15,922 matches
-
cap să traverseze bulevardul pentru a face același lucru și la instituția similară din Ierusalimul arab. Subiectele conferințelor nu pot fi întotdeauna aceleași de o parte și de alta, dar trebuie oare să fii chior pentru a fi un "mare intelectual"? Invers, artiștii maghrebieni sau din Machreq, cântăreți, cineaști, fotografi, care vin să-și prezinte operele în micile noastre săli de la Ramallah sau din Nablus, refuză să meargă măcar până în Ierusalimul răsăritean pentru că, îmi spune directorul centrului din Salah el-Din, îi
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
mă fac să casc. Îți mulțumesc că ne-ai arătat dar tu nu ești singurul că inteligența și responsabilitatea mai pot merge mână în mână. La noi, aceste două lucruri au divorțat. Politicienii noștri au devenit vedete de varietăți; iar intelectualii noștri se îmbată cu cuvinte mari goale. Această sincopă locală nu dă decât și mai mult preț, să știi, unui destin ca al tău. Cu prietenie, pe curând. 8. Vânt de cruciadă De atunci a început Iisus să propovăduiască și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cu degetele pătate de cerneluri, scotocitori prin arhive și maniaci ai notelor din subsolul paginilor n-ar fi fost astăzi un om influent în videosferă. Prea serioși, prea profunzi, prea coerenți. Televiziunea ar fi marginalizat dintru început această nostalgie specifică "intelectualilor rupți de viață". Poporul ales și-a ales bine momentul toamna tiparului pentru a scoate capul la lumină, pentru marea întoarcere pe planetă. Cincizeci de ani mai târziu, el n-ar mai fi fost în stare să facă ce a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
noastre, dar și gustul și curajul păcii și al compromisului (truditorii din greu nu fac caz de faptul că au fost și combatanți, nici chiar atunci când nou sosiții în Israel fac lesne pe vitejii și pe fanfaronii). E altceva decât intelectualul cu tenul fără riduri care perorează în gol, à la française. Desigur, nu noi suntem vinovați de proliferarea acestui tip, dar o societate care n-a mai văzut de cincizeci de ani coarnele taurului produce aproape natural filfizoni și făcători
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
aceeași persoană cu cel care, la Ierusalim, rămâne impasibil auzind că securitatea e mai presus de lege și că o human bomb mai puțin e categoric de preferat unei sute de suspecți în plus aruncați în închisoare. În ființa acestui intelectual de stânga, ferm în convingerile sale, există de fapt doi oameni. Avem mai întâi umanistul, care-ți demonstrează, cu cele mai pure argumente ale spiritului, că pedeapsa cu moartea n-a dus nicicând la scăderea criminalității, și mai apoi omul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
demisionăm cu toții. Să ne autodizolvăm. Să predăm altora cheile. Preluați apartamentul? Atunci plătiți și ocupați-vă voi de el. Asta gândiți și dumneavoastră? Nu mi-aș permite, dar e adevărat că am auzit spunându-se și așa ceva. O idee de intelectual, mi-a replicat el. Și încă a unui intelectual responsabil. Asta ar echivala cu o capitulare și cu un cadou făcut islamiștilor care trăiesc din forța disperării. Ar însemna că morții noștri și-au dat viața pentru nimic. N-avem
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Preluați apartamentul? Atunci plătiți și ocupați-vă voi de el. Asta gândiți și dumneavoastră? Nu mi-aș permite, dar e adevărat că am auzit spunându-se și așa ceva. O idee de intelectual, mi-a replicat el. Și încă a unui intelectual responsabil. Asta ar echivala cu o capitulare și cu un cadou făcut islamiștilor care trăiesc din forța disperării. Ar însemna că morții noștri și-au dat viața pentru nimic. N-avem dreptul să privăm acest popor de ultimul său atu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
care nu vor ezita să tragă în tine de la mică distanță. Dacă tot ești în căutarea unei cauze umanitare de larg interes public, îndreaptă-ți atenția mai degrabă înspre Darfour. Uită-te la numărul din săptămâna asta al revistei Paris-Match: intelectualii cu pretenții, acolo se duc acum să-și facă poze. După care, în timp ce ne luam rămas bun: Sau, cel puțin, caută să fii absolut imparțial, în acest viespar. Căci dacă nu... Și își completează spusele tranșându-și gâtul cu indexul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
a fi străin de marile probleme ale poporului nostru" își anunța, "după îndestulă chibzuință", decizia de a se integra în "Partidul Poporului" condus de generalul Al. Averescu. Motivație formulată în acești termeni: "Se pare că e nevoie îndeosebi de contribuția intelectualilor, într-o epocă de coborâre a intelectualității generale." În 1927, era deputat de Bihor. Trei ani ulterior, în 1930, era senator de Iași, apoi președinte al Senatului în guvernul Iorga, ales "ca personalitate culturală". De menționat de asemenea Cuvântarea Marelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
