136,390 matches
-
published by The Johns Hopkins University Press) care poate fi util, cu atât mai mult cu cât concluziile lui sunt aplicabile tuturor Bisericilor Ortodoxe. În colțul de lume din care face parte România, diferența șocantă între eficiența și soliditatea opoziției Bisericii Catolice la comunism pe de-o parte, și tăcerea neutră, sau mai rău, de-a dreptul colaborarea Bisericii Ortodoxe cu regimurile dictatoriale de inspirație bolșevică care încălcau drepturile omului, nu poate fi înțeleasă decât luând în seamă ce s-a
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
lui sunt aplicabile tuturor Bisericilor Ortodoxe. În colțul de lume din care face parte România, diferența șocantă între eficiența și soliditatea opoziției Bisericii Catolice la comunism pe de-o parte, și tăcerea neutră, sau mai rău, de-a dreptul colaborarea Bisericii Ortodoxe cu regimurile dictatoriale de inspirație bolșevică care încălcau drepturile omului, nu poate fi înțeleasă decât luând în seamă ce s-a întâmplat pe alte meridiane, de exemplu revoluția adusă de “teologia liberării” în America Latină, unde preoți ai aceleiași Biserici
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
Bisericii Ortodoxe cu regimurile dictatoriale de inspirație bolșevică care încălcau drepturile omului, nu poate fi înțeleasă decât luând în seamă ce s-a întâmplat pe alte meridiane, de exemplu revoluția adusă de “teologia liberării” în America Latină, unde preoți ai aceleiași Biserici Catolice s-au opus, adesea cu riscul de a plăti cu viețile lor, abuzurilor dictaturilor militare de dreapta care-și impuneau agenda conservatoare marcată de injustiție socială. Asta e cu atât mai șocant cu cât Biserica Ortodoxă n-a emis
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
unde preoți ai aceleiași Biserici Catolice s-au opus, adesea cu riscul de a plăti cu viețile lor, abuzurilor dictaturilor militare de dreapta care-și impuneau agenda conservatoare marcată de injustiție socială. Asta e cu atât mai șocant cu cât Biserica Ortodoxă n-a emis prin înalții ei ierarhi critici contra politicilor antisociale ale guvernelor care s-au succedat după 1989 și care au sărăcit populația țării, în timp ce Biserica însăși continuă să ceară statului falit fonduri importante pentru proiecte gen construcția
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
marcată de injustiție socială. Asta e cu atât mai șocant cu cât Biserica Ortodoxă n-a emis prin înalții ei ierarhi critici contra politicilor antisociale ale guvernelor care s-au succedat după 1989 și care au sărăcit populația țării, în timp ce Biserica însăși continuă să ceară statului falit fonduri importante pentru proiecte gen construcția de catedrale; această atitudine politică neutră a Bisericii Ortodoxe, se manifestă într-un debut de secol XXI tulbure, în care populația României continuă să se confrunte cu o
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
ierarhi critici contra politicilor antisociale ale guvernelor care s-au succedat după 1989 și care au sărăcit populația țării, în timp ce Biserica însăși continuă să ceară statului falit fonduri importante pentru proiecte gen construcția de catedrale; această atitudine politică neutră a Bisericii Ortodoxe, se manifestă într-un debut de secol XXI tulbure, în care populația României continuă să se confrunte cu o sărăcie și polarizare socială extremă, ca și cum învățătura pro-justiție socială a Sfântului Ioan Gură-de-Aur ca și implicarea activă a acestuia în
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
în țările ortodoxe aflate sub regimuri comuniste, și nici în țările ortodoxe care s-au aflat sub regimuri militare (de dreapta). Explicația pentru această atitudine dezinteresată vis à vis de abuzurile contra drepturilor omului, ține cel puțin și de teologia Bisericii Ortodoxe care e prea centrată pe transcendent și în consecință prea puțin interesată de ce se întâmplă în această lume cu indivizii, preocuparea ei principală fiind... ea însăși și propovăduirea rețetei mântuirii. Această teologie ortodoxă bazată pe o viziune despre om
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
continuă să fie definită prea mult pe criterii religioase, fapt care n-are cum să ajute, de exemplu, formarea atitudinilor tolerante ale unui român (ortodox) pentru un cetățean român care e catolic, protestant sau musulman, faptul acesta explicând și apatia bisericilor ortodoxe când e vorba de opoziție la măsuri abuzive ale unor regimuri autoritare, fie ele de stânga sau de dreapta (vezi nota precedentă). Acomodându-se permanent la orice conducător lumesc, Biserica Ortodoxă se pune constant în imposibilitatea de a apăra
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
