24,313 matches
-
a primit unul dintre articolele sale caligrafiat cu un scris elegant, peste care, drept contrast, se afla un șir de obscenități demne de un expert în materie pe care îți vine greu să le citești fără să roșești, însoțite de amenințări 190; s-a răspîndit zvonul că patruzeci de moșieri adunaseră 10 000 de lei ca premiu pentru capul lui Iorga. Cursurile lui universitare au fost suspendate, iar el își petrecea timpul acasă, păzit de studenți voluntari și de poliție 191
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Neamului românesc". Partidul era adunat în jurul lui Iorga. După cum scria nepoata lui Iorga: "I se spunea întotdeauna "partidul lui Iorga", iar membrilor lui "iorghiști"; (...) un partid care trăia în umbra lui"226. Regimul politic de la București nu considera provocările drept amenințări; Partidul Conservator-Democrat al lui Take Ionescu, fondat după ce părăsise în 1907 Partidul Conservator, părea un adversar mai serios. Iorga îl ataca consecvent pe "Tachi-Mochi" (influența capitalistă evreiască și Take Ionescu). Pe Nicolae Filipescu, liderul principalului curent conservator, nu-l deranja
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Iorga, acționînd cu o nesăbuită dexteritate politică, a introdus proiectul de lege al Reformei Agrare. Mihalache, ministrul agriculturii, a ezitat, dar Iorga a înțeles că timpul nu era de partea lor. În ultima sa cuvîntare ca purtător de cuvînt (răspunzînd amenințării unei posibile instaurări a dictaturii), l-a avertizat pe rege: "Pereții Palatului Regal vor fi împroșcați cu sînge"44. La 13 martie 1920, generalul Averescu a fost numit de către rege să formeze noul guvern. Acest guvern promitea noi alegeri, aducea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a avut loc la Belgrad, în primăvara anului 1927. După congres, Iorga i-a invitat pe mulți dintre participanții străini în România și, firește, la Văleni. Congresele Internaționale de Istorie și-au reluat activitatea în aprilie 1929, la Bruxelles, cu amenințarea războiului planînd încă în aer. Au participat numai istoricii țărilor învingătoare (Congresul s-a desfășurat, remarca Iorga, "fără participarea inamicilor noștri")152. Iorga a ținut o conferință despre "România dunăreană și barbarul secol al șaselea" și despre elementele trace ale
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
să facă gesturi față de ceilalți ca să dea impresia că sînt amabili"159. Iorga vizita cu plăcere Iugoslavia, Cehoslovacia și Polonia, țările acestea făcînd parte din Sistemul de la Versailles. El considera Polonia și chiar și Finlanda ca fiind aliați firești în fața amenințării rusești 160. Îl îngrijora Rusia, mai ales din cauza Basarabiei. Iorga a insistat întotdeauna ca România să recunoască Sovietele în schimbul retrocedării Basarabiei 161. Pe lîngă expansionismul rusesc cu care românii erau familiarizați de două sute de ani, mai exista și regimul comunist
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
brutalitate polițienească aproape fără limite, guvernare proastă, corupție de toate felurile, neglijență și stagnare, toate acestea însoțite de persecuții antisemite îndreptate împotriva numeroasei populații evreiești. Sesizînd acest lucru, Iorga scria: "Niciodată nu a existat o politică mai oarbă în fața unei amenințări atît de mari". Invitat în 1928 la parada militară prilejuită de a zecea aniversare a revenirii Basarabiei între granițele României, el scria: Ce-am văzut în Basarabia? O splendidă paradă militară, sărăcie și neglijență, sate fără electricitate și lumină; iată
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ziarist evreu de la "Adevărul", dl. Rosenthal, ba chiar și, cu moartea, pe Iorga însuși. Întrucît poliția nu întreprindea nimic ca să pună capăt acestui comportament, Iorga i-a adus la cunoștință primului-ministru faptul că, dacă acești fasciști își transpuneau în viață amenințările, Brătianu va fi vinovat și de încălcarea legii și ordinii 181. Iorga călătorea adesea în Italia. Intenționa să înființeze o școală românească la Veneția și ulterior la Roma. Mussolini, un oportunist abil, era la curent cu importanța lui Iorga în
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de stat, contele Istvan Bethlen (descendent al marii familii din Transilvania), a vizitat România și a încercat să găsească un oarecare compromis în această străveche dușmănie. Iorga și Bethlen au căzut de acord asupra faptului că pericolul rusesc reprezintă o amenințare pentru ambele țări, dar nu a reușit să ajungă la o înțelegere finală și semnificativă în privința Transilvaniei 77. URSS-ul nu a întreprins nici o acțiune serioasă asupra Basarabiei în timpul guvernului Iorga, deși au avut loc cîteva negocieri fără nici un rezultat
