13,903 matches
-
inacuzativelor, dintre care voi prezenta numai două: cliticizarea partitivă, pentru italiană și franceză, și posibilitatea apariției subiectului postverbal "nud", pentru spaniolă. Aceste teste sunt aplicate și în alte limbi. 6.1. Cliticele pronominale partitive În italiană și în franceză pentru delimitarea inacuzativelor funcționează testul cliticelor pronominale partitive: it. ne, fr. en, clitice care sunt acceptate pentru tranzitive și inacuzative, nu însă și pentru inergative: it. Ne arrivano molti (inacuzativ) * Ne telefonano molti (inergativ) fr. Il en est arrivé trois (inacuzativ) *Il
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
precedă verbul. În folosul demonstrației că reflexivele nu sunt inacuzative, Reinhart și Siloni (2004: 175) arată că reflexivele rusești nu trec acest test. 9. DE CE NU FUNCȚIONEAZĂ (DECÂT PARȚIAL) ACESTE DIAGNOSTICE PENTRU LIMBA ROMÂNĂ? Lipsa unor teste sintactice relevante pentru delimitarea clasei verbelor inacuzative/ergative din limba română a determinat apariția unor afirmații cum este aceea că sintaxa limbii române nu pare să fie sensibilă la distincția ergativ−inergativ (Avram 1999: 508), în română, distincția dintre inacuzative și inergative nu e
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dacă sunt statice. În catalană, italiană și română, în contextele de localizare, atât pentru indivizi, cât și pentru obiecte, se folosește verbul moștenit din esse (Cartea e pe masă). Deși în bibliografia consacrată problemei este prezentă ideea că existența unei delimitări temporale impune uzul verbului urmaș al verbului stare (Ion stă în București până luni, Trebuie să stai o jumătate de oră în București), De Cuyper (2007: 175) susține că acesta nu este un criteriu absolut, dovadă fiind gramaticalitatea unor exemple
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
o jumătate de oră în București), De Cuyper (2007: 175) susține că acesta nu este un criteriu absolut, dovadă fiind gramaticalitatea unor exemple ca Ion e în București pentru trei săptămâni, în care a fi se folosește în prezența unei delimitări temporale. În plus, autoarea observă că cele două auxiliare determină sensuri diferite: întrebarea Unde stau paharele? privește locul obișnuit în care sunt localizate paharele, în timp ce întrebarea Unde sunt paharele? privește situația în care paharele nu sunt în locul obișnuit. Concluzia studiului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
este avută de tine *Patru picioare sunt avute de masă * Oile sunt avute la munte *Mâinile sunt avute reci *Zilele nu sunt avute. În multe dintre contextele înregistrate aici, a avea acceptă testul adjectivării participiului, singurul test sintactic concludent pentru delimitarea clasei verbelor ergative/inacuzative din limba română: banii avuți, pielea de urs avută de la taică-tău, paralele avute în buzunar, zilele avute, cearta avută cu soră-sa etc. 4. CONCLUZII COMPARATIVE Paralelismul dintre a avea și a fi a constituit
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
din limbile acuzative și stabilirea unor corespondențe terminologice și conceptuale între acestea; relevanța relativă a conceptelor precum subiect și tranzitivitate pentru limbile ergative; formularea unei definiții operaționale, potrivite pentru română, a clasei verbelor inacuzative; reinterpretarea absenței unor teste sintactice pentru delimitarea clasei verbelor inacuzative din limba română: în română, aceste teste nu funcționează nu pentru că limba nu este sensibilă la distincția inacuzativ/inergativ, ci pentru că specificul tipologic și evoluția limbii au condus la un sistem lingvistic în care majoritatea acestor teste
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
