14,274 matches
-
ostași pecenegi să nu fie vecini cu frații lor, care erau inamici potențiali. Pecenegii au fost printre primii nomazi asiatici care au utilizat în luptă carele. Călăreții pecenegi foloseau arcul compozit scurt, securi de luptă, arcanul, lănci ușoare și purtau îmbrăcăminte de zale și armuri compuse din plăcuțe de metal. red kaganate www.kipchak.com
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
politica de dezvoltare exclusivă a industriei grele, Hrușciov a făcut să crescă aprovizionarea populației cu bunuri de larg consum și a stimulat producția agricolă. Noile politici au îmbunătățit nivelul de trai, deși au continuat să existe lipsuri în ceea ce privește bunurile electrocasnice, îmbrăcămintea și alte bunuri. Sistemul judiciar, deși aflat încă sub controlul total al Partidului Comunist, nu s-a mai caracterizat prin teroare, iar intelectualii au căpătat mai multă libertate de expresie. Pe 4 octombrie 1957, Uniunea Sovietică a lansat primul satelit
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
de celelalte zone prin croială și compoziție. Costumul codrenesc se caracterizează prin sobrietate și eleganță. Este confecționat din pânză țesută în casă în lățime de cca 50 cm. Costumul popular femeiesc se compune în principal din: cămașă - (“Spăcel”, obiect de îmbrăcăminte femeiască, asemănător cu ia.), poale largi - (“Pindileu”), sorț - (“Zadie”), năframă, opinci. Ca o notă specifică, se remarcă aspectul de alb al costumului, precum și tehnica de încrețire a pânzei pentru ornamentație. Femeile măritate au întotdeauna capul acoperit peste părul împletit și
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
oi, porci și păsări (găini, rațe, gâște, curci,bibilici etc). Ca ramură a economiei, industria este slab dezvoltată în comuna Adunați, singura ramură a sa care își găsește reprezentare fiind industria textilă prin existența unor fabrici de confecții textile și îmbrăcăminte, între acestea cea mai importantă fiind S.C. BIANCOSPINO SRL, care realizează în special marfă pentru export în Italia. Dispunând de un cadru natural deosebit comuna Adunați oferă vizitatorilor condiții prielnice pentru petrecerea vacanțelor, zona turistică Borungoci și rezervația natural-peisagistică „Costișata
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
iar o America sărăcită nu va mai fi capabilă să cumpere produse britanice. În cele din urmă, produsele britanice au fost boicotate. Negustorii din Boston au decis să nu mai folosească manșete și dantele britanice, iar meșterii nu mai purtau îmbrăcăminte din piele englezească. Spre sfârșitul anului 1765, mișcarea de boicot s-a extins în toate orașele. Măsurile de întărire a controlului a cauzat inconveniențe în aprovizionarea coloniilor, vasele ce transportau produse fiind obligate să aibă acte eliberate de oficiul vamal
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
de grăniceri. Astfel a caracterizat ziarul „Nemzeti Társalgó” din 1839 secuii care își îndeplineau îndatoririle de grăniceri: „Puțini dintre aceștia, au un meșteșug, nu sunt negustori, nu au servici, nu primesc soldă, totuși au o gospodărie cumsecade, asigură hrana și îmbrăcămintea necesară familiei destul de măricică, fac armata pe cheltuiala proporie, poartă povara vieții civile și militărești.” Cea mai importantă bogăție naturală a așezării este apa minerală. Bazinul Gheorgheni este o formație post tectonică, care s-a umplut cu sedimente din era
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
apoi și la țărani mașini de semănat, prăsitoare de porumb dintre cele mai dezvoltate din acea perioadă. Pe langă ocupațiile de bază au fost practicate sezonier, ocupații secundare că plutăritul, vânătoarea, ocupații casnice cum ar fi prelucrarea fibrelor textile, confecționarea îmbrăcămintelor și pregătirea hranei zilnice. Foarte mulți copii și și femei erau trimise la slujit în diferite orașe că de exemplu Cluj -Napoca, București chiar și Budapesta. Portul popular a apărut și a evoluat fiind influențat cel mai mult de climă
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
pregătirea hranei zilnice. Foarte mulți copii și și femei erau trimise la slujit în diferite orașe că de exemplu Cluj -Napoca, București chiar și Budapesta. Portul popular a apărut și a evoluat fiind influențat cel mai mult de climă, pentru că îmbrăcămintea călduroasă a constituit o necesitate vitală, în evoluția portului popular se dinsting două perioade. O primă perioadă a fost cea a economiei naturale, când au dominat piesele tradiționale, din materiale țesute în gospodării, din cânepă. în și lâna. O a
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
