16,589 matches
-
vederea. La fel se Întâmplă În numeroasele legende manuscrise care vorbesc despre „mântuirea păcătoșilor” și despre „cele preste fire minuni ale Preasfintei Stăpânii Născătoarei de Dumnezeu [...], tălmăcite de Agapie, spre folosul cel de obște al neamului creștinesc”. În toate legendele manuscrise, scenariul amintit apare În „prima minune”, ca - de exemplu - În manuscrisul BAR nr. 1361, din anul 1786 : „Pentru jidovii carii au orbit [...] și, după ce au crezut În Hristos și În preacurata lui Maică, s-au tămăduit”. Principiile care guvernează acest
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
despre „mântuirea păcătoșilor” și despre „cele preste fire minuni ale Preasfintei Stăpânii Născătoarei de Dumnezeu [...], tălmăcite de Agapie, spre folosul cel de obște al neamului creștinesc”. În toate legendele manuscrise, scenariul amintit apare În „prima minune”, ca - de exemplu - În manuscrisul BAR nr. 1361, din anul 1786 : „Pentru jidovii carii au orbit [...] și, după ce au crezut În Hristos și În preacurata lui Maică, s-au tămăduit”. Principiile care guvernează acest tip de schemă mentală paradoxală ar fi următoarele : prin natura sa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Însuși l-a convertit la ortodoxism : „m-am milostivit și [...] l-am botezat și l-am scos de la Întuneric la lumină În legea creștină, care botez luminează pre toată creștinătatea” <endnote id=" (43, p. 214)"/>. Am citat deja textul În manuscris (mss. BAR, nr. 3171 din 1792) redactat - „Împotriva jidovilor celor orbiți și rătăciți” - de către un anume Nicolae Botezatu, evreu botezat și călugărit la Mănăstirea Cernica : „M-am născut al doilea [= a doua oară] - mărturisește el În Predoslovie - când eram de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la mitropolitul Antim Ivireanul, la Începutul secolului al XVIII-lea : „limbile [= păgânii], că n-au credință, jidovii, că n-au botez, ereticii, că sunt despărțiți din brațele Bisericii”, toți fiind „vrednici de plâns” <endnote id="(656, p. 188)"/>. Într-un manuscris din 1667 (mss. BAR nr. 1570), tradus „de pre limba slovenească pre limba românească”, cel care citește și se Încrede În „scripturi ereticești” este „blestemat și proclețit” și amenințat cu „neîmblânzit județ”, la un loc cu „vrăjumașii lu’ Dumnezeu și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
536, p. 285)"/>. În Moldova și Țara Românească S-ar părea că legenda „jidovului rătăcitor” nu s-a bucurat de un ecou deosebit În Moldova și Țara Românească. O Istorie a lui Ahasverus se păstrează la Biblioteca Academiei Române, Într-un manuscris de la sfârșitul secolului al XVIII-lea (mss. BAR nr. 2313). Tot acolo am găsit o interesantă versiune cultă, chiar dacă anonimă. Vreun călugăr român de pe la 1800 a dat o formă versificată legendei, păstrată Într-un manuscris din Fondul Moses Gaster, sub
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la Biblioteca Academiei Române, Într-un manuscris de la sfârșitul secolului al XVIII-lea (mss. BAR nr. 2313). Tot acolo am găsit o interesantă versiune cultă, chiar dacă anonimă. Vreun călugăr român de pe la 1800 a dat o formă versificată legendei, păstrată Într-un manuscris din Fondul Moses Gaster, sub titlul Evreul călător : Așabec (sic !). E vorba de manuscrisul nr. 1119, de la Biblioteca Academiei Române, de la Începutul secolului al XIX-lea. Era o epocă În care „vagabondajul” evreilor săraci (care pătrundeau clandestin, din Galiția și Podolia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nr. 2313). Tot acolo am găsit o interesantă versiune cultă, chiar dacă anonimă. Vreun călugăr român de pe la 1800 a dat o formă versificată legendei, păstrată Într-un manuscris din Fondul Moses Gaster, sub titlul Evreul călător : Așabec (sic !). E vorba de manuscrisul nr. 1119, de la Biblioteca Academiei Române, de la Începutul secolului al XIX-lea. Era o epocă În care „vagabondajul” evreilor săraci (care pătrundeau clandestin, din Galiția și Podolia, mai ales În Moldova, dar și În Muntenia) era nu doar descurajat, dar și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-lea și Începutul secolului al XIX-lea, câteva texte vechi românești și-au dovedit importanța din perspectiva subiectului abordat aici. Aceste pamflete scrise sau tipărite au dat un temei zvonurilor și credințelor orale privind infanticidul practicat de evrei. Într-un manuscris românesc, datat 1784 și intitulat Obiceiuri. Rânduieli jidovești În toate lunile [anului] (mss. BAR nr. 1155), erau trecute În revistă mai multe feluri În care, chipurile, evreii ar folosi sânge de creștin : pentru prepararea „azimelor jidovești”, pentru „mâncări, chinături de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Editura Samizdat). În 1913, dr. Nicolae Paulescu prezintă in extenso cartea cu entuziasm <endnote id="(695, pp. 45- 49)"/>. De asemenea, ea a fost recopiată de mână - În parte În mediul monastic - În zeci de versiuni. Numai În colecția de manuscrise a Bibliotecii Academiei Române se află 28 de astfel de codice. Textul a circulat În tot spațiul cultural românesc, inclusiv În Transilvania <endnote id="(98)"/>. Este extrem de semnificativ faptul că scrierea a apărut sub patronajul mitropolitului Moldovei. Într-o „Înainte cuvântare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu privire la evrei. Cercetare critică”, În Anuar pentru israeliți, XII, 1889, pp. 127-143. 