13,844 matches
-
scrie „În acea vreme forțele patriotice în frunte cu comuniștii organizau lupta pentru eliberarea țării de sub jugul fascist”. După niște secvențe bizaroide într- un cimitir al eroilor, intră și primul moment de propagandă, așa cum intră azi Publicitate în filmele de la televizor : intelectualul întors șocat psihic și fără un picior din primul război mondial țipă la niște burjui umflați care îi dansează vals în casă - „Pentru ceafa dumitale, domnule inspector, am făcut-o, pentru mâinile dumneavoastră, doamnă !...”. Era una dintre tezele favorite
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
politică din România „fără temere sau rezervă în dezbaterile publice”. Ca și întreaga Europă de Est, România cunoaște între 1965 și 1970 o îmbunătățire semnificativă a nivelului de trai. Autoturismele Dacia încep să apară pe piață ; cresc vânzările de frigidere, televizoare și mașini de spălat, multe de fabricație românească. La Televiziunea Română sunt difuzate cu mare succes seriale occidentale, în frunte cu Sfântul interpretat de Roger Moore. În 1967 se deschide o linie de îmbuteliere Pepsi la Constanța. Construcția de locuințe ia
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
concediați, alții insistă cu încăpățînare lovindu-se de toți pereții. Ce s-a întîmplat ? Pe piața noastră a apărut filmul comercial, filmul cu calitățile și defectele sale, publicul nostru este atras de nou tatea genului și belșugul cantitativ al comodității televizorului. În studiou au apărut sarcini noi, pînă acum considerate ca fiind neesențiale : rentabilitatea [...]. Ne întrebăm : este, oare, necesară o adaptare la genul filmelor comerciale ? Și imediat întrebarea următoare : facem concesii față de ideologie? Tov. Sergiu Nicolaescu răspunde la prima întrebare, încercând
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
fac un film de mare importanță națională ca : Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare. În clipa aceea întîmpinăm atîtea greutăți în aprobarea devizului. Un film din acesta poate fi văzut de jumătate din populația țării noastre, sau mai mult, că la televizor cînd se dă este văzut de mult mai mulți oameni. La puterea aceasta de propagare a filmului nu avem destulă înțelegere din punct de vedere al devizelor. Ceea ce facem noi este un produs văzut de milioane de oameni și este
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cineva ? — Am privit cum pleacă trenurile... — Gelu, băiatul tău, ți-a lăsat o scrisoare... — Ce scrie ? — Că s- a săturat. Vrea să respire alt aer. — Și ? — Că pleacă. — Unde ? Dialogul se desfășoară în întunericul unei camere luminate doar de ecranul televizorului, între un bărbat și o femeie văzuți din spate, așezați pe fotolii. Acorduri „poetice” de pian ușor dezacordat. După întrebarea „Unde ?”, un frumos cal negru în alergare, simbol al libertății, apare pe ecranul televizorului, venind la ralanti din Pământ al
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
unei camere luminate doar de ecranul televizorului, între un bărbat și o femeie văzuți din spate, așezați pe fotolii. Acorduri „poetice” de pian ușor dezacordat. După întrebarea „Unde ?”, un frumos cal negru în alergare, simbol al libertății, apare pe ecranul televizorului, venind la ralanti din Pământ al lui Dovjenko prin Copilăria lui Ivan al lui Tarkovski. Ca și cum metafora vizuală cabalină n- ar fi fost de ajuns, o voce din off declamă melancolic : „Les chevaux, comme une fête perdue au fond de la
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în care filmul lui Pintilie se poate transforma într-un film- supapă, ca Puterea și Adevărul, de pildă, în care tot răul e aruncat în spinarea întunecatu lui regim Dej, în vreme ce epoca Ceaușescu e lumina - este momentul în care din televizorul bufetului se aude crainicul sportiv întrebând : „Cine va juca în divizia B în anul 1961 ?”. Acest element diegetic indică actualitatea filmului, retardată cu nouă ani față de prezentul sălii de cinema. Ieri întunericul, de azi lumina... Dar întunericul vine, copleșitor, în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
drog. Logodnicul ei cel mai recent, și el consumator de iarbă, poartă plete, blugi sufle cați până la genunchi și cizme roșcate. Ce oroare... Hans nu apreciază tradiționalele sarmale pe care Doina i le face cu dragoste, la cuptor. Pe ecranul televizorului capitalist vedem împușcături, teroriști, se ciocnesc mașini, urlă sirene. Doina nu mai face sarmale, lasă pe masă kai‑ serfleisch și bratwurst. La televizor, poliția bate demonstranți care cer salarii mai mari și condiții de viață mai bune. Doina se gândește
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Hans nu apreciază tradiționalele sarmale pe care Doina i le face cu dragoste, la cuptor. Pe ecranul televizorului capitalist vedem împușcături, teroriști, se ciocnesc mașini, urlă sirene. Doina nu mai face sarmale, lasă pe masă kai‑ serfleisch și bratwurst. La televizor, poliția bate demonstranți care cer salarii mai mari și condiții de viață mai bune. Doina se gândește la prietena ei, Amalia - ce-o face ea acum ? Inventarul nenorocirilor capitaliste continuă minuțios și alert. În timpul scorțoasei petreceri „nemțești” de Anul Nou
