13,524 matches
-
amfibieni, pești și insecte; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directiva CE 92/43/CEE" din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: liliacul comun ("Myotis myotis"), buhai de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina", specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN), avat ("Aspius aspius"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușor-de-nisip ("Gobio albipinnatus"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), ghiborț de râu ("Gymnocephalus baloni"), petroc ("Gobio kessleri"), porcușorul de vad
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 4.473 hectare, pe suprafața teritorială a sitului aflându-se și rezervația naturală Balta Suhaia. Situl Suhaia (începând din iunie 2012) este protejat prin Convenția Ramsar ca zonă umedă de importanță internațională, important pentru ocrotirea a două specii faunistice: pelicanului creț ("Pelecanus crispus") și a unui pește cunoscut sub denumirea populară de țigănuș ("Umbra
Suhaia (sit SPA) () [Corola-website/Science/330322_a_331651]
-
rață pestriță ("Anas strepera"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), rață roșie ("Aythya nyroca"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), nisipar ("Calidris alba"), fugaci mic ("Calidris minuta"), fugaci roșcat ("Calidris ferruginea"), cânepar ("Carduelis cannabina"), fugaci mic ("Calidris minuta"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), prundașul gulerat mic ("Charadrius dubius"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus
Suhaia (sit SPA) () [Corola-website/Science/330322_a_331651]
-
flava"), grangur ("Oriolus oriolus"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), lopătar ("Platalea leucorodia"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), corcodel-mare ("Podiceps cristatus"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), pițigoi-pungar ("Remiz pendulinus"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), mierlă ("Turdus merula") sau nagâț ("Vanellus vanellus"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes
Suhaia (sit SPA) () [Corola-website/Science/330322_a_331651]
-
fâsă de luncă ("Anthus pratensis"), fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), lăstun mare ("Apus apus"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), rață roșie ("Aythya nyroca"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla"), fugaci pitic ("Calidris temminckii"), fugaci mic ("Calidris minuta"), nisipar ("Calidris alba"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), prundăraș de sărătură ("Charadrius alexandrinus"), ploier gulerat mare ("Charadrius hiaticula"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias
Ianca - Plopu Sărat () [Corola-website/Science/330319_a_331648]
-
presură sură ("Miliaria calandra"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), grangur ("Oriolus oriolus"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), corcodel-mare ("Podiceps cristatus"), cristei de baltă ("Rallus aquaticus"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), aușel nordic ("Regulus regulus"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), silvie-mică ("Sylvia curruca"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie-de-campie ("Sylvia communis c"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), fluierarul de
Ianca - Plopu Sărat () [Corola-website/Science/330319_a_331648]
-
fluierătoare ("Anas penelope"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață cârâietoare ("Anas querquedula"), gârliță mare ("Anser albifrons"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), rață roșie ("Aythya nyroca"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), prundaș-gulerat-mic ("Charadrius dubius"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), chirighiță-cu-aripi-albe ("Chlidonias leucopterus"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), lebădă de vară ("Cygnus olor"), egretă albă ("Egretta alba"), egretă mică ("Egretta garzetta"), lișiță ("Fulica atra
Lacurile Fălticeni () [Corola-website/Science/330335_a_331664]
-
argintiu ("Larus cachinnans"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), ferestraș mic ("Mergus albellus"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), cormoran-mare ("Phalacrocorax carbo sinensis"), cormoran-mic ("Phalacrocorax pygmeus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), ploier auriu ("Pluvialis apricaria"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), fluierar de zăvoi ("Tringa ochropus"), fluierar negru ("Tringa erythropus"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola") sau nagâț ("Vanellus vanellus"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel
Lacurile Fălticeni () [Corola-website/Science/330335_a_331664]
-