81. Picu Pătruț, Miniaturi și poezie, Editura Arta Grafică, București, 1985, p. 124. Dat fiind că În acest volum textul a fost cenzurat, am completat versurile lipsă folosind manuscrisul lui Picu Pătruț Stihos adecă Viers, pp. 729-735, aflat În posesia domnului Mihai Ghibu, căruia Îi mulțumesc și pe această cale. 82. Lucian Boia, Istorie și mit În conștiința românească, Editura Humanitas, București, 1997. 83. Alan Dundes, „Why is the
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Issachar Ben-Ami și Joseph Dan, The Magnes Press, Ierusalim, 1983. 128. Andrei Oișteanu, „Myth and Rite in Romanian Children’s Folklore”, În International Journal of Rumanian Studies, vol. 6, nr. 1, Amsterdam, 1988. 129. Mihai Eminescu, Scrieri politice și literare. Manuscrise inedite și culegeri din ziare și reviste, vol. I (1870-1877), Editura Minerva, București, 1905. 130. George Călinescu, Istoria literaturii române, de la origini până În prezent, ediția a II-a, Editura Minerva, București, 1982. 131. Francisc Nistor, Măștile populare și jocurile cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1983, pp. 40-57. 146. Andrei Paleolog, Pictura exterioară din Țara Românească, Editura Meridiane, București, 1984. 147. Al.I. Amzulescu, Cântecul epic eroic. Tipologie și corpus de texte poetice, Editura Academiei, București, 1981. 148. Satire politice care au circulat În public, manuscrise și anonime, Între anii 1840-1866, culese de C.D. Aricescu, Editura Tipografiei moderne Grigore Luis, București, 1884. 149. Tudor Pamfile, Mitologie românească. Dușmani și prieteni ai omului, Editura Socec, București, 1916. 150. Artur Gorovei, Literatura populară, vol. II, ediție Îngrijită de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreilor din România, Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, București, 1997. 350. Buletinul Centrului, Muzeului și Arhivei istorice a evreilor din România, Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, București, 1998. 351. O lume Într-o carte de bucate. Manuscris din epoca brânco venească, ediție Îngrijită de Ioana Constantinescu, studiu introductiv de Matei Cazacu, Editura Fundației Culturale Române, București, 1997. 352. Andrei Oișteanu, „L’utilisation des plantes narcotiques et hallucinogènes par les Géto-Daces et les Roumains”, În Etudes et Documents
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Review, nr. 6, 2001, pp. 161-189. 818. Speranța Rădulescu, „Pan-Balkan Waves in Romanian Oral Music”, În idem, pp. 133-143. 819. Tudor Pamfile, Dragostea În datina tineretului român, volum Îngrijit de Petre Florea, Editura Saeculum I.O., București, 1998 ; editarea unui manuscris inedit din 1915. 820. Cesare Lombroso, L’anthropologie criminelle et ses récents progrès, Félix Alcan, Paris, 1890. 821. Ligia Livadă-Cadeschi, „Un francez În Valahia anilor 1830. Alphonse Royer și amintirile sale de călătorie”, În Symposia. Caiete de etnologie și antropologie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
gândacii aceștiia și le dăruiește lor sănătate și putere și hrană nestricăcioasă și pază de toate relele, de deochi și de toate alte fermecătorii, ca să facă gogoșile pline de mătase curată, spre slava și lauda Ta”. Vezi Emanuela Timotin, Descântecele manuscrise românești (sec. XVII-XIX), Editura Academiei Române, București, 2010, pp. 81-84, 274-275. 910. Florin Pădurean, Stereotipuri etnice În arta românească (1848-1947), lucrare inedită, teză de doctorat la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj- Napoca, Facultatea de istorie și filosofie, coordonator științific prof. dr. Sorin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de fiecare dată cu obligații ce solicitau timp. în Iași, de asemenea, timpul e mereu prea scurt. Așa se face că răspunsurile la întrebările propuse s-au succedat la interval de o săptămînă unul de altul. Sper, totuși, ca textul (manuscris, - pentru a evita o altă întîrziere) să ajungă în al doisprezecelea ceas . Te rog să primești, dragă domnule Călin, salutări prietenești și urări de bine. Constantin Ciopraga </citation> (12) <citation author=”Constantin Ciopraga” loc="Mănăstirea Văratec" data =”22 august 1981
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
