14,718 matches
-
ȘI A CARDURILOR DE TAHOGRAF.............................................................................................. 46 1. Aspecte generale....................................................................................... 46 2. Certificatul de securitate.............................................................................. 47 3. Certificatul de funcționare........................................................................... 47 4. Certificatul de interoperare........................................................................... 47 5. Certificatul de omologare............................................................................ 48 6. Procedură extraordinară: primele teste de interoperare............................................ 48 Apendicele 1. Dicționar de date Apendicele 2. Specificații pentru cardurile de tahograf Apendicele 3. Pictograme Apendicele 4. Materiale tipărite Apendicele 5. Afișaj Apendicele 6. Interfețe externe Apendicele 7. Protocol de descărcare a datelor Apendicele 8. Protocol de calibrare Apendicele 9. OMOLOGARE - LISTA TESTELOR
jrc5803as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90975_a_91762]
-
de după eliberarea primului certificat provizoriu de interoperare și data deciziei adoptate de Comisie menționată în cerința 294 trebuie amânată până la rezolvarea problemelor inițiale de interoperare. Apoi cererile respective sunt tratate în ordinea cronologică în care au fost înregistrate. Apendicele 1 DICȚIONAR DE DATE CUPRINS 1. Introducere .......................................................................................................... 54 1.1. Metoda de stabilire a definițiilor tipurilor de date ............................................... 54 1.2. Referințe .............................................................................................................. 54 2. Definirea tipurilor de date ................................................................................... 55 2.1. ActivityChangeInfo ............................................................................................. 55 2.2. Address ................................................................................................................ 56 2.3. BCDString ........................................................................................................... 56 2
jrc5803as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90975_a_91762]
-
erorii în cauză. Figura 3 Gestionarea erorilor de către EID 2.2.6. Conținutul mesajelor de răspuns În acest paragraf este prezentat conținutul câmpurilor de date care cuprind diferite mesaje de răspuns pozitiv. Elementele de date sunt definite în apendicele 1 - dicționar de date. 2.2.6.1. Răspuns pozitiv la un recapitulativ de transfer de date DDP 029 Câmpul de date ale mesajului "răspuns pozitiv la recapitulativ de transfer de date" furnizează următoarele date în următoarea ordine în conformitate cu SID 76 Hex, PST
jrc5803as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90975_a_91762]
-
hârtie de filtru 21251000-7 Hârtie pentru țigări 21252000-4 Hârtie de filtru 22000000-0 Diferite tipuri de imprimate și articole pentru tipărit 22100000-1 Cărți, broșuri și pliante tipărite 22110000-4 Cărți tipărite 22111000-1 Cărți școlare 22112000-8 Manuale școlare 22113000-5 Cărți de bibliotecă 22114000-2 Dicționare, hărți, cărți de muzică și alte cărți 22114100-3 Dicționare 22114200-4 Atlase 22114300-5 Hărți 22114310-8 Hărți de cadastru 22114311-5 Copii heliografice 22114400-6 Partituri 22114500-7 Enciclopedii 22120000-7 Publicații 22121000-4 Publicații tehnice 22130000-0 Anuare 22140000-3 Pliante 22150000-6 Broșuri 22160000-9 Fascicole 22200000-2 Ziare, reviste
jrc6214as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91386_a_92173]
-