susțin toți că am ajuns la o răspântie a destinelor țării, când toți oamenii cu conștiința unei răspunderi au datoria să iasă din rezerva pe care și-au impus-o. Mai mult: se pare că e nevoie îndeosebi de contribuția intelectualilor, într-o epocă de coborâre a intelectualității generale. Împrejurări desigur nu întâmplătoare te-au chemat pe d-ta, cărturar, în fruntea treburilor țării. D-ta ești un om din familia noastră a scriitorilor, cu care mă simt legat și prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
produs și insurecții armate, sub directa înrâurire a agenților de peste Nistru. Mai este ceva, ceva mai greu de definit în cuvinte puține. Sătenii sunt buni, răbdători și supuși. Acolo, la țară, m-am simțit totdeauna ca-ntre ai mei. Însă intelectualii au câștigat dela sufletul rusesc ceva deosebit. N-ași putea să spun ce. Ar putea să fie o tendință de preocupări sociale și o ignorare a chestiilor naționale, care pentru noi sunt temelia vieții politice? Ori e pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Teatrul Național" ora 11 1/2. Sara, la 7 1/2, în aula universității, deschiderea cursurilor universității muncitorești. A vorbit rectorul, am vorbit eu, cineva de la Camera de Muncă și d-rul Gr. T. Popa. Au fost muncitori destui și câțiva intelectuali, pe lângă profesorii universității muncitorești. Cursurile se vor ține în cinci locuri, după un program bine întocmit. În tren, spre București, stau de vorbă un timp cu dl. Nicorescu, care îmi spune lucruri interesante despre obiecte și mai ales monede găsite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pentru indemnizațiile membrilor și administrației deși d-sale i se datorește propunerea de indemnizație fixă. În ce privește această indemnizație (10.000 lei lunar), am informat consiliul că Ministrul s-a gândit ca ea să reprezinte tot un sprijin pentru scriitorii și intelectualii ce fac parte din consiliu, deci nu se pot face analogii cu jetoanele de prezență ce se obișnuiesc la diferitele consilii de administrație. 19 Fevruarie Astăzi, la ora zece, am fost ca să pozez, pentru un cap de expresie, la sculptorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
căpș. În lei: 518000 rublele 60000 cartofele 60000 legumele 12.000 cereale 36.000 Total net: 686.000 Munca 10 ore vara 600 8 ore iarna 300 180.000 19. VI Am vizitat "casa savanților", un fel de club al intelectualilor, cu bibliotecă bogată și expoziția cărții ruse unde se pot vedea publicațiile tuturor oamenilor de știință și a literaturii de la începutul dezvoltării lor. Lomonosov (enciclopedist din sec. XVIII e prezent în toate compartimentele). Sara reprezentație la teatrul de artă Trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
făcând o lungă expunere a literaturii actuale în America de Sud. A spus între altele: "Ne lăudăm cu vin și cu Pablo Neruda". Am vorbit eu. "Unul dintre marii noștri violoniști cu renume mondial, George Enescu, a spus la o adunare de intelectuali când i s-a dat cuvântul: Aș prefera să cânt în loc să vorbesc. Cuvintele acestea mai fuseseră spuse cândva de un umil lăutar țigan. Enescu l-a înnobilat. Aș putea să spun și eu astă-sară că aș prefera să-mi citiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
1907 s-au îmbrățișat în spasmuri și lacrimi, bucuroși că pot scăpa cu făgăduinți. Între uniunile scriitorilor iugoslavi și români au început schimburile de publicații și traduceri. La congresul Uniunii Scriitorilor din R.P.R. participă delegați iugoslavi. Sunt invitați și alți intelectuali ai republicii vecine ca să viziteze republica noastră și realizările poporului muncitor de la noi. Academia R.P.R. stabilește deasemeni legături cu academiile iugoslave și pregătește pe anul viitor cercetarea de cătră un grup de filologi și istorici a regiunii unde s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