catolic, protestant sau musulman, faptul acesta explicând și apatia bisericilor ortodoxe când e vorba de opoziție la măsuri abuzive ale unor regimuri autoritare, fie ele de stânga sau de dreapta (vezi nota precedentă). Acomodându-se permanent la orice conducător lumesc, Biserica Ortodoxă se pune constant în imposibilitatea de a apăra libertatea simplilor ei membrii sau populației în general. În România, Biserica Ortodoxă a fost alături de guvernele fasciste ale perioadei intebelice, tot așa cum în Rusia ea a fost instrument de propagandă și
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
unor regimuri autoritare, fie ele de stânga sau de dreapta (vezi nota precedentă). Acomodându-se permanent la orice conducător lumesc, Biserica Ortodoxă se pune constant în imposibilitatea de a apăra libertatea simplilor ei membrii sau populației în general. În România, Biserica Ortodoxă a fost alături de guvernele fasciste ale perioadei intebelice, tot așa cum în Rusia ea a fost instrument de propagandă și control al populației de iobagi ai regimului țarist, ratând astfel să perceapă însăși esența libertății, anume aceea de calitate exclusivă
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
regimului țarist, ratând astfel să perceapă însăși esența libertății, anume aceea de calitate exclusivă a opozantului; sensurile sintagmei Rosei Luxemburg, care zicea ca libertatea este întotdeauna libertatea celui-care-gândeste-diferit (de guvern sau partid), par a fi fost bine înțelese doar de către Biserica Catolică. Alți cercetători, cum este de exemplu Elizabeth Prodromou, admițând faptul că bisericile ortodoxe au probleme în acomodarea atitudinii lor la pluralism și diversitate religioasă, subliniază faptul că această atitudine refractară se datorează cel puțin în parte fragilității acestor biserici
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
exclusivă a opozantului; sensurile sintagmei Rosei Luxemburg, care zicea ca libertatea este întotdeauna libertatea celui-care-gândeste-diferit (de guvern sau partid), par a fi fost bine înțelese doar de către Biserica Catolică. Alți cercetători, cum este de exemplu Elizabeth Prodromou, admițând faptul că bisericile ortodoxe au probleme în acomodarea atitudinii lor la pluralism și diversitate religioasă, subliniază faptul că această atitudine refractară se datorează cel puțin în parte fragilității acestor biserici după multe decenii de comunism și a lipsei lor de experiență în competiție
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
Biserica Catolică. Alți cercetători, cum este de exemplu Elizabeth Prodromou, admițând faptul că bisericile ortodoxe au probleme în acomodarea atitudinii lor la pluralism și diversitate religioasă, subliniază faptul că această atitudine refractară se datorează cel puțin în parte fragilității acestor biserici după multe decenii de comunism și a lipsei lor de experiență în competiție pe o piața spirituală liberă. Același autor observă și faptul că teologia ortodoxă, așa cum e cazul și cu teologia celelorlalte mari biserici creștine, pune accentul pe libertatea
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
puțin în parte fragilității acestor biserici după multe decenii de comunism și a lipsei lor de experiență în competiție pe o piața spirituală liberă. Același autor observă și faptul că teologia ortodoxă, așa cum e cazul și cu teologia celelorlalte mari biserici creștine, pune accentul pe libertatea și responsabilitatea individuală și egalitate, fapt care în mod logic sugerează o afinitate a acestei tradiții cu principiile elementare democratice. Accentul pus de tradiția ortodoxă pe armonie, este și el de natură în opinia acestui
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
în opinia acestui autor de a stimula scepticismul ortodox în privința diversitătii și pluralismului, sau competiției pe o piața liberă a religiei. Ca și celelalte religii revelate, faptul că credința ortodoxă face afirmații cu pretenție de adevăruri de care în opinia bisericii depinde mântuirea personală, și care nu sunt negociabile sau modificabile prin vot, este și el un element care face incertă măsura în care biserica poate avansa în acomodarea pluralismului. Același autor subliniază și faptul notabil că experiența nord-americană demonstrează că
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
religii revelate, faptul că credința ortodoxă face afirmații cu pretenție de adevăruri de care în opinia bisericii depinde mântuirea personală, și care nu sunt negociabile sau modificabile prin vot, este și el un element care face incertă măsura în care biserica poate avansa în acomodarea pluralismului. Același autor subliniază și faptul notabil că experiența nord-americană demonstrează că bisericile ortodoxe, acolo unde acestea există de suficient de mult timp într-un context al unei vechi și competitive piețe a spiritualului, nu numai
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
