13,759 matches
-
nuclear, biologic și chimic) care pornea automat după 0.3 secunde în cazul detectării radiaților gamma. Sarcina de a dezvolta un sistem de bază PAZ ("Protivoatomnaya Zashchita") de protecție NBC, care oferea protecție împotriva suprapresiunii exploziei nucleare inițiale și filtra particulele, dar nu oferea protecție împotriva radiației și gazului, a revenit Biroului de Proiectare KB-60 din Harkov. Sistemul a fost finalizat în 1956. Documentația a fost trimisă uzinei din Uralvagonzavod. A fost luată decizia îmbunătățirii capacităților de luptă ale tancului prin
T-54/55 () [Corola-website/Science/316245_a_317574]
-
poate folosi prefixul singur, verbul subînțelegându-se. Sunt două asemenea situații: Conjuncțiile din limba maghiară au aceeași funcție ca cele din română. Din punctul de vedere al formei pot fi: Din punctul de vedere al funcției lor, conjuncțiile pot fi: Particula a fost inclusă inițial în categoria cuvintelor modalizatoare, dar ulterior a fost și ea individualizată în cercetările lingvistice privitoare la limba maghiară, începând cu Borbála Keszler. Nóra Kugler o definește ca „un cuvânt gramatical care nu poate primi afixe, nu
Cuvintele funcționale în limba maghiară () [Corola-website/Science/316259_a_317588]
-
de propoziție [...]. Are funcția de a efectua operații asupra afirmației din propoziție [...]; exprimă un raport modal, atitudinea vorbitorului (raportarea sa afectivă, volitivă, axiologică), sau marchează reacția vorbitorului la situația de comunicare, respectiv la una din componentele acesteia [...]”. Aceeași autoare clasifică particulele în: Particulele se deosebesc de adverbe prin faptul că nu pot avea funcție sintactică, ca și cuvintele modalizatoare, dar se delimitează și de acestea prin aceea că nu pot constitui singure o propoziție și nu răspund la niciun fel de
Cuvintele funcționale în limba maghiară () [Corola-website/Science/316259_a_317588]
-
Are funcția de a efectua operații asupra afirmației din propoziție [...]; exprimă un raport modal, atitudinea vorbitorului (raportarea sa afectivă, volitivă, axiologică), sau marchează reacția vorbitorului la situația de comunicare, respectiv la una din componentele acesteia [...]”. Aceeași autoare clasifică particulele în: Particulele se deosebesc de adverbe prin faptul că nu pot avea funcție sintactică, ca și cuvintele modalizatoare, dar se delimitează și de acestea prin aceea că nu pot constitui singure o propoziție și nu răspund la niciun fel de întrebare. Cele mai multe
Cuvintele funcționale în limba maghiară () [Corola-website/Science/316259_a_317588]
-
se deosebesc de adverbe prin faptul că nu pot avea funcție sintactică, ca și cuvintele modalizatoare, dar se delimitează și de acestea prin aceea că nu pot constitui singure o propoziție și nu răspund la niciun fel de întrebare. Cele mai multe particule se formează prin conversiune din adverbe (de exemplu "már") sau din conjuncții (de exemplu "hiszen"), cuvintele respective păstrându-și în alte contexte natura originară: Există și cuvinte care sunt numai particule. Unele s-au format prin conversiune, dar au luat
Cuvintele funcționale în limba maghiară () [Corola-website/Science/316259_a_317588]
-
și nu răspund la niciun fel de întrebare. Cele mai multe particule se formează prin conversiune din adverbe (de exemplu "már") sau din conjuncții (de exemplu "hiszen"), cuvintele respective păstrându-și în alte contexte natura originară: Există și cuvinte care sunt numai particule. Unele s-au format prin conversiune, dar au luat o formă specifică pentru calitatea de particulă. Este cazul verbului "hagy" „a lăsa”, a cărui formă de imperativ, persoana a doua singular, conjugarea definită, "hagyd" are și o formă specializată ca
Cuvintele funcționale în limba maghiară () [Corola-website/Science/316259_a_317588]