precum și cele aparținând limbajelor specializate, cu circulație redusă în limba literară. --------------- ------------------------------------------------------------ --------------- ------------------------------------------------------------ 2 1 56 Adina Dragomirescu 55 Ergativitatea din perspectivă tipologică 278 Adina Dragomirescu 61 De la tipologie la sintaxă 199 Semantica și sintaxa verbelor ergative/inacuzative 225 Teste sintactice de delimitare a clasei 243 A fi și a avea 245 Concluzii 275 Limbi ergative 277 Inventarul verbelor inacuzative/ergative 350 339
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sunt geografice, pentru că se întemeiază pe factorii naturali ai pământului (cursuri de apă, munți înalți, țărmul mării ș.a.), dar ele sunt și istorice, „pentru că își trag originea din acțiunea conștientă și stăruitoare a omului, adică a grupurilor omenești organizate politic”. Delimitarea teritoriilor dintre state, când sunt despărțite prin granițe naturale, este mai ușor de realizat în raport cu situația de intervenție a factorilor istorici de-a lungul timpului. „Din cei aproape 3.700 km, cât e lungimea granițelor de astăzi ale României, trei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
propriu-zis. Interesează aici în mod deosebit art. XI: „Hotarele Principatului Moldovei, după drepturile sale antice, sunt acelea ce se descriu pe râul Nistru, Camenețu, Bender cu tot teritoriul Bugeacului, Dunărea, Muntenia, marele ducat al Transilvaniei și cu teritoriul Poloniei după delimitarea făcută”. Se recunoșteau, deci, vechile hotare, Moldova urmând să redobândească, după înfrângerea turcilor, teritoriile ocupate de aceștia. Așa cum va sublinia G. I. Brătianu, un act încheiat nu cu Imperiul Otoman, suzeran al principatului moldav, dar cu Moldova însăși, recunoștea, prin
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
puteri, pe cursul Dunării în general și, în special, pe porțiunea din aval de la joncțiunea Prutului cu Dunărea. Prin stăpânirea Deltei, Rusia își întărea considerabil poziția la Dunărea de Jos și la litoralul Mării Negre. Un episod cu implicații deosebite asupra delimitării teritoriului Principatului Moldovei l-a constituit situația creată prin înfrângerea Rusiei în urma Războiului Crimeii (1853-1856) și a semnării Tratatului de pace de la Paris, la 18/30 martie 1856. Din considerente analizate pe larg de cercetătorii perioadei, nu s-a dat
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ale tratatului, considerată de unii contemporani drept „al doilea congres de la Paris”. Reluată la 6 ianuarie 1857, conferința a adoptat un protocol, cuprinzând acordul intervenit după atâtea discuții. Întruniți în conferință pentru a pune capăt dificultăților pe care Comisia de delimitare, însărcinată cu executarea art. 20 din Tratatul de la Paris, le-a întâlnit - se remarca de la începutul Protocolului - plenipotențiarii Austriei, Franței, Marii Britanii, Prusiei, Rusiei, Sardiniei, Turciei, au hotărât, după examinarea rapoartelor comisiilor delimitatorii, ca respectiva frontieră să fie trasată după planul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și că aceasta trebuia, în consecință, să-i urmeze destinația”. Guvernul turc se angaja să întrețină farul de pe insulă, iar Comisia riverană a Dunării (înființată prin art. 17 din tratat) va veghea la buna sa funcționare. Din protocoalele Comisiei de delimitare, încheiate în luna ianuarie 1857 la Chișinău, rezultă preocuparea de a grăbi aplicarea soluției adoptate la 6 ianuarie. Între altele, s-a cerut autorităților ruse să ia măsurile de cedare imediată a regiunii respective și să pună la dispoziția vornicului
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
