14,124 matches
-
100 de ani", dacă niciuna dintre condițiile care au generat construcția lui nu avea să se schimbe. A greșit cu aproape 99 de ani. Sub presiunea populației, la 9 noiembrie 1989, a căzut și Zidul Berlinului, ceea ce a marcat căderea simbolică a blocului estic. Peste un an, la 3 octombrie 1990, și cu acordul lui Gorbaciov, a avut loc și reunificarea Germaniei. La 25 ianuarie 1989 sovieticii întocmesc planul de retragere a armatei sovietice de sud, care staționa în Ungaria. Partidul
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
în Asia Mică. Întregul an 491 î.Hr. a fost dedicat pregătirilor militare și diplomatice pentru ofensiva Imperiului persan . Darius a trimis ambasadori în principalele orașe-state grecești cerându-le să i se supună și să îi ofere „pământ și apă” (gestul simbolic de supunere la perși). Multe dintre ele au primit această propunere, dar Atena și Sparta au refuzat categoric (ba mai mult, Sparta, conform lui Herodot, i-a ucis pe trimișii lui Darius). Totuși, nici Sparta și nici Atena nu au
Bătălia de la Maraton () [Corola-website/Science/299097_a_300426]
-
Unit. În turneul care a urmat, turneu intitulat War Tour, formația a cântat în concerte cu casa închisă în Europa continentală și în SUA. Imaginea lui Bono fluturând un mic steag alb în timp ce cânta „Sunday Bloody Sunday” a devenit imaginea simbolică a turneului. U2 a înregistrat albumul live "Under a Blood Red Sky" în acest turneu și a lansat și o înregistrare video live, ambele fiind preluate extensiv de posturi de radio și de MTV, mărind expunerea publică a formației și
U2 () [Corola-website/Science/299743_a_301072]
-
au lucrat la finisaj se numără Constantin Baraschi, Alexandru Călinescu, Mac Constantinescu, Ion Jalea, Dimitrie Paciurea și Costin Petrescu, toți nume cunoscute în perioada interbelică. Pe fațada sudică, sculptorii Mac Constantinescu și Constantin Baraschi au dăltuit fiecare câte o reprezentare simbolică a "Victoriei". Amplasate identic pe fațada de nord se găsesc alegoriile "Bărbăție" de Ion Jalea și "Credință" de Constantin Baraschi, precum și alte două "Victorii" create de Cornel Medrea și Dimitrie Onofrei. Lucrările decorative de la vechiul Arc de Triumf, realizate în
Arcul de Triumf din București () [Corola-website/Science/299812_a_301141]
-
din organe și care se îmbibă într-un mediu ce îl pătrunde în fiecare clipă ». Termenul de naturalism începe să fie folosit la începutul secolului al XVIII-lea, derivând din cuvântul « natural », pentru a face distincția între sistemul de interpretare simbolic și fenomenele naturale. Cuvântul este folosit mai târziu în cadrul teoriilor care exclud o cauză supranaturală. În secolul al XVIII-lea, se folosește de asemenea în vocabularul științific pentru a desemna caracterul natural al unui fenomen. Termenul va intra în desuetudine
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
fi asimilată cu o linie ce unește lacurile Geneva și Lucerna. Trecutul Alpilor Bernezi este inseparabil legat de istoria a doua cantoane: Vaud și Berna. Din anul 58 î.Hr. aceste ținuturi au aparținut Imperiului Român, care exercită însă numai autoritate simbolică asupra regiunii montane, lipsite de căi de acces. În secolul al V-lea în zona s-au stabilit burgunzii, care au inclus aceste pământuri în statul lor medieval. În 1032 Vaud s-a aflat între granițele Sfanțului Imperiu Român de
Alpii Bernezi () [Corola-website/Science/299869_a_301198]
-
Tipicul de Blaj spune că aceasta trebuie să fie cam a opta parte din cantitatea vinului. Tipicul de București spune despre apa din potir că aceasta « nu trebuie să schimbe firea vinului », iar Dr Badea Cireșanu spune că o picătură simbolică e de ajuns, insă totalitatea apei ce se varsă în potir (aici, la proscomidie, și înainte de cuminecare, la liturghie) nu trebuie să depășească o pătrime din cantitatea vinului. Agnețul ar trebui să fie destul de voluminos, încât mai tarziu, la liturghie