popular a început odată cu dezvoltarea economiei de schimb. Intensificarea legăturilor cu orașele Reghin și Târgu Mureș, în care s-au dezvoltat meșteșugurile, au influențat evoluția portului popular, prin apariția fabricilor de confecționare a rochiilor, sorturilor, bluzelor, vestelor și implicit al îmbrăcămintei. Portul popular a fost încet schimbat cu aceste haine confecționate de către fabrici. De- a lungul istoriei în localitatea studiată au trăit împreună două naționalități, români și maghiari. Fiecare naționalitate avea portul sau specific și tradițional. Portul național românesc a fost
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
Mărtoiu (începutul secolului al XX-lea), căminul cultural (1930) și școala primară (1930) din satul Stănești. Constantin Rădulescu Codin consemna în studiul "Literatură, tradiții și obieciuri din Corbii Muscelului": "Portul este curat al românilor din Transilvania (comuna Jina). Mai toată îmbrăcămintea e făcută din lână. Chiar sătenii cari se trag din primii locuitori ai satului se poartă tot ca mai sus. La sătenii care nu se poarte ca ei,li se zice Munteni,pe când lor își zic Corbeni." Costumul femeiesc cu
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
etc. Ocupația de bază a locuitorilor a fost agricultura , creșterea animalelor, dar și diferite meșteșuguri precum: olăritul, prelucrarea lemnului, cărăușia . Viața agrară nu poate fi completă fără a ține seama de zootehnie Animalele asigurau oamenilor o bună parte din hrană, îmbrăcăminte și forța de tracțiune în producția agricolă și nu numai. În „ Condica Liuzilor„ pe anul 1803, se menționează că oamenii aveau loc puțin , ocupându-se și cu cărăușia. Din Catagrafia pe anul 1820, rezultă că oamenii se ocupau și cu
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
băutor, dar bun meseriaș, iar a doua a lui Muntean Tănăsucă, mai săracă decât prima, și membri componenți care erau analfabeți și mult mai înapoiați cultural. Membrii celor două familii erau cinstiți și erau ajutați de săteni cu obiecte de îmbrăcăminte sau produse alimentare. Ambele familii de fierari executau toate uneltele din fier pentru uz gospodăresc (coase, sape, componente ale căruțelor, etc.). De asemenea unul dintre rezultatele principale ale muncii fierarilor era ,potcovirea cailor” cu potcoave confecționate de ei sau din
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
secolul XX (5). În decursul timpului s-au organizat târguri săptămânale în zonă: la Hațeg luni și la Pui sâmbătă.Localnicii din Livadia participau cu regularitate la aceste târguri unde își vindeau animalele sau produsele cerealiere și cumpărau obiecte de îmbrăcăminte, încălțăminte sau unelte de uz gospodăresc, obicei care s-a păstrat până în prezent. În plus la târguri se informau reciproc despre evenimentele locale sau din țară, uneori se puteau închega relații matrimoniale. Nedeile erau sărbători sătești cu caracter predominant familiar
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
frecventă a incendiilor, iar din secolul XX s-a trecut la folosirea țiglelor pentru acoperirea caselor. Majoritatea caselor aveau două încăperi: - o cameră unde locuiau, mâncau și dormeau, iar în cursul iarnii aici se instala războiul de țesut stofele pentru îmbrăcăminte, - a doua cameră în majoritatea timpului nelocuită, era mai aranjată fiind destinată pentru oaspeți și sărbători. În camera locuită majoritatea timpului se găseau 2-3 paturi, în funcție de necesități, făcute din scândură și prevăzute cu saltele de paie. De asemenea mobilierul camerei
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
era scurtă, spre deosebire de țăranii mărgineni (de pe dealurile din jur), care purtau părul lung în plete. Portul femeiesc Cămașa purtată de femei era lungă, , cămașă întru-na sau întreagă”, corespunde vechiului port românesc de pretutindeni. În trecut era numai de cânepă, pentru îmbrăcămintea din zilele de lucru, ulterior odată cu apariția bumbacului au devenit mixte sau numai din cânepă. Lenjeria de corp „poalele" era constituită din țesături de bumbac cu cânepă sau numai de cânepă, la fel și pentru cămașă de corp folosită în
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
capului sau la ceafă. Pentru purtatul pe cap al greutăților (poverilor), alimente trasportate la câmp, se purta părul împletit, încolăcit și prins cu pipteni de păr sau ace cu gămălie pe care se așezau coșurile împletite, încărcate cu mâncare “spenea”. Îmbrăcămintea de blană purtată de bărbați în timpul anotimpului friguros, consta din cojoace confecționate din piele de oaie, capră sau animale sălbatice. Pentru prelucrarea pieilor necesare confecționării cojoacelor sau pieptarelor se folosea operația veche de secole a argăsitului (tăbăcitului). Cojoacele (bundele) aveau
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Gabi, Doina, Eli, Neli, Simona, etc. • Daniel, Gabriel, Silviu, Dan, Sorin, s-a păstrat Neluțu, Marius. Astfel că deceniile de la mijlocul sec. XX, au adus odată cu instaurarea regimului comunist și a colectivizării schimbarea completă a vechiului sat (ardelenesc) în ceea ce privește vorbirea, îmbrăcămintea, obiceiuri, ocupații și mai ales mentalitatea. Desigur că toate aceste modificări (transformări) se produc normal în evoluția societății umane, nu numai în aceste zone ci peste tot în lume. Este transformarea obișnuită a societății omenești din toate timpurile, dar mediul