s-au angajat să transmită imediat o parte din informațiile cerute (harta zonei, lista satelor cu numărul locuitorilor și suprafețele terenurilor ș.a.), pentru a se realiza transferul gradual al teritoriului. În temeiul protocolului din 26 ianuarie 1857, Comisia mixtă pentru delimitarea hotarului sud-basarabean și-a putut încheia misiunea, chiar dacă aceasta era condiționată de evacuarea Principatelor de către trupele austriece de ocupație, ca și de retragerea flotei engleze din Marea Neagră. La 20 februarie, trupele Principatului Moldovei au intrat în zona retrocedată, ocupând Bolgradul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Bucureștii și Iașii, rușii fiind nevoiți să evacueze Insula Șerpilor. După ce, tot la Chișinău, s-a semnat Actul definitiv, ce stabilea noua frontieră, la 7/19 iunie 1857 s-a semnat la Paris, de reprezentanții celor șapte puteri, Tratatul relativ la delimitarea frontierei între Rusia și Turcia, după mai bine de un an de la încheierea tratatului de pace. La art. 1 se confirma că „traseul frontierei Rusiei și Turciei în Basarabia este și rămâne determinat conform hărții topografice întocmite de comisarii delimitatori
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și V. M. Molotov, în zorii zilei următoare. Deși făcea parte integrantă din tratat, protocolul nu a fost menționat și existența sa a fost negată de sovietici peste cinci decenii. Protocolul adițional, considerat de ambele părți ca strict secret, reprezenta delimitarea sferelor de influență în ceea ce se numea „Europa răsăriteană”, mai precis la frontiera de vest a Uniunii Sovietice, pe seama Finlandei, a țărilor baltice, a Poloniei și României. I. V. Stalin a pretins importante concesii, în special teritoriale, iar acestea au
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
propriu-zis. Interesează aici, în mod deosbit, articolul XI: „Hotarele Principatului Moldovei, după drepturile sale antice, sunt acelea ce se descriu pe râul Nistru, Camenița, Bender cu tot teritoriul Bugeacului, Dunărea, Muntenia, Marele Ducat al Transilvaniei și cu teritoriul Poloniei după delimitarea făcută”. Se recunoșteau, deci, vechile hotare, Moldova urmărind să redobândească după înfrângerea Turciei, teritoriile ocupate de aceasta. Așa cum va sublinia G. I. Brătianu, în valoroasa lui monografie istorică destinată Basarabiei, publicată în anul 1943, un act încheiat nu cu Imperiul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în cei 106 ani de stăpânire rusească, dar a continuat să dețină majoritatea absolută, fapt ce se explică, în primul rând, prin rolul țărănimii în păstrarea limbii române, a obiceiurilor, a etniei române, în ansamblul său. Un episod aparte în delimitarea teritoriului Moldovei l-a constituit situația creată după înfrângerea Rusiei în războiul Crimeii și a semnării Tratatului de la Paris, la 18/30 martie 1856. Atunci, nu s-a dat curs cererii exprimate de reprezentanții Principatului Moldova de a se retroceda
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
călca credința către Maiestatea Noastră Imperială. Art. XI. Hotarele Principatului Moldovei, după drepturile sale antice, sunt acelea ce se descriu cu râul Nistru, Camenețu, Bender cu tot teritoriul Bugeacului, Dunărea, Muntenia, marele ducat al Transilvaniei și cu teritoriul Poloniei după delimitarea făcută. Art. XII. Cetățile Principatului Moldovei, orașele și alte locuri întărite cu garnizoana princiară pot fi menținute și blocate, după trebuința Maiestății Noastre Imperiale. Art. XIII. De se va încheia pace între Maiestatea Noastră Imperială și Sultanul turcesc, atunci Principatul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
le respecte cu sfințenie, să nu le încalce și să le pună în aplicare cu toată bunăcredința și exactitudine. Art. III. — Ca urmare a articolului 2 al preliminariilor în care este specificat că Nistrul va trebui să slujească întotdeauna drept delimitare între cele două imperii, că frontierele Imperiului Rus se vor întinde pe viitor până la sus-numitul fluviu, cele două părți contractante au căzut amândouă de acord și stipulează prin prezentul tratat că Nistrul va forma linia de demarcație între Sublima Poartă și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