Proscomidia bizantină () [Corola-website/Science/299885_a_301214]
-
cununie religioasă între două persoane de același sex din România a avut loc pe 3 iunie 2006, la o zi după GayFest, când Florin Buhuceanu, directorul executiv al ACCEPT, s-a căsătorit cu partenerul său spaniol de patru ani. Căsătoria simbolică, care nu are niciun statut legal în România, a fost binecuvântată de Biserica Comunității Metropolitane din București, o confederație internațională care recunoaște uniunile între persoane de același sex și susține drepturile LGBT. Cuplul s-a căsătorit oficial câteva luni mai
Căsătorii între persoane de același sex în România () [Corola-website/Science/299302_a_300631]
-
întâlnește chiar cu detectivul care anchetează cazul, Porfiri Petrovici. Porfiri, un adevărat exemplu pentru literatura polițistă, intuiește vinovăția lui Raskolnikov, pe baza comportamentului acestuia. În delirul chinuitor al conștiinței, tânărul ucigaș are și o serie de vise cu bogată încărcătură simbolică și profetică. « Poate cea mai cutremurătoare pagină din literatura milei », așa cum o numește Valeriu Cristea, descrie coșmarul șocant al lui Raskolnikov, care își imaginează un cal bătrân omorât în bătaie de niște mujici. Tocmai prin această dualitate a personajului, capabil
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
fost neglijabil. În afară de Egipt, Siria, Iordania și Irak, alte câteva națiuni arabe au fost implicate în război, asigurând arme sau bani combatanților. Suma acestor ajutoare este necunoscută. Arabia Saudită și Kuweitul au oferit anumite ajutoare financiare și au trimis o forță simbolică să participe la lupte. Marocul a trimis trei brigăzi pe front. Palestinienii au participat de asemenea cu trupe la lupte. Pakistanul a trimis pe front 16 piloți militari. Din 1971 până în 1973, Muammar Gaddafi, liderul Libiei, a trimis avioane de
Războiul de Iom Kipur () [Corola-website/Science/299330_a_300659]
-
culoare, în cazul de față violetul, dominanța, proiectată asupra peisajului, a mulțimii, semnificând decadența, amurgul, văzut ca un sfârșit de lume, o viziune asupra declinului omenirii. Culoarea violet devine simbol prin efectul straniu al generalizării ei. Totuși există și interpretări simbolice preexistente, culturale ale violetului - violență, fast, precum și artificialitate. Fiind considerată o culoare care înghite lumina, violetul este o culoare de doliu, culoare a secretului. O altă imagine simbolistă este aceea a monotoniei orașului, populat de o lume leneșă, sortită pieirii
Amurg violet () [Corola-website/Science/299384_a_300713]
-
între elementele naturii și stările afective create de spațiul poetic. Corespondențe se creează între simboluri și natură. În „”, corespondențe sunt violetul obsedant și sfârșitul apropiat al lumii, generat de această „lume leneșă”, decadentă, cât și ideea de moarte și anotimpul simbolic al stingerii naturii, „toamna violetă”. Prima strofă ca și celelalte este încadrată de cele două versuri cu rol de lait motiv,creând impresia unui spațiu închis în care ființa umană agonizează .Plopii sunt ipostaze ale eului liric prin care se
Amurg violet () [Corola-website/Science/299384_a_300713]
-
Înaintarea sovietică peste râul Vistula în nord s-a făcut într-un vacuum operațional, de vreme ce nu erau forțe importante poloneze în zonă. Pe de altă parte, la sud de Varșovia, unde se decidea soarta bătăliei, Tuhacevski a lăsat numai forțe simbolice, care să apere joncțiunea vitală dintre fronturile sovietice de nord-vest și de sud-vest. Alt factor care a influențat situația de pe front a fost neutralizarea Armatei I de cavalerie a lui Budionnîi, care era foarte temută în rândurile comandanților polonezi. Această
