14,936 matches
-
să plece liniștită la examen, i s a ascuns moartea „Bunicii”. Fiecare intenție de a o vizita (și-au existat trei sau patru) i-a fost sabotată, sub un pretext sau altul. La ultima, strîngînd din pumni, a strigat: „Rezistă, Bunică, rezistă!...” și pentru ca lucrurile să pară normale, la București a mers cu ea Ani, conform celor stabilite anterior. Nimeni nu se îndoiește că însăși „Bunica” și-ar fi dat acordul pentru așa ceva. Numai de nu s-ar trăda atunci cînd
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fost sabotată, sub un pretext sau altul. La ultima, strîngînd din pumni, a strigat: „Rezistă, Bunică, rezistă!...” și pentru ca lucrurile să pară normale, la București a mers cu ea Ani, conform celor stabilite anterior. Nimeni nu se îndoiește că însăși „Bunica” și-ar fi dat acordul pentru așa ceva. Numai de nu s-ar trăda atunci cînd trenul va trece prin dreptul cantonului, de unde se vede strada „Bunicilor”!... *Aștept intens ca Nicu, pe care l-am rugat să urmărească afișarea rezultatelor, să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mers cu ea Ani, conform celor stabilite anterior. Nimeni nu se îndoiește că însăși „Bunica” și-ar fi dat acordul pentru așa ceva. Numai de nu s-ar trăda atunci cînd trenul va trece prin dreptul cantonului, de unde se vede strada „Bunicilor”!... *Aștept intens ca Nicu, pe care l-am rugat să urmărească afișarea rezultatelor, să-mi spună doar atît: „Veste bună, împărate!” „împăratul” de la 21 mai... *Degeaba zelul: fumul rugăciunilor mele nu s a înălțat! și doar, vorba Psalmistului, „nu s-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
zic. „Nu, sînt chiar credința: dacă nu le faci, degeaba spui că crezi”. „Sînt totuși atîția oameni care cred, dar nu le pot îndeplini. Cu ei cum rămîne?” „Rămîne că-s necredincioși, cum altminteri?” îmi reamintește visele sale, în care „Bunica” i-a apărut supărată, chinuită. „și ea încă se ruga și se împărtășea, dar voi (adică eu și nevastă mea)...!” Singurul punct în care îi dau dreptate e acela că nu le-am vorbit copiilor despre problemele mele spirituale: despre
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
au întîmplat lucrurile, întrucît am auzit bănuiala că turma ar fi fost vîndută, nu cedată. Ceea ce mi-a povestit e, în mare, tot versiunea știută, dar pe care pînă acum n-am notat-o. Iat-o: „în 1944, mama (adică bunică ta), îmi spune el, și cu soră-mea Ileana au plecat în evacuare la Verești. Eu și cu frate-miu Costică am rămas în sat, căci aveam stîna pe deal la Bocăneț. După o săptămînă, au venit rușii. Ne-au
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lucruri care intră în categoria paranormalului. Le notez aci atît pentru senzaționalul lor, cît și pentru că fac parte din „legendele” familiei noastre, pe care soră-mea, ca una rămasă în sat, le știe mai bine decît mine. Venise vorba de bunici. Nici eu, născut cu opt ani înaintea ei, nu i-am apucat în viață. Am cunoscut-o doar pe Melixina, mama vitregă a mamei noastre. „știi cum a luat-o bunicul de nevastă?”, m-a întrebat L. Am ridicat din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
potca (avizuha)”, „pentru mana vitelor”, „de îndepărtat strigoii”. Pentru lucrarea sa, el s-a informat de la Ilinca Mînecan a lui Bursuc, o succesoare a celor două pomenite mai sus. În cazul „descîntecu lui de boală grea”, cel care trebuia administrat bunicii, ritualul cerea următoarele: „Cineva din familia bolnavului duce vrăjitoarei, mergînd de-a-ndărătelea și fără să vorbească cu nimeni pe drum, un ulcior cu apă neîncepută. Vrăjitoarea toarnă apă într-o strachină de lut în care are un mănunchi de busuioc, din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
neapărat, călăuzit de paginile lucrării Dvs., pe toate străzile pe care m au purtat frumoasele Dvs. rânduri, și să mă opresc la casele a căror descriere o cunosc tot din aceste rânduri, pe acolo pe unde 513 au călcat pașii bunicilor 7 și ai mamei 8. Sunt lucruri care nu se fac În compania unor prieteni și sub formula unei excursii. Pentru străini, asta nu Înseamnă nimic și nici nu le poți cere acest lucru. Regretul acestei neîmpliniri, pe care am