p. 411-423. Protocolul reprezentanților Puterilor semnatare Tratatului de la Paris. 25 decembrie 1856/6 ianuarie 1857 Prezenți: plenipotențiarii Austriei, Franței, Marii Britanii, Prusiei, Rusiei, Sardiniei, Turciei. Întruniți în conferință pentru a aviza mijloacele de a pune capăt dificultăților pe care Comisia de delimitare, însărcinată cu executarea art. 20 din Tratatul de la Paris, le-a întâlnit, în urma dispunerii locurilor, plenipotențiarii curților Austriei, Franței, Marii Britanii, Prusiei, Rusiei, Sardiniei, Turciei, autorizați cu forme în regulă, au hotărât, după examinarea rapoartelor comisiilor delimitatorii, că respectiva frontieră va
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
întâlnește Sărățica, pe care o urcă până la litera E; îndreptându-se apoi spre Prut, pe traseul indicat prin literele v'', x'', y'', z'', r'', a''', b''', c''', d''', e''', f''', g''', h''', j''' și k'''. // Odată ce plenipotențiarii au convenit că delimitarea și cedarea teritoriilor în favoarea Moldovei vor trebui a fi efectuate la 30 martie viitor cel târziu, se înțelege că trupele austriece vor trebui să fi evacuat Principatele Valahiei și Moldovei și că escadra britanică să fi părăsit Marea Neagră și Bosforul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
navigabilității la gurile acestui fluviu și în zonele vecine ale Mării, va veghea la regularitatea funcționării acestui far. // Prezentul protocol va avea aceelași forță și valoare ca și cum ar fi luat forma unei convenții; dar se înțelege că, atunci când Comisia de delimitare își va fi încheiat lucrările, va fi semnat, între Înaltele Părți contractante, o convenție ce va consacra frontiera, așa cum va fi fost stabilită de comisari și de hotărârile luate cu privire la Insula Șerpilor și Delta Dunării. (Semnează) Hübner, Walewski, Cowley, Hatzfeldt
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Dunării. (Semnează) Hübner, Walewski, Cowley, Hatzfeldt, Brunnow, Villamarina, Mehemmed-Djémil Acte și documente relative la istoria renascerei României, publicate de Ghenadie Petrescu, Dimitrie A. Sturdza și Dimitrie C. Sturdza, vol. III, Bucuresci, 1889, p. 1031-1033. Protocolul nr. XI al Comisiei de delimitare a Basarabiei. 11 (23) ianuarie 1857, Chișinău Prezenți: d-nii comisari ai Austriei, Franței, Marii Britanii, Rusiei și Turciei. // Comisarii Rusiei anunță că au primit copia legalizată a protocolului semnat la Paris, la 6 ianuarie 1857, ca și o hartă, de asemenea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
legalizată a protocolului semnat la Paris, la 6 ianuarie 1857, ca și o hartă, de asemenea legalizată, pe care întreaga nouă frontieră până la Prut, este precizată. Un articol al Protocolului sus-menționat, declarând că la 30 martie următor cel mai târziu, delimitarea și transferul teritoriului cedat ar trebui efectuate, comisarii Rusiei se însărcinează a înmâna imediat, delegatului guvernului moldav, o parte a informațiilor cerute în protocolul nr. X, singurele care se găsesc acum la dispoziția lor, adică: // 1. Harta la scara 1
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
exemplar al prezentului protocol va fi înmânat d-lui vornic Constantin Negruzzi, pentru guvernul moldav. // Prezentul protocol este citit și aprobat. Se ridică ședința. Ghenadie Petrescu, Dimitrie A. Sturdza și Dimitrie C. Sturdza, op. cit., vol. III, p. 1087. Tratat relativ la delimitarea în Basarabia a Insulei Șerpilor și a Deltei Dunării (Austria, Franța, Marea Britanie, Prusia, Rusia, Sardinia, Turcia). 7/19 iunie 1857, Paris ...................................................................................................................................... Art. 1. Traseul frontierei Rusiei și Turciei în Basarabia este și rămâne determinat conform hărții topografice întocmite de comisarii
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]