august 1981”> Dragă domnule Călin, încep cu mulțumiri pentru ilustrata din Oltenia . De două săptămîni, sînt - ca în fiecare an - la Văratec , unde am și scris, zilele acestea, comentariul despre G. Bacovia . Posibilitatea dactilografierii este, aici, exclusă, de aceea trimit manuscrisul - cu rugămintea ca pregătirea pentru tipar să fie [făcută]cu toată acuratețea. în ce privește invitația de a veni la Bacău , o accept cu plăcere, sperînd că se va găsi o modalitate de transport mai lesnicioasă. Cred că vor veni de la Iași
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
colaționare, te rog să fii bun și s-o faci mata, cu atenție. Pun, alături, patru fotografii cu Otilia Cazimir. Cu excepția celei de la masa de scris, celelalte datează de la sărbătorirea scriitoarei la șaptezeci de ani. Trimit, de asemenea, și două manuscrise, cu rugămintea să ai mata grijă de toate aceste documente. Veți reproduce potrivit deciziei proprii. în legătură cu manifestările din noiembrie , rămîne să stabilim la momentul oportun detaliile. Primește, te rog, dragă domnule Călin, prietenia și statornica mea prețuire. Constantin Ciopraga </citation
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
author=”Constantin Ciopraga” loc="Iași" data =”16 ianuarie 1987”> Iubite domnule Călin, Am fost foarte ocupat. Sînt și acum. Așteaptă pe birou lucrări cu date fixe. Nu știu dacă rîndurile alăturate mai pot fi de vreun folos. Le trimit în manuscris, în plic nerecomandat, ca să ajungă mai repede. Nu de mult, am trimis la București o scrisoare - expres. A parvenit adresantului după 6 zile! Răspunsurile la interviu - pe luna viitoare. Cu caldă prietenie și urări de bine. Constantin Ciopraga </citation> (23
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
fi bucuros să convină scopului pe care și l-a propus revista. Nu am mai primit de la Bacău nici o știre despre invitația în legătură cu Centenarul prozatorului. Probabil s-a amînat. Cu prietenie și cele mai bune urări. Constantin Ciopraga P.S. Trimit manuscrisul, fiindcă dactilografierea, aici, ar cere minimum două zile. </citation> (27) <citation author=”Constantin Ciopraga” loc="Iași" data =”23 august 1994”> Dragă domnule Călin, M-am gîndit să extrag dintr-o evocare despre Liviu Rebreanu (datată 1985) un fragment edificator. Evocarea
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
nu accept și nepublicîndu-se nu mă supăr. 2. dacă mai sus, la D[irecția] P[resei], se fac obiecții sînt de aceeași părere de la punctul 1. 3. indiferent dacă se publică sau nu, te rog f[oarte ]mult sămi înapoiezi manuscrisul sau o copie dactilografiată (deoarece la transcriere am mai făcut modificări). 4. Răspunde-mi urgent de soarta lui . Omagiul nostru doamnei și ție o strîngere de mînă amicală, Mihai Drăgan P.S. îți trimit și o fotografie, s-ar zice artistică
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Blaga, Despre conștiința filosofică, tot atît de important ca cel de acum, poate mai plin de poezie și de farmec, avînd și o mai largă deschidere. Poate va veni nu peste mult timp și clipa exegezei, mai ales că ultimul manuscris inedit va apărea, sper, în curînd la Editura Dacia. Se intitulează Ființa istorică. Am scris despre lucrare un studiu ce va apărea luna viitoare în Viața Românească , însoțit de un capitol întreg din acest mic text de filosofie a istoriei
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
ce mi le face editura de aici cu publicarea romanului istoric, Umbra de la Cozia . Propriu-zis doar directorul Simion Dima , refractar la tot ce iese din canoanele obișnuite, pentru că redactorul a îmbrățișat de la început ideea nouă a cărții. Mi-a trimis manuscrisul și la un referat extern în speranța că va fi respins. Iar cînd N. Manolescu a trimis un referat elogios n-a voit să-l citească. Ceva de neînchipuit. Iar atitudinea aceasta nu este doar față de mine (aș zice că
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
o toamnă foarte grea. Schimbîndu-se directorul editurii, cel nou mi-a cerut romanul istoric pe care celălalt nu voia să mi-l tipărească (motive personale, extraliterare). Micile modificări au fost ușor de făcut, mai grele au fost corecturile, apoi dusul manuscrisului la București, la instructorul din Consiliul Culturii care răspunde de editură și care, în urma referatelor fostului director, voia să citească textul. Bineînțeles alte modificări de-ți este și silă să mai publici în asemenea condiții, dar mai ales o nouă
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
instructorul din Consiliul Culturii care răspunde de editură și care, în urma referatelor fostului director, voia să citească textul. Bineînțeles alte modificări de-ți este și silă să mai publici în asemenea condiții, dar mai ales o nouă călătorie ca să aduc manuscrisul (adică corectura), să nu întîrzie pe poștă (opt zile face o scrisoare de aici pînă în capitală; și cu poștalionul ar ajunge mai repede) pentru că volumul trebuia să apară în 1979. În 3 decembrie se dăduse bunul de tipar, în
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]