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
rachiul. La Cașin se obișnuiește ca rachiul să fie făcut din prune și pierje, ci nu din tescovină precum în alte părți. Industria casnică era altădată foarte dezvoltată, sătencile lucrând din lâna oilor și din cânepa cultivată de ele, atât îmbrăcăminte trebuitoare lor, cât și pentru negoț. Astfel lucrau: ițari subțiri din lână pentru vară, ițari groși, bătuți la pică, pentru iarnă, numiți cioareci, sumane, sarici, scoarțe, leicere, păretare, fote, brâie, călțuni, pânză, cămeși, și altele. Piața de desfacere a acestor
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
tematici. Colegiile ce organizează Baluri din Mai mai ample acordă o atenție sporită securității pentru a împiedica eșecul balului. Din cauza biletor adesea relativ scumpe (în jur de 100 £), unii studenți încearcă deseori să intre neautorizat, câțărându-se pe ziduri, înotand cu îmbrăcămintea de bal într-o pungă de plastic, sosind îmbracați ca gorile pretinzând că fac parte din echipa de divertisment a balului sau prezentându-se ca jurnaliști. De obicei, portarii colegiilor sunt însoțiți de personal, care este selecționat de cele mai multe ori
Balul din Mai () [Corola-website/Science/300749_a_302078]
-
începutul anului 2004 are loc întâlnirea dintre Fără Zahăr și impresarul Costi Biolan, concretizată într-o relație profesională defectuoasă. Se filmează videoclipurile pieselor "D’la sate" și "Hip-hop ș-așa". Fără Zahăr se lansează într-un parteneriat cu firma de îmbrăcăminte Junker. În toamnă începe colaborarea cu săptămânalul ieșean "Suplimentul de cultură", unde Bobi și Bobo scriu săptămânal câte un articol în rubrica " Voi n-ați întrebat, Fără Zahăr vă răspunde". În 2005 Fără Zahăr obține Discul de Aur pentru vânzările
Fără Zahăr () [Corola-website/Science/300856_a_302185]
-
se află peștera Lesiana (Ungurului), pe malul stâng al Crișului, unde în anul 1988 s-a descoperit, întâmplător, un depozit de bronzuri conținând în total 113 piese de bronz. Depozitul e format din: unelte, dălți, ciocane, arme, brățări, piese de îmbrăcăminte sau harnașament (centuri, saltaleoni, tutuli, pandantive caliciforme, falere, butoni, verigi de picior, brățări din bară de bronz, inel de prindere, ace,) fragmente de ceramică. Fragmentele de ceramică au fost găsite lângă o vatră de foc de la care pornește un strat
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
În 1756 primarul din Valea Neagră, Ion Avram adresează o cerere Episcopiei Romano-Catolice de Oradea prin care care cere fier pentru biserică spunând că aici slujește preotul din Chișcou care sub episcopii Forgach și Csaky a primit an de an îmbrăcăminte și bani fiind catolic dar Meletie menționează că satul a rămas in schismă,adică ortodox tot in același an. În 1771 sunt consemnați 34 de familii jeleri cu casă și 2 de iobagi iar în 1786 - 36 de de familii
Valea de Jos, Bihor () [Corola-website/Science/300879_a_302208]
-
1888, și a devenit celebru pe plan internațional după ce a ajuns la 86°14′ latitudine nordică în cadrul din 1893-96. Deși a renunțat la explorări după ce s-a întors în Norvegia, tehnicile și inovațiile sale de călătorie polară, în ceea ce privește echipamentul și îmbrăcămintea, au influențat o generație de expediții arctice și antarctice. Nansen a studiat zoologia la din Christiania (vechea denumire a orașului Oslo înainte de 1925), și a lucrat apoi în calitate de custode la unde cercetările lui în domeniul sistemului nervos central al unor
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
forța umană numeroasă folosite de alte expediții arctice, plănuindu-și în schimb expedița cu un grup restrâns, de șase persoane. Proviziile urmau să fie trase de oameni pe sănii ușoare, special proiectate. Mare parte din echipament, inclusiv sacii de dormit, îmbrăcămintea și sobele de gătit, a trebuit să fie proiectat de la zero. Aceste planuri au avut parte de o primire slabă în general în presă; un critic nu se îndoia că „dacă tentativa se va face după planul actual ... sunt șanse
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
vor îndrepta spre cel mai apropiat uscat, insulele Franz Josef, recent descoperite și doar schematic cartografiate. Apoi, ei vor trece în Spitzbergen de unde vor găsi un vas care să-i ducă acasă. Echipajul a petrecut restul iernii lui 1894-1895 pregătind îmbrăcăminte și echipament pentru călătoria cu sania. S-au construit caiace, pentru a fi duse pe sanie până când vor fi necesare în vederea traversării de ape. Pregătirile au fost întrerupte la începutul lui ianuarie, când vasul s-a cutremurat violent. Echipajul a
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]