3 milioane jumătate. E un popor cultivat și vrednic, cu o veche civilizație. Din acest popor a ieșit marele Stalin. Călătoria noastră aeriană s-a făcut destul de repede. Înaintea amiezii coboram la aeroportul capitalei gruzine. Ne-au întâmpinat scriitori și intelectuali; ne-au găzduit într-o casă unde am găsit ceva din atmosfera vechilor case boierești de la noi. Prefacerile de la noi în veacul al XIX-lea au avut puțină consistență și moda clasei dominante a urmat servil pe cea a Apusului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la Moscova. Am vizitat cimitirul din coasta muntelui ce domină orașul (Sâmbătă) așa-zisul panteon. Între stâncile colțuroase ale piscului, alături de funicularul ce servește palatul de sus, o bisericuță veche ca toate cele vechi de la Tbilisi, și câteva morminte de intelectuali, scriitori, artiști și oameni de știință. Într-o pace impresionantă odihnește aici sufletul acestui vechi și interesant popor. Sâmbătă seara, la teatrul Conservatorului, concert, dansuri artistice și dansuri populare. În sală un număr mare de nasuri respectabile, unele serioase și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai ales oamenii. Vă îmbrățișez cu dragoste pe d-ta și pe Boris. * Pescuit în mare cu dandineta, plumb la fund și câteva cârlige. La plajă, în grădini publice, lumea mai ales femeile citește "cărți groase". Nu poți distinge îmbrăcămintea intelectualilor de a muncitorilor. Femeile poartă (Soci) în majoritate covârșitoare (99%) rochii de matasă. 14 Iunie La 11 Iunie plecăm, dimineața, de la Soci, spre Rița lac în înălțimile Caucazului, aproximativ 1000 m. Drumul urmează alături cu calea ferată, coasta mării. Îndată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bună. Se simte lipsa raporturilor culturale între noi și federația iugoslavă. Cât am stat la Belgrad și la Dubrovnic am putut constata că literatura noastră e perfect necunoscută, nu numai de cătră cetățenii obișnuiți ai republicilor federale, ci și de intelectualii și scriitorii iugoslavi. Aceiași necunoaștere ale literaturii și artei țării învecinate e și la noi. Maistrul Gogu Georgescu, primit la început cu oarecare neîncredere și răceală, a avut un mare succes. Deasemenea Zinaida Pali. Iugoslavii cu care am vorbit despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
acest om politic de necesitatea legăturilor culturale între uniunea scriitorilor români și uniunea scriitorilor iugoslavi. Asta a avut ca urmare fixarea unor întâlniri între mine și scriitorii republicei vecine la Zagreb și Belgrad. Am vorbit despre acelaș lucru cu câțiva intelectuali și scriitori care trăiesc la Dubrovnic. Dintre aceștia am văzut pe unul dintre scriitorii vechi, Iosif Cosor, care a avut o carieră frumoasă și a scris piese jucate în Rusia și în Apus. Acum e suferind trupește, însă, la 77
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nu va mai îngădui să se vorbească de "dialecte". La congresul evidențiaților în agricultură (toamna 1955) am putut auzi pe Moldoveni (de pildă pe Florica Beraru de la Boroaia) rostind limba literară fără cusur. Că rostirea muntenească e justă știe orice intelectual moldovean. Gramatica uniformizează rostirile. Scriem cu toții "a făcut" și "au venit"; "acesta" și "celalalt". Cu toate rezervele unora dintre noi pentru seară, câine, mâine și pâine pe care le socotim provinciale, oricare cititor din cuprinsul R.P.R. înțelege perfect ce voim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
De multe ori speriase și țara acestuia. El a stat față în față cu sultanul Mehmed. Oastea lui a fost nimicită, dar s-a luptat bine. El și-a scăpat capul din mâinile dușmanilor.” Dacă Dlugosz ar fi fost singurul intelectual contemporan care l-ar fi lăudat pe Ștefan cel Mare, atunci ar putea un oarecine să se îndoiască de afirmațiile lui. Dar sunt atâtea mărturii în care Ștefan este socotit un erou, autorul unor fapte strălucite de arme, iar laudele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
figura printre cele mai însemnate. Din nefericire, acest exod, aproape că nu este cunoscut în lumea occidentală. Amploarea refugiului apare și din raportarea numărului de refugiați la totalul populației, reprezentând peste 20%. Orașele se goliseră, iar de la sate se refugiaseră intelectualii. Țăranii, în cea mai mare parte, au rămas pe loc. Ei își părăseau greu vatra și apoi trăiseră atâtea cotropiri, în decursul istoriei. În cele ce urmează prezentăm câteva din zilele celor trei refugii și unele aprecieri ale epocii respective
DE TREI ORI ÎN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
și problemele și dificultățile cu care s-a confruntat. Având în vedere penuria de izvoare scrise de contemporani despre societatea tradițională românească de la cumpăna celor două veacuri, cu excepția celor literare, considerăm aducerea la lumina tiparului a manuscrisului memorialistic al unui intelectual al satului moldav un demers pe deplin justificat. Autorul acestor memorii învățătorul Gheorghe Rădășanu se prezintă prin microcosmosul reprezentat de casa copilăriei, trecând, conform propriei percepții, prin marea lume a familiei Iftime, din care provenea mama sa, la macrocosmosul satului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]