Războiul polono-sovietic () [Corola-website/Science/299352_a_300681]
-
reprezentări caricaturale o constituie disproporționarea și exagerarea unor anumite parți ale anatomiei. Stil grafic echivalent pamfletului scris, caricatura poate fi considerată un gen al artelor plastice care își trăiește cu precădere existența în paginile publicațiilor. Caricatura ironizează în forme directe, simbolice sau metaforice, cu text ori fără cuvinte, aspecte și mentalități sociale, persoane de notorietate sau indivizi oarecare. Caricatura amuză majoritatea dar îi și irită pe alții, oricum, de cele mai multe ori creează reacții de receptare și nu trece neobservată. Mass-media de
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
în Paris, iar Joyce, care întrevedea posibilitatea traducerii în franceză a unor opere ca "Portret al artistului în tinerețe" și "Oameni din Dublin", acceptă. Schimbarea, hotărâtoare pentru următorii douăzeci de ani din viața scriitorului, este precedată însă de o vizită simbolică: în iunie 1920, James Joyce și Ezra Pound, cei doi titani ai modernismului englez, se întâlnesc în Sirmione, pentru prima oară. Sosirea familiei Joyce la Paris în anul 1920 (8 iulie, Gare de Lyon) marchează un regres în evoluția firească
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
că "Veghea lui Finnegan" este un „lapsus continuu”. Ipoteza lui MacMahon poate fi legată de teoriile formulate de Jacques Lacan și Julia Kristeva, conform cărora modernismul literar în general, prin limbajul lui inovator, reprezintă o astfel de perturbare a „Ordinii Simbolice”, o invazie a subconștientului. Cea mai faimoasă interpretare psihanalitică îi aparține însă lui Jacques Lacan, care îi dedică lui Joyce un seminar, "Le sinthome", în 1975-76. Conform lui Lacan, pentru Joyce scrisul are funcția de preveni instaurarea unei psihoze, fiind
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
care îi dedică lui Joyce un seminar, "Le sinthome", în 1975-76. Conform lui Lacan, pentru Joyce scrisul are funcția de preveni instaurarea unei psihoze, fiind „cordonul suplimentar” care unește, într-un nod boromean cele trei registre (sau „Ordini”) psihanalitice: Imaginarul, Simbolicul și Realul. Un astfel de cordon, denumit „sinthome”, este soluționarea unei traume generate de eșecul, absența sau carența instanței patriarhale a legii, „Nom-du-Père” („Numele tatălui” un fel de tată simbolic), necesare funcționării normale a oricărui psihic. Jean Guy Godin identifică
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
un nod boromean cele trei registre (sau „Ordini”) psihanalitice: Imaginarul, Simbolicul și Realul. Un astfel de cordon, denumit „sinthome”, este soluționarea unei traume generate de eșecul, absența sau carența instanței patriarhale a legii, „Nom-du-Père” („Numele tatălui” un fel de tată simbolic), necesare funcționării normale a oricărui psihic. Jean Guy Godin identifică în "Portret" episodul semi-autobiografic care a declanșat criza în copilăria scriitorului: îndreptându-se spre Cork pentru a vinde ultima proprietate a familiei, Stephen și tatăl său călătoresc cu trenul, dar
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
pentru cuminecarea credincioșilor s-a început a se tăia din prescură alte părticele separate, ceea ce contrazicea conceptul de «o unică pâine și un potir unic». Astfel, începând cu secolul al XVII-lea, aceste părticele suplimentare nu au, decât o valoare simbolică. Ele se taie întru pomenirea alor personaje, dar ele nu sunt oferite și sfințite, decât la ruteni. Pe alocurea, mlekiții încă decupează alte părticele pentru cuminecarea credincioșilor, iar aceste părticele se pun pe un alt disc. Totuși, s-a dezvoltat
