebesc de mișcările la celelalte aparate; * formarea ținutei corecte și execuției artistice, vizibile nu doar labârnă și sol ci la toate aparatele de concurs; * educarea estetică și artistico-motrică, creșterea expresivității, dinamismului, virtuozității
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
aceea de a fi obligați să stea în casă iar pentru cei din cultura africană, de a fi trimiși afară din casă. Școala/Sistemul de educație instituționalizată este, de asemenea, responsabilă, în mare măsură, de menținerea unei culturi, de învățarea, însușirea și perpetuarea sistemului de norme, valori, comportamente, convingeri etc. specifice, fiind legătura cea mai importantă a unei comunități atât cu trecutul, cât și cu viitorul ei. Comunitatea nu se referă la instituțiile formale ale acesteia, ci mai ales la istoria
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
ritmice nemuzicale, din natură, ce i-au trezit reprezentări mai mult sau mai puțin concrete, însoțite de emoții puternice. Cu timpul va diferenția elementele componente ale sunetului muzical (înălțime, durată, intensitate, timbru) prin gândire, în procesul creației artistice și al însușirii estetice. Problema fundamentală este aceea de a ști cum poate imaginea muzicală, realizată sonor-senzorial, din elemente ce nu reprezintă imagini concrete din realitatea înconjurătoare, să vehiculeze emoții artistice. Emoțiile muzicale au o generalitate largă și un rol important în capacitatea
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
unele sunt nonverbale (vizuale, olfactive, tactile) și verbale (sonore). Datorită unor împrejurări aparte, limbajul cu formele sale specifice de activitate umană a căpătat un rol fundamental în comunicarea interumană. Deși limbajul se află în relații strânse cu toate procesele și însușirile psihice ale omului, inclusiv cu cele mai simple (senzațiile și percepțiile), totuși cercetările psihologice au stabilit de multă vreme că principalul conținut al comunicării verbale îl formează gândirea. Trebuie avut în vedere că gândirea se sprijină în permanență pe elemente
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
ei să fie pe măsură, fapt pentru care În literatura de specialitate au apărut o multitudine de definiții, În contextul cărora aceasta este considerată a fi: „producția pe unitatea de factor“, „o sinteză a Întregii folosiri a factorilor de producție“, „Însușire a muncii productive concrete de a crea (sau deplasa), În anumite condiții social-istorice, o cantitate mai mică sau mai mare de valori de Întrebuințare, cu o intensitate normală“. Tema tratată și spațiul afectat nu ne permite Însă să reținem toate
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
dimensiune depinde de o multitudine de factori, dintre care nu pot lipsi cei biologici, psihologici și sociali, ce În anumite situații au o influență foarte mare, deși aceasta se cuantifică foarte greu. Astfel, o grupă mare de factori legați de Însușirile individuale ale salariaților au o influență semnificativă asupra creșterii productivității muncii. Factorii biologici, cum ar fi: vârsta, sexul, starea de sănătate etc., sau cei de ordin psihologic, ca aptitudinile, motivația, interesele urmărite, voința, atitudinea față de muncă etc., trebuie cunoscuți și
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
3.1. 3.2. 3.3. 3.4. 3.5. 3.6. 3.7. 3.8. 3.9. 3.10. Conștiința profesională Integritate Spiritul de observație Caracter activ Memoria Implicare Spiritul organizatoric Capacitatea de adaptare Perseverența Responsabilitatea socială IV. ALTE ÎNSUȘIRI 4.1 4.2 4.3 4.4 4.5 4.6. Motivația Permis de conducere Limbi străine Starea sănătății Vârstă Alte pasiuni etc. Sursa: Prelucrare după Mihai Vărzaru, Resursele umane ale Întreprinderii, Editura Tribuna Economică, București, 2000, p. 111
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
Americans - was the flood of immigrants who arrived in the United States during the Progressive years and after”, cu atît mai mult cu cît unii erau „birds of passage”. Ca și ceilalți imigranți, deci nerespectînd Întocmai o experiență inițiatică, proprie Însușirii unei noi sintalități, românul ajuns și stabilit În America accepta, nu ca pe un privilegiu, desigur, lupta cu sine, pentru intrarea și adaptarea cu realitățile Lumii Noi. Această apropiere, care nu e sinonimă cu americanizarea, dar este o servitute acceptată
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
indispensabilă, nu este ușoară, iar reușita ei a depins Întotdeauna de o multitudine de circumstanțe: vîrstă, educație, cunoașterea limbii engleze, profesie, mediul de unde venea (sat sau oraș), situația familială, structura psihică, motivația emigrării etc. Dincolo de dificultățile pe care le ridica „Însușirea” identității americane În fața celui abia venit, „ineditul” pe care i-l oferea America - deci confortul și civilizația - Îi atenua suferința, Înlesnindu-i adaptarea. În paralel sau Înaintea „convertirii” la americanism, fiecare român s-a confruntat - numai el știe cum - cu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
făceau parte din „lotul Pătrășcanu” (pp. 332-358), iar Marius Oprea, prin publicarea acestor documente, destramă legendele legate de execuția liderului comunist (p. 355). Reabilitarea „grupului Pătrășcanu” Îi prilejuiește lui Ceaușescu În 1968 (pp. 365-376) să Îl denigreze pe Gheorghiu-Dej pentru Însușirea unor sume În valută și să Îl Înlăture pe Alexandru Drăghici din Comitetul Central, În locul rămas liber fiind propus și confirmat... Ion Iliescu (p. 374). În România destalinizarea nu a avut loc, iar În loc de liberate am avut parte de naționalism
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
scriitorii consacrați și promovați de regim. În acest sens, unele evenimente, precum Primăvara de la Praga, au permis „generalizarea curajului” scriitorilor tineri din România care au solicitat suprimarea cenzurii Într-o ședință publică, dar aceasta nu a fost nimic altceva decît Însușirea aceluiași limbaj folosit de șeful statului care prin condamnarea intervenției sovietice a deviat de la politica externă sovietică. După acest moment, amenințarea sovietică este pretextul pentru Înăsprirea cenzurii, Întrucît orice cuvînt nelalocul lui i-ar putea deranja pe sovietici, care ar
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]