14,325 matches
-
Ce poate să se întîmple cu o hîrtie? Conchise spiritual: Aștepta s-o ridice dumnealui. Melania Lupu păru decepționată: "A sesizat deci, draga mea, a intuit! Recunoaște că nu te așteptai la atâta per-spi-ca-ci-ta-te. Mă întreb însă de ce n-a zburat hârtiuța. Probabil, curentul nu a fost îndeajuns de puternic. Nu poți spera că acest eșec îl va face să abandoneze ideea. Presupune, fetițo, că va relua experiența. Ei și? Nu, draga mea, nu-i chiar ei și! Căci amănuntul certifică
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
de un urlet flămând de lupi. - Înainte - strigă Făt-Frumos calului, care sbura asemenea unui demon urmărit de un blestem prin negura nopții. Luna palidă trecea prin nouri suri ca o față limpede prin mijlocul unor vise turburi și seci. Făt-Frumos zbura... zbura necontenit. - Mă arde-n spate! - zise fata c-un gemăt apăsat, ca și când s-ar fi silit mult ca să nu spuie încă. Făt-Frumos se uită, și văzu o bufniță mare și sură din care nu străluceau decât ochii roșii, ca
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
un urlet flămând de lupi. - Înainte - strigă Făt-Frumos calului, care sbura asemenea unui demon urmărit de un blestem prin negura nopții. Luna palidă trecea prin nouri suri ca o față limpede prin mijlocul unor vise turburi și seci. Făt-Frumos zbura... zbura necontenit. - Mă arde-n spate! - zise fata c-un gemăt apăsat, ca și când s-ar fi silit mult ca să nu spuie încă. Făt-Frumos se uită, și văzu o bufniță mare și sură din care nu străluceau decât ochii roșii, ca două
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
amintirile a ceea ce nu ai vrut să fii te vor putea elibera, ca să pleci vindecat din viața asta. * Omul cu pistolul în ceafă nu așteaptă să moară, ci să vadă dacă nu cumva este imposibil să mori după ce ți se zboară creierii. * Va veni momentul când timpul ne va da afară din ființă. Cine nu va sărbători? * Ca orice despărțire fundamentală, moartea ne doare. Părăsim, în fond, un acasă în care am cunoscut iubirea și bucuria, visul și împlinirile, puterea și
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
apreciat pentru rapiditatea și eficiența în serviciile pe care trebuia să le presteze, cu timpul și cu experiența, cine știe, cândva avea să vină ziua în care să prezideze și el o comisie de votare, aspirații mai înalte decât aceasta zburaseră pe cerul providenței și nimeni nu se mai mira. Când se întoarse în sală, președintele, pe jumătate necăjit, pe jumătate amuzat, exclamă, Omule, nu era nevoie să vă udați în halul ăsta, Nu are importanță, domnule președinte, spuse membrul comisiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
mai gândesc, te pup, Și eu, Dulce, Foarte dulce. Ospătarul îi aduse mâncarea, Poftiți, domnule primar, poftă bună. Tocmai ducea furculița la gură când o explozie făcu clădirea să vibreze de sus până jos, în timp ce geamurile dinăuntru și de afară zburau în țăndări, mese și scaune au fost aruncate la pământ, unii oameni țipau și gemeau, câțiva erau răniți, alții năuciți de șoc, alții tremurau de spaimă. Primarul sângera dintr-o tăietură pe care-o avea pe față, provocată de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
încrederea dumneavoastră, au fost cuvintele dumneavoastră, în afară de asta, dacă unul a greșit și celălalt a îndreptat, reușita e a amândurora, Dacă la ora opt treaba asta nu va fi rezolvată, vă voi accepta demisia imediată, Da, domnule prim-ministru. Elicopterul zbura jos, pe deasupra uneia dintre coloanele de mașini, oamenii făceau semne de pe șosea, trebuie că își spuneau unii altora, E al televiziunii, e al televiziunii, și faptul că era a televiziunii acea pasăre rotitoare însemna, pentru toți, garanția sigură că impasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
acolo nu va trece nimeni și, dacă nu spun nici o muscă, permiteți-mi această glumă, nu e atât pentru că muștele n-ar putea trece, ci pentru că, atât cât pot să deduc din comportamentul lor obișnuit, nu au nici un motiv să zboare atât de sus. Președintele republicii făcu o pauză pentru a-și drege glasul și încheie, Domnul prim-ministru are cunoștință de propunerea pe care am prezentat-o adineauri și, desigur, o va supune în scurt timp dezbaterii guvernului, care, firește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
