136,390 matches
-
actuala stradă Lascăr Catargiu) și "Ulița Podul Verde", „pavată” cu bușteni de stejar (actualul Bulevard Carol I - numit de localnici Bulevardul Copou). În jurul anului 1680, în apropiere de Biserica Banu, meșteșugarii și negustorii mahalalei "Muntenimea de Sus" au construit o biserică din piatră și cărămidă, cu hramul „Sf. Parascheva”. Documentele vremii atestă că în a doua jumătate a sec. al XVIII-lea evreii s-au stabilit cu precădere în Muntenimea Iașilor, contribuind semnificativ la dezvoltarea economică și socială a acesteia. Într-
Muntenimea Iașilor () [Corola-website/Science/333551_a_334880]
-
1806 de către egumenii greci pe un amplasament situat la 3,5 metri distanță de locul inițial. Cu acest prilej pisania inițială, care la construcția turnului era amplasată pe zidul situat spre Ulița Mare, a fost mutată pe pe fațada dinspre biserică (în prezent aceasta fiind este depusă în Sala Gotică a mănăstirii). Turnul și orologiul au fost ulterior parțial distruse cu prilejul marelui incendiului din 1827; partea superioară a turnului a fost refăcută în 1830 însă orologiul a fost înlocuit abia
Turnul-clopotniță al Mănăstirii Trei Ierarhi () [Corola-website/Science/330448_a_331777]
-
însă orologiul a fost înlocuit abia în 1845, având de data aceasta doar un singur cadran, spre Ulița Mare. Aceste restaurări au schimbat aspectul general al turnului, acesta fiind influențat de neoclasicismului rusesc evident în special prin aspectul acoperișului. Ulterior biserica și turnul s-au degradat astfel încât lucrările de renovare erau absolut necesare. În 1880 Gheorghe I. Lahovary, Dimitrie Sturdza și Grigore G. Tocilescu, membri ai Comisiunii Monumentelor Istorice, constatând de asemenea că turnul a fost reclădit din temelii pe un
Turnul-clopotniță al Mănăstirii Trei Ierarhi () [Corola-website/Science/330448_a_331777]
-
temelii pe un alt amplasament și că ceasul din turn nu era cel vechi, pus de voievodul ctitor, ci unul modern, opiniază „ca turnul să se dărâme, neavând nici o importanță istorică sau artistică...”. În anul 1882 au început reparațiile la biserică, sub conducerea arhitectului André Lecomte du Noüy, iar în 1886 turnul a fost demolat. Deși în proiectul de restaurare era prevăzută construcția unei noi clopotnițe, până la urmă aceasta nu a mai fost realizată. Din cele opt clopote care au fost
Turnul-clopotniță al Mănăstirii Trei Ierarhi () [Corola-website/Science/330448_a_331777]
-
în 1835 prin eforturile lui Gheorghe Asachi, a fost prima instituție de învățământ superior modernă din Moldova. La 16 septembrie 1834 Sfatul administrativ al Moldovei aproba propunerea Epitropiei Școalelor de a cumpăra casele răposatului spătar Petrache Cazimir, case situate lângă Biserica Talpalari. Eforia Școalelor din Iași i-a încredințat lui Johann Freywald, arhitect austriac instalat în Moldova, amenajarea caselor Cazimir. Spațiul devenind repede insuficient, Academia a achiziționat în 1837 casele serdarului Anastasie Voinescu de peste drum, ocupate de Hotelul Petersburg, în care
Arcul Academiei Mihăilene () [Corola-website/Science/330468_a_331797]
-
După 1989, în România au apărut numeroase ieșiri publice ale oamenilor Bisericii Ortodoxe care negau drepturi sau libertăți unor minorități. Atacurile împotriva legalizării homosexualității sunt un exemplu bine cunoscut. Atacurile unor credincioși ortodocși contra membrilor și clădirilor unor secte neoprotestante, mormonilor sau martorilor lui Iehova, sunt un alt exemplu. Biserica Ortodoxă Rusă
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
ale oamenilor Bisericii Ortodoxe care negau drepturi sau libertăți unor minorități. Atacurile împotriva legalizării homosexualității sunt un exemplu bine cunoscut. Atacurile unor credincioși ortodocși contra membrilor și clădirilor unor secte neoprotestante, mormonilor sau martorilor lui Iehova, sunt un alt exemplu. Biserica Ortodoxă Rusă, cea mai mare biserică ortodoxă a lumii, nu are nici ea o istorie mai puțin marcată de intoleranță decât cea română, aceasta fiind un vechi aliat de nădejdie al despoției țariste și un dușman al toleranței si al
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
drepturi sau libertăți unor minorități. Atacurile împotriva legalizării homosexualității sunt un exemplu bine cunoscut. Atacurile unor credincioși ortodocși contra membrilor și clădirilor unor secte neoprotestante, mormonilor sau martorilor lui Iehova, sunt un alt exemplu. Biserica Ortodoxă Rusă, cea mai mare biserică ortodoxă a lumii, nu are nici ea o istorie mai puțin marcată de intoleranță decât cea română, aceasta fiind un vechi aliat de nădejdie al despoției țariste și un dușman al toleranței si al libertății religiei. Propagarea de către Biserica Ortodoxă
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
mare biserică ortodoxă a lumii, nu are nici ea o istorie mai puțin marcată de intoleranță decât cea română, aceasta fiind un vechi aliat de nădejdie al despoției țariste și un dușman al toleranței si al libertății religiei. Propagarea de către Biserica Ortodoxă Română după 1989 a unui discurs naționalist și anti-european, constituie un alt exemplu. Această atitudine este reacția de ostilitate a înalților ierarhi ai Bisericii Ortodoxe la armonizarea legislației românești cu aceea europeană, în materie de drepturi ale omului: drepturi