-
de exemplu "már") sau din conjuncții (de exemplu "hiszen"), cuvintele respective păstrându-și în alte contexte natura originară: Există și cuvinte care sunt numai particule. Unele s-au format prin conversiune, dar au luat o formă specifică pentru calitatea de particulă. Este cazul verbului "hagy" „a lăsa”, a cărui formă de imperativ, persoana a doua singular, conjugarea definită, "hagyd" are și o formă specializată ca particulă, "hadd": Hadd lássam az új kocsidat!" „Ia să-ți văd mașina cea nouă!” Altă particulă
Cuvintele funcționale în limba maghiară () [Corola-website/Science/316259_a_317588]
-
Unele s-au format prin conversiune, dar au luat o formă specifică pentru calitatea de particulă. Este cazul verbului "hagy" „a lăsa”, a cărui formă de imperativ, persoana a doua singular, conjugarea definită, "hagyd" are și o formă specializată ca particulă, "hadd": Hadd lássam az új kocsidat!" „Ia să-ți văd mașina cea nouă!” Altă particulă, "lám", provine de la verbul "lássam" „să văd”: Lám, lám, ezt is megértük!" „Ca să vezi, am ajuns s-o trăim și pe asta!” Alte cuvinte numai
Cuvintele funcționale în limba maghiară () [Corola-website/Science/316259_a_317588]
-
particulă. Este cazul verbului "hagy" „a lăsa”, a cărui formă de imperativ, persoana a doua singular, conjugarea definită, "hagyd" are și o formă specializată ca particulă, "hadd": Hadd lássam az új kocsidat!" „Ia să-ți văd mașina cea nouă!” Altă particulă, "lám", provine de la verbul "lássam" „să văd”: Lám, lám, ezt is megértük!" „Ca să vezi, am ajuns s-o trăim și pe asta!” Alte cuvinte numai cu rol de particulă sunt formate prin compunere: "bárcsak" „numai de” (← "bár" „deși” + "csak" „numai
Cuvintele funcționale în limba maghiară () [Corola-website/Science/316259_a_317588]
-
az új kocsidat!" „Ia să-ți văd mașina cea nouă!” Altă particulă, "lám", provine de la verbul "lássam" „să văd”: Lám, lám, ezt is megértük!" „Ca să vezi, am ajuns s-o trăim și pe asta!” Alte cuvinte numai cu rol de particulă sunt formate prin compunere: "bárcsak" „numai de” (← "bár" „deși” + "csak" „numai”), "úgyszolván" „practic” (← "úgy" „așa” + "szólván" „vorbind”). Gramaticile limbii maghiare iau în seamă două feluri de articole: hotărât și nehotărât. Articolul hotărât are două forme: "a" înaintea cuvintelor care încep
Cuvintele funcționale în limba maghiară () [Corola-website/Science/316259_a_317588]
-
anumite tipuri de cuvinte pe care le conțin și prin modul predicatului. Sunt cinci tipuri de propoziții: enunțiative, optative, imperative, interogative și exclamative, fiecare cu subdiviziuni. Propoziția enunțiativă poate fi: Propoziția optativă are două subtipuri, delimitate după modul predicatului și particulele pe care le pot conține propozițiile. Astfel sunt: Propoziția imperativă are ca subiect destinatarul căruia i se adresează, iar predicatul său poate fi un verb activ, factitiv sau reflexiv, la modul imperativ. De cele mai multe ori se adresează persoanei a doua
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
injoncțiune: "Futás!" „Fuga!”, "Felállni!" „În picioare!” Propoziția interogativă este de mai multe feluri: O categorie aparte de propoziție interogativă este cea care completează o propoziție enunțiativă, fiind constituită dintr-un cuvânt propoziție, de exemplu un cuvânt de negație, dintr-o particulă sau, eventual, un adverb sau un adjectiv: "Jó a leves,ugye / igaz / mi / nem?" „E bună supa, așa-i / ai / nu?”; "Moziba megyünk, jó?" „Mergem la film, bine?” Propoziția interogativă retorică se poate delimita numai din punct de vedere pragmatic
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