postul șase și demară. Cum tranzitul era redus și nu se zărea nici umbra vreunui polițist pe străzi, tentația de a trece peste oricâte semafoare roșii i-ar apărea în cale era puternică și comisarul nu-i rezistă. Nu fugea, zbura, abia ridica piciorul de pe accelerație, dacă trebuia să frâneze, o făcea în derapaj controlat, așa cum îi vedea făcând pe acei acrobați ai volanului care, în filmele în care au loc urmăriri cu automobile, îi obligă pe spectatorii mai nervoși să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
facă griji, mulțumesc mult, și, cum întâmplarea uneori aranjează bine lucrurile, cineva de la un etaj superior al acestei clădiri lansează un pumn de hârtii, și altul, și altul, iar aici, jos, oamenii ridică brațele ca să le prindă, și hârtiile coboară, zboară ca niște porumbei, și una dintre ele s-a odihnit pentru un moment pe umărul comisarului și a alunecat în jos. Până la urmă încă nu e nimic pierdut, orașul a luat problema în mâinile sale, a pus sute de xeroxuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
alcătuită din pantaloni lungi, mulați, de la Marni, bluzițe din dantelă Yves Saint Laurent și minuscule jachete din piele, semnate Rick Owens. Dacă era să poarte ceva de supercalitate, era musai de la Ossie Clarke sau Dior, și era În stare să zboare până la Londra special ca să se aprovizioneze cu ceea ce avea mai bun de oferit Dover Street Market 1. Totuși, să se gătească de zile mari era adevărata obsesie a lui Lauren. Dacă treceai pe la ea Întâmplător În mijlocul după-amiezii, era la fel de probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
răcoroase de toamnă, nu avea ciorapi, fiind Încălțată cu niște papuci roz pastel din piele de crocodil. O capă moale, verde, din blană de vulpe, era aruncată neglijent peste spătarul scaunului pe care ședea. Arăta foarte odihnită pentu cineva care zburase deasupra Atlanticului de două ori În tot atâtea zile. În timp ce mă Îndreptam spre ea, m-am uitat prin restaurant. Am observat dezamăgită că erau cel puțin patru tipe Îmbrăcate cu haine albe. La New York, ciclul de derulare a modei este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Era liniște, cu excepția zgomotului produs de valuri atunci când se loveau de barcă și a cântecului păsărilor de pe țărm. Întregul golfuleț era al nostru - cea mai privată plajă pe care ai putea-o găsi vreodată. Din când În când, un pescăruș zbura prin apropiere, cotind spre noi ca și cum ar fi vrut să tragă cu ochiul pe puntea noastră. În răstimpuri, se auzea vocea plăcută a vreunui membru al echipajului Întrebând: „Doriți ceva de băut“? —Auzi? zise Hunter, pe neașteptate. Ce e? am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
în care se înalță luna în arcul ei și altceva nu mai vezi, doar rotunjimea de un galben strălucitor a astrului, atât de mare că ți se face frică și uiți că trăiești aici, pe pământ, și îți imaginezi că zbori, că taxiul are aripi și că zbori efectiv prin spațiu. Nici o carte nu poate copia toate astea. Vorbesc despre transcendența adevărată, Harry. Când lași timpul în urmă și pătrunzi în adâncimea și profunzimea lumii. Pentru asta nu e nevoie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
ei și altceva nu mai vezi, doar rotunjimea de un galben strălucitor a astrului, atât de mare că ți se face frică și uiți că trăiești aici, pe pământ, și îți imaginezi că zbori, că taxiul are aripi și că zbori efectiv prin spațiu. Nici o carte nu poate copia toate astea. Vorbesc despre transcendența adevărată, Harry. Când lași timpul în urmă și pătrunzi în adâncimea și profunzimea lumii. Pentru asta nu e nevoie să conduci un taxi, băiatule. Orice vechitură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
a spus el, o să se clarifice totul la timpul lui. În prima parte a mesei, n-am spus prea multe. Scandalul de la restaurant, din după-amiaza aceea, mă zguduise destul de rău și, în timp ce Harry îi dădea înainte cu povestea, gândurile îmi zburau către Marina și idiotul de bărbatu-său, către întregul lanț de împrejurări nenorocite care mă dusese la cumpărarea blestematei de bijuterii de la M.F.P. Dar șeful lui Tom era în formă în seara aia și, cu ajutorul unui scotch înainte de cină și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
de lacrimi și am rămas cu toții locului, încremeniți, neștiind dacă să plângem împreună cu ea sau să râdem. În ce mă privește, a fost unul dintre cele mai stranii, mai transcendente momente din viața mea. Peștii trebuie să înoate, păsările să zboare Eu îl iubesc pe el deși mă doare... În seara aceea, Rufus s-a suit în avion și s-a întors acasă, în Jamaica. Din câte știu, nu a mai venit niciodată aici. Ce a urmat Tom era derutat. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