aurită ("Salix aurita") și merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), crușin ("Frangula alnus"). Vegetația ierboasă are în componență specii de: pufuliță ("Epilobium hursutum"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), răchitan ("Lythrum salicaria"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), limbariță ("Alisma plantago-aquatica"), calcea calului ("Caltha laeta"), trifoi de baltă ("Menyanthes trifoliata"), sclipeți ("Potentilla erecta", specie cunoscută în alte zone ale țării sub denumirea populară de "coada racului"), sânzâiene (din specia "Galium uliginosum"), pipirig de munte ("Juncus alpinoarticulatus"), bumbăcăriță (cu specii de "Eriophorum gracile", "Eriophorum vaginatum" și "Eriophorum angustifolium"), rogozuri
Mlaca Tătarilor () [Corola-website/Science/330327_a_331656]
-
Carex diandra"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), bucățel ("Agrostis canina") și șuvară ("Molinia caerulea"). Fauna este constituită din mamifere cu specii de: șoarece pitic ("Micromys minutus"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"); reptile și amfibieni: triton cu creastă ("Triturus cristatus"), broască țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broască roșie de munte ("Rana temporaria"); precum și fluturi cu specii de "Erynnis tages, Maniola jurtina, Melanargia galathea" sau "Anthocharis cardamines". În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes istoric, cultural
Mlaca Tătarilor () [Corola-website/Science/330327_a_331656]
-
br> 24. Partidul „Pentru Neam și Țară” (PPNȚ)<br> 25. Anatolie Doga (candidat independent) Cea mai mare prezență a fost la Chișinău - 64,23%, Telenești - 59,49%, Rezina - 58,05%, iar cea mai redusă în Basarabeasca - 45,19%. În municipiul Bălți a fost înregistrată o prezență la vot de 56,66% din alegători, iar UTA Găgăuzia - 48,34%. Peste hotarele republicii numărul celor care au votat prezintă un record. Conform informațiilor Comisiei Electorale Centrale, în total, au votat 73 311 cetățeni
Alegeri parlamentare în Republica Moldova, 2014 () [Corola-website/Science/330362_a_331691]
-
creț ("Pelecanus crispus"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran-mare ("Phalacrocorax carbo sinensis"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), corcodel-mare ("Podiceps cristatus"), corcodel-cu-gât-roșu ("Podiceps grisegena"), corcodel-cu-gât-negru ("Podiceps nigricollis"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), chiră mică ("Sterna albifrons"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), călifar roșu ("Tadorna ferruginea"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus"), fluierar cu picioare verzi ("Tringa nebularia"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), fluierar de lac ("Tringa stagnatilis
Lacul Beibugeac (sit SPA) () [Corola-website/Science/330355_a_331684]
-
Populus alba". Printre speciile faunistice și floristice aflate la baza desemnării sitului se află mamifere (popândău, un rozător din specia "Spermophilus citellus", specie considerată vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN), amfibieni și reptile cu specii de buhai de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), ivoraș-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata" aflată pe lista roșie a IUCN, triton cu creastă ("Triturus cristatus") și țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"); pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), zvârlugă
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
pe lista roșie a IUCN), amfibieni și reptile cu specii de buhai de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), ivoraș-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata" aflată pe lista roșie a IUCN, triton cu creastă ("Triturus cristatus") și țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"); pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), zvârlugă ("Cobitis taenia") sau petroc ("Gobio kessleri"); precum și două și specii de plante: "Agrimonia pilosa" (turiță) "Eleocharis carniolica" (pipiriguț). Printre speciile floristice semnalate în arealul sitului se află
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
din satul Pocrovca, raionul Dondușeni - 85,89%; secția de votare 1/60 din sectorul Botanica (Chișinău) - 80,2%; și secția de votare din satul Răcăria, raionul Rîșcani - 77,96%. În municipiul Chișinău au votat 47,4% din alegători, iar municipiul Bălți - 48,1%. În urma desfășurării alegerilor locale generale din 14 iunie 2015, au fost aleși 439 primari (inclusiv primarul municipiului Bălți), dintre aceștia 358 sunt bărbați și 81 sunt femei. Într-o singură localitate din țară, prezența la urne a fost
Alegeri locale în Republica Moldova, 2015 () [Corola-website/Science/330363_a_331692]
-
octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 874 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică pontică și stepică ce înglobează bălțile "Hagieni, Mangalia" și "Limanu") reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate, stepe, pajiști naturale, pășuni) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, enumerate în