de filtru 22000000-0 Diferite tipuri de imprimate și articole pentru tipărit 22100000-1 Cărți, broșuri și pliante tipărite 22110000-4 Cărți tipărite 22111000-1 Cărți școlare 22112000-8 Manuale școlare 22113000-5 Cărți de bibliotecă 22114000-2 Dicționare, hărți, cărți de muzică și alte cărți 22114100-3 Dicționare 22114200-4 Atlase 22114300-5 Hărți 22114310-8 Hărți de cadastru 22114311-5 Copii heliografice 22114400-6 Partituri 22114500-7 Enciclopedii 22120000-7 Publicații 22121000-4 Publicații tehnice 22130000-0 Anuare 22140000-3 Pliante 22150000-6 Broșuri 22160000-9 Fascicole 22200000-2 Ziare, reviste specializate, periodice și reviste 22210000-5 Ziare 22211000-2 Reviste specializate
jrc6214as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91386_a_92173]
-
a Acordului Schengen, având în vedere art. 17 alin. (2) din convenția-menționată, DECIDE: 1. În aplicarea dispozițiilor privind eliberarea de vize, procedura computerizată pentru consultarea autorităților centrale ale celorlalte părți contractante la eliberarea vizelor se aplică în conformitate cu principiile prevăzute în Dicționarul de date anexat [SCH/II-VISION (93)20 rev. 3 (*)] având drept rezultat intrarea în vigoare a Convenției privind punerea în aplicare a Acordului Schengen. Dacă anumite părți contractante nu întrunesc cerințele tehnice de aplicare a procedurii computerizate după ce convenția de
jrc6258as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91431_a_92218]
-
cauză. Regim de cooperare Regim de exploatare a trenurilor prin care mai multe ÎF cooperează sub îndrumarea unei ÎF (ÎFP). Fiecare ÎF implicată contractează individual trasa necesară pentru transport. Repertoriu Un repertoriu este similar unei baze de date și unui dicționar de date; cu toate acestea, el cuprinde de obicei un mediu cu un sistem detaliat de gestionare a informațiilor. Acesta trebuie să includă nu numai descrieri ale structurilor de date (adică entități și elemente), ci și metadate de interes pentru
32006R0062-ro () [Corola-website/Law/295107_a_296436]
-
tipărirea și editarea de cărți cu ilustrații, cărți de desenat sau colorat pentru copii 4903 S 22.11.22.00 Cărți, broșuri, foi volante și similare în format electronic S 22.11.31.00 Editarea sau tipărirea și editarea de dicționare și enciclopedii, precum și fascicule ale acestora 4901.91 buc. @ S 22.11.32.50 Dicționare și enciclopedii, precum și fascicule ale acestora în format electronic S 22.11.41.00 Hărți geografice, hidrografice și similare, sub formă de cărți 4905.91
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
S 22.11.22.00 Cărți, broșuri, foi volante și similare în format electronic S 22.11.31.00 Editarea sau tipărirea și editarea de dicționare și enciclopedii, precum și fascicule ale acestora 4901.91 buc. @ S 22.11.32.50 Dicționare și enciclopedii, precum și fascicule ale acestora în format electronic S 22.11.41.00 Hărți geografice, hidrografice și similare, sub formă de cărți 4905.91 buc. @ S 22.11.42.00 Atlase și alte cărți cu hărți în format electronic
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
legală. Se susține că, în comparație cu aceste reglementări, dispozițiile art. 351 din Codul penal în vigoare nu prevăd suficiente elemente ale laturii obiective ale infracțiunii de camătă, care să asigure posibilitatea unei interpretări neunivoce a voinței legiuitorului. Se arată că, potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române, prin "îndeletnicire" se înțelege o activitate de durată mai mare sau mai mică de care se ocupă o persoană, meserie, profesie, ocupație. În acest context se arată că se pune, în mod firesc, întrebarea cu privire la frecvența
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
faptul că susținerile orale ale reprezentantului autorilor excepției cuprind argumente care nu au fost expuse cu ocazia invocării excepției de neconstituționalitate în fața instanței de judecată. Se arată că dispozițiile Codului penal nu trebuie să facă trimitere la definițiile cuprinse în Dicționarul Explicativ al Limbii Române, că "îndeletnicire" înseamnă "ocupație" și că nu este de competența Curții Constituționale să redefinească infracțiunea de camătă așa încât să prevadă numărul de acte materiale care trebuie săvârșite pentru a fi în prezența acestei infracțiuni. Se mai
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