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
a pictorului a avut loc pe data de 9 septembrie. În afara acestor fapte, nu știm nimic sigur despre viața particulară a lui Bosch. Mai multe întrebări, rămase încă fără răspuns, se ridică în legătură cu acest artist flamand. După opinia unor comentatori, simbolica operei lui Hieronymus Bosch ar putea fi legată de faptul că ar fi fost membru al sectei ""Homines Intelligentiae"", care - năzuind la atingerea inocenței cerești - asocia libertinajul cu emanciparea mistică. Este cunoscută și ipoteza privind preocupările alchimiste ale lui Bosch
Hieronymus Bosch () [Corola-website/Science/298841_a_300170]
-
asemănător cu cel al Republicii Parlamentare, diferențele fiind legate de șeful statului și modalitatea de alegere al acestuia. Monarhii din aceste sisteme au cunoscut o reducere treptată a atribuțiilor lor, mai ales după anul 1945, rolul acestora fiind mai mult simbolic. Cu toate acestea, există "puteri de rezervă" pe care aceștia le pot folosi (mai ales în Marea Britanie), însă acest lucru ar putea duce la o criză puternică în statul respectiv. Această formă de guvernământ este considerată stabilă, întrucât șeful statului
Formă de guvernământ () [Corola-website/Science/298866_a_300195]
-
democratică a țării, asignează astfel cele trei puteri ale Statului: În statele cu formă de guvernământ parlamentară (ex: Germania), prim-ministrul (sau cancelarul) este șeful guvernului, autoritatea executivă în stat, șeful statului (monarh sau președinte) având, cu mici excepții, funcții simbolice. Guvernul este numit de către Parlament, iar în unele cazuri Parlamentul alege și Președintele țării. În majoritatea cazurilor, Președintele are rolul de a media conflictele politice și de a reprezenta pe plan extern țara, neavând atribuții executive. În cele cu formă
Formă de guvernământ () [Corola-website/Science/298866_a_300195]
-
cele ale starețului Templului, ajunge la un moment de iluminare demonică, în care înțelege că singurul mod în care îl poate iubi pe Buddha este clipa în care îl ucide pe Buddha. Incendierea Templului de aur capătă astfel o valoare simbolică, se transformă într-un sacrificiu al frumuseții pe care omul modern, în absoluta lui alienare, nu o mai poate percepe corect. Apărut în perioada când în Europa făceau vogă romanele existențialiste, Templul de aur propune un destin apropiat de cel
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
al idealului samurailor; esența și valoarea filozofiei budiste; și la baza tuturor acestor teme, viziunea apocaliptică a lui Mishima cu privire la opera modernă, prevestind într-un anume fel “sfârșitul care se apropie”. Unii critici consideră tetralogia lui Mishima drept o ilustrare simbolică a destinului națiunii japoneze în secolul al XX-lea. Honda găsește un tânăr care iarăși pare să fie o reîncarnare a aceleiași persoane. Până atunci, Honda era convins că viața sa lungă se datorează lipsei lui de puritate. Honda doar
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
cultură. Opera lui principala în această direcție, "Philosophie der symbolischen Formen", a fost publicată în trei volume: "Die Sprache (Zur Phänomenologie der sprachlichen Form)" în 1923, "Das mythische Denken" în 1925 și "Phänomenologie der Erkenntnis" în 1929. În "Filozofia formelor simbolice" Cassirer a aplicat principiile gândirii kantiene în direcția elaborării unei teorii a culturii prin care afirma că limba, miturile, religia, arta, știința sunt forme simbolice, de unde și conceptul de om că "animal simbolic". În ciuda climatului politic nefavorabil, Cassirer a fost
Ernst Cassirer () [Corola-website/Science/298954_a_300283]