depinde mântuirea personală, și care nu sunt negociabile sau modificabile prin vot, este și el un element care face incertă măsura în care biserica poate avansa în acomodarea pluralismului. Același autor subliniază și faptul notabil că experiența nord-americană demonstrează că bisericile ortodoxe, acolo unde acestea există de suficient de mult timp într-un context al unei vechi și competitive piețe a spiritualului, nu numai că se dovedesc deschise la pluralism și competiție, ci chiar și excelează în utilizarea libertății religioase și
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
adăpostit, începând cu anul 1835, Academia Mihăileană, Școala de Belle Arte, Pinacoteca ieșeană și apoi Filiala Iași a Academiei Române. Spătarul Petrache Cazimir a cumpărat de la medelnicerul Ștefan Feștilă, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, un teren gol situat în vecinătatea Bisericii Talpalari pe care și-a construit o mare casă. Data la care a fost construită casa nu este cunoscută cu exactitate, ea fiind reprezentată pentru prima dată pe planul Iașului realizat de Giuseppe Bayardi în 1819. Marele incendiu din 19
Casele Cazimir din Iași () [Corola-website/Science/330505_a_331834]
-
fiind reprezentată pentru prima dată pe planul Iașului realizat de Giuseppe Bayardi în 1819. Marele incendiu din 19 iulie 1827, cu punctul de plecare în casele spătarului Ilie Burchi situate față în față cu casa Cazimir, a prefăcut în scrum Biserica Talpalari de alături, casele de pe Ulița Mare, Curtea Domnească și o mare parte a orașului, însă nu a afectat casa Cazimir. Spătarul Cazimir, ruinat în urma incendiului, a fost nevoit să închirieze casa până la moartea sa, în 1832; după 1832 casa
Casele Cazimir din Iași () [Corola-website/Science/330505_a_331834]
-
expuse lucrările cele mai importante. Arcul Academiei, construit în 1841, a fost ridicat în partea dreaptă a clădirii, comunicarea cu corpul principal al caselor Cazimir făcându-se prin construirea a două încăperi, cea de la etaj având acces la acoperișul arcului. Biserica Talpalari, cu care Academia era vecină, a funcționat ca paraclis al Academiei, comunicarea fiind asigurată printr-un pasaj în zidul de incintă al bisericii. Pe locul în care s-au înălțat casele Cazimir se găsește astăzi blocul turn de locuințe
Casele Cazimir din Iași () [Corola-website/Science/330505_a_331834]
-
Cazimir făcându-se prin construirea a două încăperi, cea de la etaj având acces la acoperișul arcului. Biserica Talpalari, cu care Academia era vecină, a funcționat ca paraclis al Academiei, comunicarea fiind asigurată printr-un pasaj în zidul de incintă al bisericii. Pe locul în care s-au înălțat casele Cazimir se găsește astăzi blocul turn de locuințe cunoscut ca blocul TAROM. Pe micul spațiu verde rămas între cinematograful Victoria și această clădire a fost amplasată o placă memorială cu următorul text
Casele Cazimir din Iași () [Corola-website/Science/330505_a_331834]
-
Bisericile de lemn din Crișana fac parte din familia de biserici de lemn românești. În Crișana, se mai păstrează aproximativ 100 de biserici de lemn, dominând patrimoniul cultural și istoric imobil al românilor din această parte a României. Bisericile de lemn
Biserici de lemn din Crișana () [Corola-website/Science/330517_a_331846]
-
Bisericile de lemn din Crișana fac parte din familia de biserici de lemn românești. În Crișana, se mai păstrează aproximativ 100 de biserici de lemn, dominând patrimoniul cultural și istoric imobil al românilor din această parte a României. Bisericile de lemn au o valoare identitară inegalabilă și inestimabilă pentru românii crișeni
Biserici de lemn din Crișana () [Corola-website/Science/330517_a_331846]
-
Bisericile de lemn din Crișana fac parte din familia de biserici de lemn românești. În Crișana, se mai păstrează aproximativ 100 de biserici de lemn, dominând patrimoniul cultural și istoric imobil al românilor din această parte a României. Bisericile de lemn au o valoare identitară inegalabilă și inestimabilă pentru românii crișeni. După primul război mondial și unirea Transilvaniei cu România, studiul bisericilor de
Biserici de lemn din Crișana () [Corola-website/Science/330517_a_331846]
-
Bisericile de lemn din Crișana fac parte din familia de biserici de lemn românești. În Crișana, se mai păstrează aproximativ 100 de biserici de lemn, dominând patrimoniul cultural și istoric imobil al românilor din această parte a României. Bisericile de lemn au o valoare identitară inegalabilă și inestimabilă pentru românii crișeni. După primul război mondial și unirea Transilvaniei cu România, studiul bisericilor de lemn din Transilvania a fost relansat de Coriolan Petranu, cel mai ambițios și bătăios cercetător din
Biserici de lemn din Crișana () [Corola-website/Science/330517_a_331846]