ca forma reprezentativă a verbelor și folosit pentru a vorbi despre acestea în modul cel mai general, atunci când nu interesează o formă particulară a verbului. Dicționarele explicative românești sau cele bilingve folosesc tot forma de infinitiv în cuvintele-titlu, adesea omițând particula "a". Prin comparație, limba aromână nu are decât forme de infinitiv lung ("căntare", "durnjire"), iar verbele sunt date în cuvintele-titlu ale dicționarelor în forma de indicativ prezent, persoana I singular: "lucredzu", "cunoscu" etc. ul românesc are două forme, numite în
Infinitiv () [Corola-website/Science/316318_a_317647]
-
mult în acele locuri de pe placă ce fuseseră expuse la lumină mai intensă și mai puțin în cele mai expuse mai puțin la lumină. Aceasta producea o imagine de amalgam, mercurul eliminând argintul din halogenuri, solubilizându-l și amalgamându-l în particule libere de argint care aderau la zonele expuse la lumină ale plăcii, lăsând halogenura de argint neexpusă pentru a fi înlăturată în etapa de fixare. Aceasta avea ca rezultat imaginea finală nefixată, ce consta din zone luminoase și zone întunecate
Daghereotipie () [Corola-website/Science/320361_a_321690]
-
realizau trei funcții principale: tratamentul menționat anterior, preîncălzirea și pomparea apei. Tratamentul era de o importanță crucială, deoarece propriile impurități din apă și excesul de oxigen puteau perfora țevile/turbinile și putea oxida țevile; crescând încrustarea și acumularea de mici particule în fier și oțel, degradând echipamentele și reducând randamentul lor. Acesta era motivul pentru care toată apa care ajungea în Centrală era analizată în laborator și apoi supusă unui tratament complet care implica, purificarea, filtrarea, corectarea chimică, etc., înainte de intrarea
Centrala Tejo (funcționare) () [Corola-website/Science/321015_a_322344]
-
donat aproape 100.000 lei. Firma ucraineană care a vândut tabla a trimis și o echipă de meșteri tăblari ucraineni, conduși de Nicolai Kharuk (51 ani), care să o monteze pe biserică. Învelitoarea de tablă este din inox, „bombardată cu particule de aur”. A fost acoperită cu această tablă o suprafață de circa 1.000 de metri pătrați (acoperișul, crucile de pe turlele bisericii, dar și burlanele pentru scurgerea apei de ploaie). Lucrarea de montare a tablei aurite a fost finalizată în
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Cajvana () [Corola-website/Science/321124_a_322453]
-
constantă. Capul de scriere magnetizează banda cu un curent proporțional cu semnalul. Magnetizarea este distribuită de-a lungul întregii benzi. În cele din urmă, distribuția magnetizării poate fi citită, reproducând semnalul original. Banda magnetică este de obicei realizată prin înglobarea particulelor magnetice într-un liant de plastic pe peliculă de poliester. Particulele magnetice cel mai frecvent folosite sunt particulele de oxid de fier sau oxid de crom și particule de metal cu dimensiuni de 0,5 micrometri. În ultimii 20 de
Dispozitiv de stocare magnetic () [Corola-website/Science/321156_a_322485]
-
semnalul. Magnetizarea este distribuită de-a lungul întregii benzi. În cele din urmă, distribuția magnetizării poate fi citită, reproducând semnalul original. Banda magnetică este de obicei realizată prin înglobarea particulelor magnetice într-un liant de plastic pe peliculă de poliester. Particulele magnetice cel mai frecvent folosite sunt particulele de oxid de fier sau oxid de crom și particule de metal cu dimensiuni de 0,5 micrometri. În ultimii 20 de ani, banda magnetică a fost treptat înlocuită cu înregistrările digitale. În locul
Dispozitiv de stocare magnetic () [Corola-website/Science/321156_a_322485]
-