cuvinte moștenite ( românesc a apărut în sistemul fonetic al limbii din cauza influențelor externe). Accentul în occitană clasică poate cădea pe ultimă sau penultimă silabă a cuvântului. În plus, în dialectele "niçard" și "vivaro-alpin" apar cuvintele proparoxitone, dar sunt foarte rare. Dicționarul uzual de occitan cuprinde între 50 000 și 60 000 de cuvinte, numărul comparabil cu franceză, dar mai se poate atinge cantități atât de mari ca 450 000, ceea ce se poate compara cu bogăția lexicului englez. Revista franceză Géo afirmă
Limba occitană () [Corola-website/Science/296959_a_298288]
-
de locuitori. Un număr mare de istorici au arătat diversele tipologii în care se poate încadra numele Zalău. La fel ca denumirea de Sălaj ("Țara Silvaniei", din latină) și denumirea Zalău provine dintr-o limbă veche. Gheorghe Chendre-Roman, autorul operei "Dicționar etimologic al localităților din județul Sălaj", susține că ambele toponime, atât Zalău cât și Sălaj, conduc ca formare spre radicalul din limba latină "sil", care derivă din "silva", iar apoi a urmat un proces de maghiarizare a cuvântului. Teoria lui
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
În ansamblu, vegetația de silvostepă se întâlnește în câmpia Tecuciului, iar cea de stepă propriu-zisă în câmpia Covurluiului. În "Scrisoare despre Tecuciu" publicată de Alexandru Papadopol Calimah în revista "Convorbiri literare" în 1893 și preluată apoi de Theodor Ciuntu în "Dicționarul geografic statistic și istoric al județului Tecuciu" în 1897 și mai apoi în "Marele dicționar geografic al Romîniei " din 1902, se face referire la un hrisov din 20 mai 1134 al domnului Bârladului, Ivanco Rostislavovici, neguțătorilor de Misivria sau Mesembria
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
în câmpia Covurluiului. În "Scrisoare despre Tecuciu" publicată de Alexandru Papadopol Calimah în revista "Convorbiri literare" în 1893 și preluată apoi de Theodor Ciuntu în "Dicționarul geografic statistic și istoric al județului Tecuciu" în 1897 și mai apoi în "Marele dicționar geografic al Romîniei " din 1902, se face referire la un hrisov din 20 mai 1134 al domnului Bârladului, Ivanco Rostislavovici, neguțătorilor de Misivria sau Mesembria cărora "le acordă să nu plătească vamă la descărcarea mărfurilor în orașul Domniei Sale Galați, ci
Tecuci () [Corola-website/Science/296974_a_298303]
-
punct de vedere administrativ, orașul era împărțit în trei culori: Roșu (care ocupa centrul vechi, denumit "Vatra Orașului"), Galben la sud (mahalalele Pităreasca și Erculești) și Albastru la nord (mahalaua Sf. Nicolae). Dintre cele opt biserici ortodoxe consemnate în Marele Dicționar Geografic al României, cea mai veche era cea legată de prima atestare documentară a orașului, din timpul ocupației moldovenești a Râmnicului în vremea luptelor dintre Ștefan cel Mare și Radu cel Frumos, în 1474. Biserica principală era însă cea zidită
Râmnicu Sărat () [Corola-website/Science/296977_a_298306]
-
același nume Mănăstirii Moldovița. Ca oraș, Fălticeniul a luat ființă, conform însemnărilor dascălululi Vasile de pe Cazania de la biserica Fălticenii-Vechi, în anul 1779, iar conform Condicii Visteriei nr. 23 din 1824, în anul 1772. Despre orașul Fălticeni se spune în „Marele Dicționar Geografic al României” că este întemeiat de Ioniță Bașotă în anul 1780, prin hrisovul domnitorului Constantin Moruzi, din 8 august, și că îndată după întemeiere, târgul Șoldănești, adică Fălticenii de astăzi, s-a populat cu locuitori din satul Baia, refugiați
Fălticeni () [Corola-website/Science/296986_a_298315]
-
erau cele obișnuite de comunicație, ci veneau peste plaiuri și locuri dosite, care astăzi sunt vestite pentru practicarea turismului montan. În anul 1864 prin Legea Administrației Locale s-a înființat Comuna Comănești formată din 7 cătune cu 3486 locuitori. Conform Dicționarului geografic din anul 1895 în Comănești funcționau 5 biserici ortodoxe, 1 biserică catolică, 2 școli mixte, o fabrică de cherestea cu aburi, mai multe fierăstraie de apă, 4 izvoare cu apă minerală, cărbuni și ozocherită. Începând cu sfârșitul secolului XVIII
Comănești () [Corola-website/Science/296996_a_298325]
-