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
nădejdie al despoției țariste și un dușman al toleranței si al libertății religiei. Propagarea de către Biserica Ortodoxă Română după 1989 a unui discurs naționalist și anti-european, constituie un alt exemplu. Această atitudine este reacția de ostilitate a înalților ierarhi ai Bisericii Ortodoxe la armonizarea legislației românești cu aceea europeană, în materie de drepturi ale omului: drepturi pentru homosexuali, dreptul la azil politic, drepturi pentru minoritățile etnice ca și dreptul de liberă practică a religiei. Observatori avizați ai ortodoxiei consideră că credința
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
de liberă practică a religiei. Observatori avizați ai ortodoxiei consideră că credința fermă a multor credincioși ortodocși în ideea că religia ortodoxă este singura "dreaptă-credință", e susceptibilă să-i facă ostili la pluralism și la libertatea de conștiință. În fața presiunilor Bisericii Ortodoxe Române, în mai multe rânduri clasa politică românească din perioada post-1989 a fost pe punctul să capituleze și astfel să adopte niște legi cu caracter discriminatoriu în privința libertății religioase, acest deznodământ fiind evitat doar sub influența presiunilor externe, și
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
multe rânduri clasa politică românească din perioada post-1989 a fost pe punctul să capituleze și astfel să adopte niște legi cu caracter discriminatoriu în privința libertății religioase, acest deznodământ fiind evitat doar sub influența presiunilor externe, și asta în ultimul moment. Biserica Ortodoxă Română a reușit chiar performanța de a face din cursurile de educație religioasă pe care aceasta le ține în școlile publice, un subiect cvasi-obligatoriu, și asta în ciuda prevederilor legii educației ca și a unei decizii clarificatoare a Curții Constituționale
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
performanța de a face din cursurile de educație religioasă pe care aceasta le ține în școlile publice, un subiect cvasi-obligatoriu, și asta în ciuda prevederilor legii educației ca și a unei decizii clarificatoare a Curții Constituționale. Relația actuală biserică-stat stabilită între Biserica Ortodoxă Română și statul român este în dezacord cu modelele liberale occidentale, în cazul României cu greu putând fi vorba despre secularism, cât timp instituțiile publice, de la cele mai mici la cele mai mari, afișează pe pereții interiori iconografia specifică
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
cu modelele liberale occidentale, în cazul României cu greu putând fi vorba despre secularism, cât timp instituțiile publice, de la cele mai mici la cele mai mari, afișează pe pereții interiori iconografia specifică a unui cult religios, și anume aceea a Bisericii Ortodoxe Române. Atitudinea de dispreț a Bisericii Ortodoxe Române pentru drepturile omului depășește însă simpla ostilitate retorică: ca o aducere aminte a faptului că Biserica Ortodoxă Română a folosit timp de jumătate de mileniu sclavi pentru muncile necesare pe întinsele
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
cu greu putând fi vorba despre secularism, cât timp instituțiile publice, de la cele mai mici la cele mai mari, afișează pe pereții interiori iconografia specifică a unui cult religios, și anume aceea a Bisericii Ortodoxe Române. Atitudinea de dispreț a Bisericii Ortodoxe Române pentru drepturile omului depășește însă simpla ostilitate retorică: ca o aducere aminte a faptului că Biserica Ortodoxă Română a folosit timp de jumătate de mileniu sclavi pentru muncile necesare pe întinsele ei latifundii, aceasta a folosit recent populație
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
mari, afișează pe pereții interiori iconografia specifică a unui cult religios, și anume aceea a Bisericii Ortodoxe Române. Atitudinea de dispreț a Bisericii Ortodoxe Române pentru drepturile omului depășește însă simpla ostilitate retorică: ca o aducere aminte a faptului că Biserica Ortodoxă Română a folosit timp de jumătate de mileniu sclavi pentru muncile necesare pe întinsele ei latifundii, aceasta a folosit recent populație încarcerată pentru construirea de biserici și bisericuțe în instituțiile penitenciare, însă și pentru construcția unor astfel de lăcașe
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
omului depășește însă simpla ostilitate retorică: ca o aducere aminte a faptului că Biserica Ortodoxă Română a folosit timp de jumătate de mileniu sclavi pentru muncile necesare pe întinsele ei latifundii, aceasta a folosit recent populație încarcerată pentru construirea de biserici și bisericuțe în instituțiile penitenciare, însă și pentru construcția unor astfel de lăcașe de cult în afara penitenciarelor. Atmosfera de adversitate a Bisericii Ortodoxe în ce privește drepturile omului și în general refuzul modernității, are o tradiție deja veche: în perioada interbelică capul