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
s-a separat de cea a lui Iorga. Corneliu a mers pe urmele tatălui său. În 1919 s-a înscris la Universitatea din Iași. În lunile acelea, Iașul era centrul tulburărilor de stînga. În plus, la doi pași, în Basarabia, amenințarea bolșevică constituia un element foarte concret. În următorii cîțiva ani, Iașul va deveni centrul dreptei românești. Tînărul Codreanu și-a adus și el contribuția la acest lucru. Atunci cînd a intrat la Universitate, și-a declarat imediat poziția din punct
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
cerut un concediu, l-a învinuit în Cameră pe Cuza că este împotriva lui și în favoarea lui Hitler și a acuzat guvernul de lașitate. Radicalii de dreapta au replicat, declarînd că "Iorga a pierdut legătura cu tineretul". O avalanșă de amenințări legionare cu moartea s-a abătut asupra lui, iar Legiunea i-a organizat un simulacru de "funeralii" la Vălenii de Munte. Studenții legionari nu erau pentru Iorga decît simpli reprezentanți ai anarhiei și ai nazismului. Istrate Micescu, un neobosit susținător
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Legiunii, constituind deci o garanție a ordinii. Dar el nu permitea ca armata să fie folosită sau manipulată, mai ales în scopuri politice. După părerea lui Călinescu, Antonescu putea fi urnit din loc numai dacă activitatea legionarilor ar constitui o amenințare la adresa securității naționale. Deocamdată, Legiunea nu reprezenta o astfel de amenințare. Lipsit de sprijinul lui Antonescu, Călinescu își expunea mai departe principiile gîndirii sale: Dacă, în situația actuală, procedăm cu precauție, ne vom pierde atît autoritatea cît și puterea". El
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ca armata să fie folosită sau manipulată, mai ales în scopuri politice. După părerea lui Călinescu, Antonescu putea fi urnit din loc numai dacă activitatea legionarilor ar constitui o amenințare la adresa securității naționale. Deocamdată, Legiunea nu reprezenta o astfel de amenințare. Lipsit de sprijinul lui Antonescu, Călinescu își expunea mai departe principiile gîndirii sale: Dacă, în situația actuală, procedăm cu precauție, ne vom pierde atît autoritatea cît și puterea". El recomanda "o acțiune radicală". Iorga, Tătărăscu și alți membri ai cabinetului
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
considerau principalul vinovat de întemnițarea (și ulterior de moartea) liderului lor idolatrizat era o acțiune legitimă. Dacă și cînd urmau să aibă prilejul să o facă, aveau să-și elimine adversarul. Iorga și familia sa primeau scrisori peste scrisori de amenințare cu moartea 67. Familia trăia clipe de teroare, dar nu și Iorga: el era nonșalant și curajos față de asemenea lucruri. La 30 noiembrie 1937, Iorga a dat un interviu mamut la Universitatea de la Paris. La sfîrșitul interviului, ziaristul francez l-
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
interviului, ziaristul francez l-a rugat să comenteze asupra anarhiei din războiul civil care zguduia Catalonia și în care prietenul său, profesorul și arheologul Puig y Catafalch, era gata să fie ucis. "Cine știe?" a replicat Iorga. "Aceasta este o amenințare căreia îi putem face față. N-aș putea să vă spun cum să acționezi și ce să faci atunci cînd te afli în fața asasinilor tăi" și (după cum își amintește ziaristul) Iorga a coborît binedispus spre zgomotoasa sală de curs68. Dacă
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
asupra motivului pentru care legionarii erau pe urmele lui Iorga. Horia Sima sublinia că "se știe prea bine de ce". Le-giunea îl considera direct răspunzător de moartea lui Codreanu. Dar de ce Madgearu, după aceea? Din cauza atitudinii lui anterioare ostilă Legiunii, a amenințărilor reciproce și a contraamenințătorilor. Amenințările legionarilor trebuia acum să fie puse în aplicare. Legiunea era împotriva lui Madgearu și din cauza originii lui (presupus) maghiare 28. La doar cîteva zile după venirea la putere a legionarilor, Bucureștiul făcuse o întoarcere de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
erau pe urmele lui Iorga. Horia Sima sublinia că "se știe prea bine de ce". Le-giunea îl considera direct răspunzător de moartea lui Codreanu. Dar de ce Madgearu, după aceea? Din cauza atitudinii lui anterioare ostilă Legiunii, a amenințărilor reciproce și a contraamenințătorilor. Amenințările legionarilor trebuia acum să fie puse în aplicare. Legiunea era împotriva lui Madgearu și din cauza originii lui (presupus) maghiare 28. La doar cîteva zile după venirea la putere a legionarilor, Bucureștiul făcuse o întoarcere de aproape 180 de grade. Politica