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de a nu face uz de numerele de inventar, care au fost extrase o dată cu titlurile lucrărilor respective, ce miau fost predate oarecum confidențial. De la Horia 42, avem deocamdată, un manuscris al lui și o parte din manuscrisul lui Anton Holban - Bunica se pregătește să moară - care nu știu prin ce Împrejurare se găsește la el (aceasta fiindcă este vorba numai de o parte din manuscris și nu de tot manuscrisul). În privința fotocopiilor de la D-na Ileana Vrancea, vă puteți adresa Combinatului
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
matale a fost căsătorit cu o fiică a Pr. șoldănescu. Prin aceasta el este văr primar cu Mama mea: mamele lor surori. Dar fiica cea mai mare a lui Iacob Todică a fost căsătorită cu pr. Gh. Pienescu. Deci este bunica mea. Tatăl meu este legat prin aceasta atât cu fam. șoldănescu, cât și cu fam. Todică. Mama mea este descendentă a fam. șoldănescu. Ei Însă nu erau rude. Eu Însă sunt nepot al celor trei Todicești, atât prin mamă, cât
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cu multă durere În suflet știrea despre moș Jorjâcă. În toamna trecută i-am văzut pentru ultima oară slova lui păstrată ca În tinerețe. Amintirea mea, Însă, merge mai departe când, copil de 6-8 ani, Îl vedeam În casă la bunica mea - sora lui275 Elena Manoliu, veșnic vesel și cu vioara gata pentru cântare. Ai și mata fotografiile orchestrei din str. Rădășeni. Eu i-am văzut În carne și oase și Îmi sună În urechi glasul lor - a(l) Todiceștilor - care
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nu cred s-o mai duc (...). Cu acestea Încheind, noi vă sărutăm și Îmbrățoșăm cu drag. Tante Marița și moșu Jorj665 665 Absolvent al școlii Normale „Vasile Lupu” din Iași, Gheorghe Todicescu a fost un foarte bun violonist. În casa bunicilor săi de pe Ulița Rădășenilor, la 1010 TOMEGEA, Vasile N.666 1 C.P. (Boroaia, 8.1.1973) Mult stimate Domnule Dimitriu, Respectuos Vă mulțumesc pentru frumoasele cuvinte primite de la D-Voastră pentru anul nou și ziua numelui. Cu toată stima și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
atât de mult și peste hotare, merită cu prisosință un asemenea monument. Eu Vă doresc mult succes la această realizare. De asemenea, Întreg planul Dstră de activitate este foarte interesant și ademenitor. Regret că obârșia mea moldovenească foarte Îndepărtată (prin bunica ei mama mea se trage din fabulistul Donici) nu-mi dă dreptul să visez o participare la ampla istorie a culturii pe care o aveți În vedere. Vă mulțumesc totuși pentru cinstea ce-mi acordați socotindu-mă o colaboratoare a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
intervenția. Se știe că întreruperea sarcinii este interzisă în multe țări, dar familia are posibilitatea prin diferite metode de a evita o sarcină nedorită. Astăzi, în România socialistă e o tragedie să devii mamă dacă nu ai în familie o bunică care să îngrijească de cei mici. Taxele pentru creșe și grădinițe s-au majorat și majoritatea familiilor de muncitori nu-și pot permite a plăti taxele pentru copii. Aveți și dvs. o fiică, dar dânsa niciodată nu va avea probleme
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și avem rude în străinătate care ne trimit pachete cu tot felul de bunătăți. Bomboanele și ciocolata sunt așa de bune și sunt împachetate așa de frumos, că îmi pare rău să le desfac. De ce nu avem și noi, căci bunica îmi povestește că și la noi înainte se găseau tot felul de bunătăți. Bunica când vine la noi îmi aduce bomboane care, după câteva zile, se lipesc unele de altele și nu le mai pot desface decât dacă le sparg
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Bomboanele și ciocolata sunt așa de bune și sunt împachetate așa de frumos, că îmi pare rău să le desfac. De ce nu avem și noi, căci bunica îmi povestește că și la noi înainte se găseau tot felul de bunătăți. Bunica când vine la noi îmi aduce bomboane care, după câteva zile, se lipesc unele de altele și nu le mai pot desface decât dacă le sparg cu ciocanul. Când merg la școală, mama îmi pune la pachet parizer, dar mie
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