Limanu - Herghelia () [Corola-website/Science/330400_a_331729]
-
syriacus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), presură cu cap negru ("Emberiza melanocephala"), șoim călător ("Falco peregrinus"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), șoim de tundră ("Falco rusticolus"), lișiță ("Fulica atra"), ciocârlan ("Galerida cristata"), becațină comună ("Gallinago gallinago"), găinușă de baltă ("Gallinula chloropus"), piciorong (Himantopus himantopus), scoicar ("Haematopus ostralegus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș argintiu (Larus cachinnans), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescăruș cu cioc subțire ("Larus genei"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha
Limanu - Herghelia () [Corola-website/Science/330400_a_331729]
-
prezența mai multor păsări protejate enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe Lista roșie a IUCN. Specii avifaunistice: pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), cristei de câmp ("Crex crex"), erete-cenușiu ("Circus pygargus"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba
Pădurea Macedonia () [Corola-website/Science/330430_a_331759]
-
din pești. Vânează, în special, noaptea. Este un adevărat "tigru" al apelor de munte. Posturile de pândă sunt steiurile de stâncă, de unde se aruncă fulgerător asupra prăzii. Peștii adulți, mănâncă, mai ales, alți pești, ocazional mamifere acvatice mici (șoareci de baltă, șobolani de apă și alte rozătoare de apă etc), păsări de apă mici (făcând salturi acrobatice după ele), amfibieni (broaște), reptile, rar nevertebrate. Peștii consumați sunt în special ciprinide: scobarul ("Chondrostoma nasus"), mreana vânătă ("Barbus petenyi"), cleanul ("Leuciscus cephalus"), beldița
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
privind conservarea păsărilor sălbatice. Specii de păsări protejate: pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), privighetoare-de-baltă (Acrocephalus melanopogon), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), rața roșie ("Aythya nyroca"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), prundăraș de sărătură ("Charadrius alexandrinus"), porumbel de scorbură ("Columba oenas"), dumbrăveancă ("Coracias
Dunărea Veche – Brațul Măcin () [Corola-website/Science/330443_a_331772]
-
Pelecanus onocrotalus"), viespar ("Pernis apivorus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), cresteț cenușiu ("Porzana parva"), ciocântors ("Recurvirostra avosetta"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră mică ("Sterna albifrons"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola") sau pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Dunărea Veche – Brațul Măcin () [Corola-website/Science/330443_a_331772]
-
mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), gârliță mare ("Anser albifrons"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), acvilă-țipătoare-mare ("Aquila clanga"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), rața roșie ("Aythya nyroca"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), ploier de munte ("Charadrius morinellus"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), cristei de câmp ("Crex
Măxineni (sit SPA) () [Corola-website/Science/330438_a_331767]
-
onocrotalus"), cormoran-mare ("Phalacrocorax carbo sinensis"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), corcodel-mare ("Podiceps cristatus"), cresteț cenușiu ("Porzana parva"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), mierlă ("Turdus merula") sau nagâț ("Vanellus vanellus"). Reportaje
Măxineni (sit SPA) () [Corola-website/Science/330438_a_331767]
-
1806 - 1812, teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, țariștii l-au alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la turci, denumind ansamblul Basarabia (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Ismail și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău. Ocupația din 1812, a fost un al doilea caz când un teritoriu cu o populație predominant românească (83,848 familii de români sau 86% la
Românii din Ucraina () [Corola-website/Science/329185_a_330514]
-
av. Virginia Duțescu, infirmiera voluntară Ioana (Bica) Grădinescu, care participase și ea la manevrele de la Galați din 1938 ca infirmieră pe avionul Monospar, și agentul sanitar Gheorghe Ernest. Până la 20 august avioanele escadrilei au transportat de la Românești, Basarabeasca, Hîncești, Chișinău, Bălți, Arciz în jur de 200 de răniți. La 21 august escadrila s-a mutat la Tighina. În timpul bătăliei de la Odessa escadrila a fost foarte solicitată, fiecare avion efectuând până la patru misiuni zilnic. Aterizările se făceau în zone neamenajate și staționările
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]