întregii benzi. În cele din urmă, distribuția magnetizării poate fi citită, reproducând semnalul original. Banda magnetică este de obicei realizată prin înglobarea particulelor magnetice într-un liant de plastic pe peliculă de poliester. Particulele magnetice cel mai frecvent folosite sunt particulele de oxid de fier sau oxid de crom și particule de metal cu dimensiuni de 0,5 micrometri. În ultimii 20 de ani, banda magnetică a fost treptat înlocuită cu înregistrările digitale. În locul creării unei distribuții magnetice în cazul înregistrării
Dispozitiv de stocare magnetic () [Corola-website/Science/321156_a_322485]
-
citită, reproducând semnalul original. Banda magnetică este de obicei realizată prin înglobarea particulelor magnetice într-un liant de plastic pe peliculă de poliester. Particulele magnetice cel mai frecvent folosite sunt particulele de oxid de fier sau oxid de crom și particule de metal cu dimensiuni de 0,5 micrometri. În ultimii 20 de ani, banda magnetică a fost treptat înlocuită cu înregistrările digitale. În locul creării unei distribuții magnetice în cazul înregistrării analogice, înregistrarea digitală are nevoie doar de două stări magnetice
Dispozitiv de stocare magnetic () [Corola-website/Science/321156_a_322485]
-
fi considerată ca energie de interacție dintre acestea. Pe baza acestor considerente se poate analiza problema stabilității sistemelor formate din sarcini mobile. Cum substanțele, la scară microscopică, sunt formate din sarcini, se pune problema dacă sunt posibile configurații formate din particule încărcate, imobile unele față de altele, care să reprezinte atomi, molecule, etc., și în care să nu acționeze forțele electrostatice. Instabilitatea unui sistem simplu, de două sarcini punctiforme este evidentă: sarcinile de același semn se resping la infinit, iar cele de
Teorema lui Earnshaw () [Corola-website/Science/321168_a_322497]
-
Jane. Când cei doi erau la o întâlnire romantică, un meterorit s-a prăbușit în apropiere și o formă extraterestră s-a atașat de mopedul lui Peter. Între timp, un prizonier evadat, Flint Marko, a căzut într-un accelerator de particule care i-a contopit trupul cu nisipul aflat în vecinătate. Ca rezultat, el putea lua orice formă își dorea, devenind astfel "Sandman". Cel mai bun prieten al lui Peter, Harry Osborn, dornic de răzbunare pentru moartea tatălui său, de care
Omul-păianjen 3 () [Corola-website/Science/321270_a_322599]
-
activitate extravehiculară de 1,4 ore pe drumul dintre Lună și Pământ. Subsatelitul a fost lansat din Modulul de Comandă și Serviciu în timp ce acesta se afla pe orbita Lunii. El a efectuat experimente de studiu al câmpurilor magnetice și ale particulelor solare. El a fost lansat la 24 aprilie 1972 la ora 21:56:09 UTC și a orbitat Luna timp de 34 de zile, și 425 de revoluții. În drum spre Lună, astronauții misiunii Apollo 16 au realizat mai multe
Apollo 16 () [Corola-website/Science/321300_a_322629]
-
nu a apărut nicio problemă. Subsatelitul (PFS-2) a fost o prismă hexagonală de 78 cm x 36 cm cu o masă de . Lansat de pe Modulul de Serviciu de pe orbita Lunii, rolul său a fost cel de a măsura plasma, energiile particulelor și câmpurile magnetice lunare. El a fost lansat folosind acționarea unui resort, care a generat o viteză relativă de circa 1,2 m/s și o viteză unghiulară de 120 rpm (4π rad/s). El a colectat date între 24
Apollo 16 () [Corola-website/Science/321300_a_322629]
-
electricitate statică. Englezul Francis Hauksbee i-a adus unele îmbunătățiri transformând-o într-un adevărat generator electric. În 1644, René Descartes (1596 - 1650) realizează un desen al liniilor de câmp din jurul unui magnet, susținând că magnetismul se datorează circulației unor particule între cei doi poli. Cuvântul "electricitate" este utilizat pentru prima dată, în 1646, de autorul englez Thomas Browne într-una din lucrările sale. Robert Boyle observă în 1675 că forțele de atracție sau respingere dintre sarcinile electrice se propagă și
Istoria electricității () [Corola-website/Science/320539_a_321868]