disperat, în căutare de referent. Cuvintele erau incapabile să recupereze schimbarea și deveniseră simple purtătoare ale confuziei profunde a oamenilor și ale agresivității provenite din această confuzie. „Democrație”, „opoziție”, „nu ne vindem țara”, „poporul”, „capitalism”, „muncă”, toate aceste cuvinte goale zburau prin aer ca niște păsări rănite, ciocnindu-se și sfîșiindu-se între ele într un balet macabru. Tînăra cu pricina intuise, în sinceritatea nedumeririi sale, un fapt esențial : adevărata tranziție este aceea a limbii ! Or, din acest punct de vedere, mai
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
țara mea, propietatea mea, casa mea, cu grădina mea, nevasta mea, porumbeii mei și prunii mei - a închis portarul discuția și ziarul, lămurit deplin cu marțienii. Nicu nu era de acord. El era mai degrabă liberal. Înțelesese bine că marțienii zboară și merg pe apă și călăresc pe mamuți, pe care-i știa din desenele văzute în Universul ilustrat. Așa că, în privința asta, ca în multe altele, nu putea fi de aceeași părere cu nea Cercel, deși fața lui lată, cu nas
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
vorbește și eu cel care tace și ascultă: Mereu e altfel decât credem, dragă Dan. Ai căzut din viață-n viață. Când am deschis ochii, am văzut mult cer albastru și mulți copaci îmbrăcați în chiciură. Sute de gămălii care zburau la câte-o adiere. Aerul mă strângea. Eram culcat pe spate. Mi-am cufundat ochii în cer, cu o mirare de orășean. Deodată am auzit un zgomot ca de apă care curge din țeava robinetului. Venea din imediata apropiere, din dreapta
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
și-și făceau cuib în acoperiș - era de șindrilă. Tare m-aș bucura să mai vină, mie îmi plac toate păsările, până și ciorile, iar lui Jacques, care e prietenul meu, îi plac mult pescărușii. Ne uităm la ele fiindcă zboară... Aș vrea și eu să zbor, am visat că zbor. Și Jacques visează uneori asta, săracu’. Dumneata ai visat vreodată că zbori? — Mai mult decât atât. Am zburat, spuse bărbatul, iar lui Nicu aproape nu-i veni să creadă că
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
era de șindrilă. Tare m-aș bucura să mai vină, mie îmi plac toate păsările, până și ciorile, iar lui Jacques, care e prietenul meu, îi plac mult pescărușii. Ne uităm la ele fiindcă zboară... Aș vrea și eu să zbor, am visat că zbor. Și Jacques visează uneori asta, săracu’. Dumneata ai visat vreodată că zbori? — Mai mult decât atât. Am zburat, spuse bărbatul, iar lui Nicu aproape nu-i veni să creadă că-și vede confirmată bănuiala: era un
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
și ciorile, iar lui Jacques, care e prietenul meu, îi plac mult pescărușii. Ne uităm la ele fiindcă zboară... Aș vrea și eu să zbor, am visat că zbor. Și Jacques visează uneori asta, săracu’. Dumneata ai visat vreodată că zbori? — Mai mult decât atât. Am zburat, spuse bărbatul, iar lui Nicu aproape nu-i veni să creadă că-și vede confirmată bănuiala: era un om de pe planeta Marte căzut pe planeta Pământ. Tulburat, nu îndrăzni să mai întrebe nimic. Dispăru
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
e prietenul meu, îi plac mult pescărușii. Ne uităm la ele fiindcă zboară... Aș vrea și eu să zbor, am visat că zbor. Și Jacques visează uneori asta, săracu’. Dumneata ai visat vreodată că zbori? — Mai mult decât atât. Am zburat, spuse bărbatul, iar lui Nicu aproape nu-i veni să creadă că-și vede confirmată bănuiala: era un om de pe planeta Marte căzut pe planeta Pământ. Tulburat, nu îndrăzni să mai întrebe nimic. Dispăru pentru câteva minute și se întoarse
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
dar nu și grijile de gazdă care vin odată cu ei. Timpul se topește ca fulgii de zăpadă, știi că ai câteva ore suspendate, în care nu trebuie să faci nimic-nimic, doar să plutești de-a lungul câmpurilor albe, ca și cum ai zbura. Șovăiseră înainte să pornească, fiindcă iarna trenul se împotmolea, uneori, în troiene. Dar ziarele nu anunțau viscole. — Ce se mai știe de străinul acela, găsit vineri, Dan Crețu? întrebă Agata. Lumea a început să spună tot felul de nerozii, iar
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]