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Iorga la politica țării sale a fost faptul că și-a dat seama de la bun început de pericolul nazist și de cel sovietic. Repetîndu-și cu fermitate avertismentele, el a reușit să-i facă pe mulți români să devină conștienți de amenințarea prezentată de acestea. Dincolo de acest fapt, nici Iorga, nici orice alt politician român nu ar fi putut evita implicațiile poziției României. După 1918, circa o treime din populația noii Românii Mari era alcătuită din neromâni. Iorga i-a primit la
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
o privește pe Lizzie, realmente n-am nimic de pierdut. Dacă o s-o lungească prea mult, am să mă duc singur s-o iau. Și dacă va stărui să spună „nu“, n-am să consider acest „nu“ drept un răspuns. Amenințările mele că „nu ne vom mai întâlni niciodată“, sunt, desigur, false, dar ea nu le consideră așa. Și dacă, până la urmă, decide să nu vină, asta înseamnă că nu-i demnă de mine. La urma urmei, pot să mă lipsesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de sânge se ivise pe mâneca mea. Nu era vorba de accesele trecătoare ale unei femei geloase. Aici era ură curată, și ura poate distruge, ura își are propriile ei vrăji. Rosina poseda voința și forța de a-și duce amenințările la îndeplinire. Și judecând astfel, mi-am dat seama, cu un junghi în inimă, că tocmai această sumbră voință, orientată pe atunci în altă direcție, era ceea ce mă făcuse s-o iubesc. Acum zâmbea din nou, arătându-și dinții albi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
voință, orientată pe atunci în altă direcție, era ceea ce mă făcuse s-o iubesc. Acum zâmbea din nou, arătându-și dinții albi, neverosimili. Am adoptat un ton rezonabil, care n-a putut însă s-o amăgească, pentru că-mi simțea frica. — Amenințările tale sunt absolut premature, dar dacă ai să te ții de capul meu, indiferent din ce motiv, am să-ți răspund cu aceeași monedă. De ce să-mi declari război, de ce să-ți irosești viața și timpul? Asta înseamnă ură, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
fi având el un picior țeapăn, dar era un individ dur. Era, sau poate că numai părea să fie, un om periculos. S-ar fi putut să fie însă și clasicul tip de despot, care se face praf în fața unei amenințări; dar cei care-și propun să-i amenințe pe despoți se îndoiesc, probabil, dacă asemenea tip convenabil există cu adevărat. N-ar avea nici un sens să încerc o astfel de experiență. Eu pur [i simplu trebuia s-o smulg pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
dungă de aur. Mormane de valuri pântecoase dar foarte netede înaintau spre mine, înspumându-se în tăcere când se izbeau de stânci; în mișcarea lor grațioasă, dar de o regularitate și un automatism ca de mașină, exista parcă o mută amenințare. Am așteptat nerăbdător ca junele Titus să-și isprăvească înotul. Nu era nimerit să-și vadă de distracțiile lui într-un moment de criză ca acesta. M-a văzut, și-a fluturat brațul, dar nu a dat nici un semn că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de spumă dislocată din crestele albe ale valurilor ce agitau Golful Raven. Marea era înfiorată de neastâmpăr, colorată în albastru închis, albastrul acela sumbru, rece, nordic care, chiar și în miezul unei zile de vară, îți poate transmite o glacială amenințare. Și cerul avea o înfățișare nordică, un albastru palid, răcoros, care se ivea ici-colo, în frânturi, printre mese compacte de nori ce lopătau cu repeziciune. Lumina soarelui ba răzbătea ba dispărea în timp ce străbăteam drumul familiar, iar bolovanii din golf, mari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
deținut politic, adică refuzau să îmi facă mutația. Și nu puteai să ocupi servici pentru că astea erau legate: dacă îți căutai un servici îți cereau mutație, dacă te duceai la mutație îți cereau adeverință din câmpul muncii... După insistențe, după amenințări chiar, am reușit să obțin și mutația, și m-am angajat. Am fost dat afară la intervenția Securității, m-am reanagajat... în final Partidul, atunci când au simțit că este pericolul să mă revolt mai mult decât eram, mi-a aranjat
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
a desființat, că nu mai activăm, că... nu mai știm nimic din tot ce-a fost și fiecare își vede înainte de viața lui. Ș-atuncea, când ne-a dus la Securitate, a încercat întâi să ne interogheze prin întrebări, prin amenințări, chiar și prin loviri, da’ ușoare... Na, și-a văzut că nu merge, și l-a’ adus pe Vișovan, care arăta extraordinar de bătut și schingiuit, și ne-a spus că se știe totul, că n-are rost să suferim
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]