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
puțin la fel de inteligent și util ca inginera. Un caz special din punct de vedere propagandistic îl reprezintă Salutări de la Agigea (1984). Pentru a întări îndemnul la muncă patriotică pe șantierul de la Canalul Dunăre - Marea Neagră adresat liceenilor, sunt inserate diegetic, la televizor, secvențe din Răsună valea (1950). Apelul la resursele propagandei filmate din perioada stalinistă acută e semnificativ pentru „arcul peste timp” al propagandei care se închide în ultimii ani ’80. Filmele pe teme sătești au ca principală componentă propagandistică exact inversul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Casa dintre câmpuri : În curând pe ecrane, un nou film despre muncă și dragoste, emoționant, captivant, duios ! O problemă de etică ! O distribuție prestigioasă : Horia Căciulescu, Puiu Călinescu, Sebastian Papaiani ! Cântă Luigi Ionescu și Benone Sinulescu ! se aude dintr-un televizor, sinteză batjocoritoare a cinekitschului socialist. Probleme personale (1981) sau Supapa ca simptom Filmul (regia David Reu, scenariul Grigore Zanc) apare în perioada 1980- 1983, de relativă liberalizare a tematicii și tratării cinematografice. Mecanismul supapei e pus la lucru în parametrii
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
întrucît i-au fost micșorate condițiile de aplicare practică prin adoptarea unui nou cadru legislativ privind finanțarea și principiile morale în activitățile politice. De altfel, echipamentul audiovizual în locuințele populației se ameliorează rapid, așa cum arată, de exemplu, progresia parcului de televizoare în Franța, care număra 125000 receptoare în 1955, 988000 în 1959, 3,4 milioane în 1963, 7,4 milioane în 1967. În 1973, 79% din populație poseda televizoare (14,5 milioane), iar în 1988 procentul depășește 94%, cu 28 milioane
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
locuințele populației se ameliorează rapid, așa cum arată, de exemplu, progresia parcului de televizoare în Franța, care număra 125000 receptoare în 1955, 988000 în 1959, 3,4 milioane în 1963, 7,4 milioane în 1967. În 1973, 79% din populație poseda televizoare (14,5 milioane), iar în 1988 procentul depășește 94%, cu 28 milioane de aparate. Avîntul mijloacelor audiovizuale de comunicare în masă schimbă condițiile de funcționare ale comunicării politice și facilitează aplicarea noilor tehnologii politice. I. Mediatizarea vieții politice Auzim, din ce în ce mai
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Pentru aceeași perioadă, ascultarea radioului a scăzut de la 88% la 85%, cu o disociere a funcției sale informative, întrucît numărul auditorilor exclusiv interesați de informații scade de la 22% la 19%. Privitor la televiziune, proporția indivizilor care se uită zilnic la televizor a sărit de la 65% la 73%. Durata medie de vizionare se mărește, trecînd de la 16 ore pe săptămînă, în 1981, la mai mult de 20 de ore, în 1989. Informația televizată cotidiană beneficiază de o foarte largă audiență. Între septembrie
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
cu mult înaintea jurnalelor (37%), a radioului (30%), a conversațiilor (20%), a sondajelor (12%), a mitingurilor (6%), a afișelor (4%), a broșurilor (4%). Principala motivare este cercetarea informației (83%) și nu determinarea votului (3%). Motivațiile pentru urmărirea emisiunilor politice la televizor sînt următoarele: pentru a mă informa asupra programelor oamenilor politici (40%); pentru cunoașterea argumentelor oamenilor politici de care nu sînt apropiat (25%); pentru că omul politic invitat se apropie de concepțiile mele (22%); pentru că mă interesează politica și urmăresc în mod
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
mă informa asupra programelor oamenilor politici (40%); pentru cunoașterea argumentelor oamenilor politici de care nu sînt apropiat (25%); pentru că omul politic invitat se apropie de concepțiile mele (22%); pentru că mă interesează politica și urmăresc în mod regulat emisiunile politice de la televizor (21%); pentru că emisiunile politice sînt adevărate spectacole (16%); nu urmăresc niciodată emisiunile politice la televizor (14%). Punîndu-se problema opțiunii între programe concurente, emisiunile oficiale nu sînt amintite decît de 36% dintre cei chestionați, cifră care apare în mod verosimil printr-
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
sînt apropiat (25%); pentru că omul politic invitat se apropie de concepțiile mele (22%); pentru că mă interesează politica și urmăresc în mod regulat emisiunile politice de la televizor (21%); pentru că emisiunile politice sînt adevărate spectacole (16%); nu urmăresc niciodată emisiunile politice la televizor (14%). Punîndu-se problema opțiunii între programe concurente, emisiunile oficiale nu sînt amintite decît de 36% dintre cei chestionați, cifră care apare în mod verosimil printr-o prezentare de sine valorizantă. 55% dintre indivizii intervievați mărturisesc, totuși, că s-ar uita