rația de unt ce o primesc pentru o lună de zile nu-mi ajunge decât pentru două-trei zile. Mama ne făcea prăjituri așa de bune, mai ales cu gem de caise. Acum nu mai face, căci nu are zahăr. Și bunica ne făcea dulceață de nuci, dar acum nici dânsa nu ne mai face, căci rația de zahăr ce o primește de abia îi ajunge pentru ceai. M-am săturat și de carnea de pui, căci puii ce-i cumpără bunica
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
bunica ne făcea dulceață de nuci, dar acum nici dânsa nu ne mai face, căci rația de zahăr ce o primește de abia îi ajunge pentru ceai. M-am săturat și de carnea de pui, căci puii ce-i cumpără bunica când stă la coadă sunt tare jigăriți. Mi-e dor de o friptură din carne de porc, dar bunica nu poate sta toată noaptea la coadă, căci e bătrână și bolnavă, iar mama și tata sunt la serviciu. Tata ar
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
o primește de abia îi ajunge pentru ceai. M-am săturat și de carnea de pui, căci puii ce-i cumpără bunica când stă la coadă sunt tare jigăriți. Mi-e dor de o friptură din carne de porc, dar bunica nu poate sta toată noaptea la coadă, căci e bătrână și bolnavă, iar mama și tata sunt la serviciu. Tata ar vrea să plecăm cu toții în Germania, dar mama nu vrea. În vacanța de primăvară a fost la noi un
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
prinde și ploaia. Dacă trebuie să mergem la strânsul recoltei, ar trebui să ni se dea salopete, căci părinții noștri nu ne pot cumpăra mai multe uniforme. Când ați fost elev și pe dvs. v-au dus la strânsul recoltei? Bunica spune că înainte țăranii își adunau singuri recolta. Îmi place matematica și am calculat câtă economie face statul prin strânsul recoltei de către noi, elevii, muncitorii și militarii, și în schimb, ce primim? Dacă dvs. ne iubiți așa de mult, ar
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
să vedem câte patru copii în familiile activiștilor de partid. La fel, am vrea să vă vedem și pe dvs. Înconjurat de nepoți, iar pe savanta dvs. soție stând la cozi pentru a primi lapte și celelalte produse, așa cum stau bunicile noastre. Dacă ar trebui să stea și dânsa la cozi, măcar n-ar mai avea timp să se plimbe și să dea dispoziții pentru a fi demolate casele oamenilor și nici să facă inventarul balcoanelor închise, care nu știm de ce
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
aminte că Saul apăruse, În prima vizită la noi, nu cu obișnuita sticlă sau cu Încă și mai obișnuita cutie cu sticle de vin, cum avea să se Întâmple ulterior, ci cu o veche ilustrată colorată din... Buzăul interbelic, orașul bunicilor și părinților și al primei sale copilării. Ne-a Înmânat-o solemn, atent să vadă dacă meritam, Cella și cu mine, asemenea investitură. Jurnalul scris anume pentru Saul de mâna surorii sale, În lunile dinaintea plecării din România stalinistă, Îmi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
apropie de mine spunându-mi: "Tăticule, lasămă să viu la tine. Ce frumoasă e noaptea când ne întoarcem cu toții acasă și ce bine îmi pare că ai venit și tu la noi Dar să nu mai plângeți când veniți la bunica și am să-i spun și eu ei să nu mai plângă, căci am să mă fac mare și voi aduce tot ce-i trebuie. Eu mă voi face doctor în locul unchiului meu, iar Horică, frățiorul meu, se va face
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
nu l-am cunoscut. Totuși, la vârsta aceea, de câțiva ani pe care îi aveam, am simțit că se întâmplă ceva neplăcut cu familia noastră. Am participat chiar la percheziții făcute de poliție-jandarmerie, atât la Vurpăr, cât și în casa bunicilor din partea tatei, la Sâmbăta de SusFăgăraș, azi județul Brașov. îmi aduc aminte că după ce au făcut percheziție în casa din Sâmbăta, noi: mama și cu cei doi copii de 3 și 5 ani, am fost duși la Făgăraș la poliție
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
au făcut percheziție în casa din Sâmbăta, noi: mama și cu cei doi copii de 3 și 5 ani, am fost duși la Făgăraș la poliție. Era în vremea guvernării lui I. Antonescu (19421944). Mama nu ne-a lăsat la bunici și ne-a luat și pe noi la poliție - o femeie simplă, de 23 de ani, cu doi copii. Am stat câteva zile acolo, am dormit pe mese, numai dânsa știe cum și cu ce ne-a hrănit, cum ne-
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]