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
mileniu sclavi pentru muncile necesare pe întinsele ei latifundii, aceasta a folosit recent populație încarcerată pentru construirea de biserici și bisericuțe în instituțiile penitenciare, însă și pentru construcția unor astfel de lăcașe de cult în afara penitenciarelor. Atmosfera de adversitate a Bisericii Ortodoxe în ce privește drepturile omului și în general refuzul modernității, are o tradiție deja veche: în perioada interbelică capul Bisericii Ortodoxe, care un timp a fost în bună tradiție cezaropapistă sau teocratică și șeful statului, a exprimat opinii antisemite și a
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
și bisericuțe în instituțiile penitenciare, însă și pentru construcția unor astfel de lăcașe de cult în afara penitenciarelor. Atmosfera de adversitate a Bisericii Ortodoxe în ce privește drepturile omului și în general refuzul modernității, are o tradiție deja veche: în perioada interbelică capul Bisericii Ortodoxe, care un timp a fost în bună tradiție cezaropapistă sau teocratică și șeful statului, a exprimat opinii antisemite și a dus o politică antisemită. Alături de alte segmente sociale, preoții ortodocși au preparat prin militantismul lor instalarea fascismului în România
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
tradiție cezaropapistă sau teocratică și șeful statului, a exprimat opinii antisemite și a dus o politică antisemită. Alături de alte segmente sociale, preoții ortodocși au preparat prin militantismul lor instalarea fascismului în România. Parte din clasa conducătoare a României burgheze fiind, Biserica Ortodoxă din perioada antebelică împărtășea și ea, prin elitele ei, convingerea claselor privilegiate că o țărănime educată și capabilă să gândească ar reprezenta un mare inconveninent. Astfel că profitând de natura superstițioasă a țărănimii, Biserica Ortodoxă a pregătit terenul viitoarei
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
conducătoare a României burgheze fiind, Biserica Ortodoxă din perioada antebelică împărtășea și ea, prin elitele ei, convingerea claselor privilegiate că o țărănime educată și capabilă să gândească ar reprezenta un mare inconveninent. Astfel că profitând de natura superstițioasă a țărănimii, Biserica Ortodoxă a pregătit terenul viitoarei ei colaborări cu născânda mișcare fascistă. Listele de membrii ale mișcărilor fasciste ale perioadei, au fost bine garnisite cu preoți orotodocși. Ca și fanaticii islamului de început de secol XXI, înaltele fețe ale Bisericii Ortodoxe
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
țărănimii, Biserica Ortodoxă a pregătit terenul viitoarei ei colaborări cu născânda mișcare fascistă. Listele de membrii ale mișcărilor fasciste ale perioadei, au fost bine garnisite cu preoți orotodocși. Ca și fanaticii islamului de început de secol XXI, înaltele fețe ale Bisericii Ortodoxe din perioada interbelică își îmbrăcau discursul patriotic în retorică religioasă, astfel că în opinia lor românii erau pe atunci pe punctul de a pierde “un război ordonat de Atotputernicul”. Cercetătorii occidentali au remarcat de multă vreme dificultățile Bisericii Ortodoxe
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
ale Bisericii Ortodoxe din perioada interbelică își îmbrăcau discursul patriotic în retorică religioasă, astfel că în opinia lor românii erau pe atunci pe punctul de a pierde “un război ordonat de Atotputernicul”. Cercetătorii occidentali au remarcat de multă vreme dificultățile Bisericii Ortodoxe, și ale societăților cu majorități ortodoxe, în a se acomoda modernității, pe scurt toleranței și științei. O majoritate a cercetătorilor în chestiunea democrației, consideră că tradiția creștin-ortodoxă este incompatibilă atât cu democrația, cât și cu secularismul și modernitatea. Lipsa
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
unii observatori, precum Victoria Clark, pe seama faptului că în această lume ortodoxă fie n-a existat vreodată o epocă medievală in sensul occidental al termenului, fie aceasta încă nu s-a terminat în est. Niște piste pentru a înțelege poziția Bisericii Ortodoxe în raport cu problema drepturilor omului, găsim în studiul intitulat “Eastern Orthodoxy and Human Rights” al cercetătorului Adamantia Pollis în publicația Human Rights Quarterly (Vol. 15, No. 2, May 1993, pp. 339-356, published by The Johns Hopkins University Press) care poate
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
Rights” al cercetătorului Adamantia Pollis în publicația Human Rights Quarterly (Vol. 15, No. 2, May 1993, pp. 339-356, published by The Johns Hopkins University Press) care poate fi util, cu atât mai mult cu cât concluziile lui sunt aplicabile tuturor Bisericilor Ortodoxe. În colțul de lume din care face parte România, diferența șocantă între eficiența și soliditatea opoziției Bisericii Catolice la comunism pe de-o parte, și tăcerea neutră, sau mai rău, de-a dreptul colaborarea Bisericii Ortodoxe cu regimurile dictatoriale
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]