care alți autori îl scriu "Severin" sau "Zeverin", oraș din Ungaria, pe Dunăre. Diderot a menționat Severinul în prima ediție a "Enciclopediei" sub numele de "Sornum" (de la "Szörény"), descriindu-l, după Ptolomeu, drept cetate din Dacia. Sabbathier, autor al unui dicționar al autorilor clasici greci și latini din 1773, în articolul despre “Daci”, numește Severinul cu indicativul "Acmonia". În Lexiconul lui Johann Heinrich Zedler (1706-1751) Severinul este numit "Severino", cu indicativul "Acmontia", adăugând variantele etimologice "Svverin, urbs Daciae, Severinum". Alte variante
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
și Imperiul Bizantin, din 13 martie 1261. Originea genoveză este susținută și în alte lucrări mai vechi sau mai noi; amintim, între acestea, pe cea scrisă de C. Buchholtzer și P. Rotaru, lucrarea „Pe firul Dunării. De la Baziaș la Marea Neagră”, „Dicționarul geografic al județului Dolj”, „Dunărea. Privire istorică, economică și politică”. În sfârșit, amintim lucrarea lui Al. Cebuc și C. Mocanu, care pledând pentru aceeași ipoteză, susțin că genovezii, concurenții venețienilor, ajutați de moldoveni, împing comerțul lor pe Dunăre până la Calafat
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
de David Almășanu, și la care învățau 139 de copii (mai târziu, în 1845-1846, doar 80&ndsh;90); în plus, existau o școală de băieți și una de fete. În oraș erau 6 biserici, dintre care sunt menționate în "Marele Dicționar Geografic al Romîniei" biserica Berevoieștilor, cea a Bărcenilor, catedrala orașului (fostă mănăstire închinată la muntele Athos) și biserica Sf. Ioan. Istoricul Nicolae Iorga s-a stabilit aici în 1907, și a deschis, în iulie 1908, universitatea populară de vară. În
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
C și 129 de zile senine pe an. Flora și fauna sunt diverse, hidrografia compunându-se din râul Prahova și afluenții săi. Aici se află Colegiul Național Dimitrie Cantemir. O legendă despre proveniența numelui de "Breaza" este consemnată în "Marele Dicționar Geografic al României" de George Ioan Lahovari. Conform acesteia, primul locuitor din zonă a fost un cioban care și-a construit o mică colibă pe o pășune. Soția lui a adormit într-o zi în timp ce laptele era pe foc, iar
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
încerca să-și demonstreze prestigiul prin sursele bizantine. A apărut prima colecție cu operele autorilor bizantini-"Corpus Parisinus" (1640). În 1711 apar 40 de volume. Charles du Fresne, sieur du Cange a fost considerat a fi fondatorul bizantologiei, realizând primul dicționar al limbii grecești și publicând lucrări despre lumea bizantină ca „Imperiul de Constantinopol în timpul împăraților francezi”, Despre familiile Bizantine și „Istoria Bizantină”. A publicat primul dicționar al limbii grecești și al limbii latine medievale ce au pus bazele diplomaticii bizantine
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
du Fresne, sieur du Cange a fost considerat a fi fondatorul bizantologiei, realizând primul dicționar al limbii grecești și publicând lucrări despre lumea bizantină ca „Imperiul de Constantinopol în timpul împăraților francezi”, Despre familiile Bizantine și „Istoria Bizantină”. A publicat primul dicționar al limbii grecești și al limbii latine medievale ce au pus bazele diplomaticii bizantine și paleografiei grecești. În epoca Iluminismului, în secolul al XVIII-lea, monarhia absolută și biserica erau criticate și s-a încercat astfel demolarea modelului bizantin, imaginea
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
mureșeană”, Editura Tipomur, 2003; ”Poeții revistei Echinox. Antologie (1968-2003)” de Ion Pop, Editura Dacia, 2004; ”Antologia poeților ardeleni contemporani”, Editura Ardealul, 2004; ”Efigii lirice”, Editura Ardealul, 2009; Din lirica românească de dragoste”, Editura Ardealul, 2010. Prezent, de asemenea, în numeroase dicționare: Ana Cosma, ”Scriitori români mureșeni” (2000); Ion Bogdan Lefter, ”Scriitori români din anii ’80-’90”(2000); Irina Petraș, ”Panorama criticii literare românești. Dicționar ilustrat”(2001); ”Dicționarul general al literaturii române” (2004), ”Dicționar Echinox” (2004), Aurel Sasu, ”Dicționarul biografic al literaturii
Iulian Boldea () [Corola-website/Science/301020_a_302349]