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
un viu interes pentru campanie. Dacă nivelele de expunere la informație pentru americani sînt superioare nivelelor înregistrate la francezi, acestea din urmă sînt caracterizate de o atenție mult mai susținută. În schimb, cei intervievați declară că nu au văzut la televizor nici o emisiune oficială, 50% pentru Mitterrand și 53% pentru Chirac. Doar 5,5% au urmărit în mare măsură emisiuni dedicate celui dintîi și 5,3% pentru cel de-al doilea. Dezbaterea televizată dintre cei doi candidați a fost urmărită de
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
transmisia în direct a mitingului n-au apucat să întrerupă emisia înainte ca strigătele furioase ale mulțimii, și mai ales figurile descompuse de furie și de teamă ale celor doi Ceaușești, să devină vizibile în prim-plan pe ecranele tuturor televizoarelor. Această apariție a unei puteri care se prăbușește brusc a explodat pretutindeni în întreprinderi, instituții, comitete de partid și în toate unitățile militare, unde se viziona în colectiv mitingul de la București, pentru ca, în cel mai îndepărtat colț al țării, să
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
prânz, 24 de ore din 24, i-a înghițit și i-a învestit în asemenea măsură încât au reacționat de parcă ar fi fost cu toții prezenți și activi la revoluție, când era de fapt vorba doar de proiecția tuburilor catodice ale televizoarelor. Ar fi poate interesant încă și azi să confruntăm reprezentările despre revoluție ale celor care, în decembrie 1989, erau în stradă cu cele ale compatrioților care aveau acces la televiziunea în culori, comparate cu cele ale majorității, care vedea doar
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Dragomir (Sibiu), generalul Ștefan Toader (Caraș-Severin), colonelul Constantin Sava (Ialomița), precum și alți ofițeri superiori (în județele Teleorman, Vâlcea, Suceava, Alba-Iulia). De altfel, pe 23 decembrie dimineața, ziarul La datorie, săptămânal al armatei, publică Comunicatul către țară al CFSN, difuzat la televizor și radio târziu în noaptea de 22. La alineatul 5, în varianta destinată forțelor armate, se precizează: "Din acest moment se dizolvă toate structurile de putere ale clanului Ceaușescu. Guvernul se demite. Consiliul de Stat și instituțiile sale își încetează
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
care putea părea mult mai radical decât altele, prevede respectarea angajamentelor internaționale ale României și, în primul rând, a celor privitoare la Tratatul de la Varșovia. A doua zi, pe 23 decembrie la ora 14:00, Iliescu apare din nou la televizor, anunță (cu o întârziere de 21 ore) capturarea soților Ceaușescu și oficializează isteria "amenințării teroriste", descriindu-i pe teroriști drept "indivizi fanatici, care acționează cu o cruzime fără precedent, trăgând în locuințe, în cetățeni, provocând victime în rândul militarilor". În
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
lipsită de lideri reali și mai ales aproape invizibilă prin cenzura oricăror mijloace de informare interne provoacă prăbușirea lui Ceaușescu, însă puterea nu e preluată de persoane care au fost în stradă, ci de cele care au apărut (doar) la televizor. Episodul sângeros al teroriștilor are în acest context nu doar funcția care rămâne esențială de a legitima această substituire, ci și pe cea, derivată, de a provoca retragerea mulțimii din stradă, transformând-o din protagonist al revoluției în simplu spectator
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Împreună cu tiranul/dictator, "odioasa lui soție" e și ea obiectul eliminării directe, ca și al unei demonizări în efigie, prin cele câteva epitete formulare și stereotipe recurente. Corolarul acestei deminutio capitis simbolice este imaginea uciderii reale, proiectată pe toate ecranele televizoarelor, după o îndelungă, obositoare și suspectă așteptare, în zorii zilei de 26 decembrie. Se cristaliza astfel simbolistica "țapului ispășitor", care limita obiectivul revoluției la eliminarea "clanului Ceaușescu" din câmpul politic, așa cum îl formula și Proclamația CFSN din 22 decembrie. Curând
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
restructurărilor care ar trebui să afecteze fondul raporturilor și structurilor sociale, dar rămân prea adesea pur formale, contrabalansate în planul invizibil al faptelor de o îndârjită sabotare a inovației, se regăsește in nuce în aceste episoade originare ale revoluției la televizor. Drept consecință, constatăm că, încă din primele luni ale anului 1990, una dintre marile bătălii dintre putere și opoziție are drept obiect accesul la televiziunea încă unică și strict controlată de FSN. Dacă n-ar fi decât să amintesc episodul
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]