13,995 matches
-
a produs schimbări majore în modul european de a face cinema, anunțând dominația postbelică a Hollywoodului asupra bătrânului continent. Nevoile propagandei de război au influențat însuși cinema tograful. În urma unei comenzi a guvernului englez pentru realizarea unui film care să îndemne la intrarea Statelor Unite în război, D.W. Griffith se duce de câteva ori pe front ca să toarne secvențe documentare. Între timp însă, America intră în război (aprilie 1917), fapt care îl determină să schimbe scenariul. Toarnă totul la Los Angeles
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
preocupările partidului legate de cinema deveniseră cu totul altele : Singura manifestare fățiș dușmănoasă de sprijinire a rebeliunii din Ungaria a fost la laboratorul de prelucrare a peliculei de la Floreasca, unde un laborant (Boris Ursati) în ziua de 24 octombrie a îndemnat pe ceilalți salariați să adopte o atitudine favorabilă rebeliunii. El a afirmat că „romînii sînt lași că nu se răscoală” etc. Este semnificativă atitudinea salariaților care nu au luat imediat atitudine în chip deosebit de energic, au înfierat manifestarea lui Ursati
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
60 : băiatului Gelu îi pute pe aici, prin România Socialistă, s- a săturat, vrea aer proaspăt, vrea să plece, și vedem un cal care sare peste obstacole, adică să treacă granița, spre Vest, asta vrea să spună tovarășul regizor Săucan, îndeamnă tinerii să plece din țară, în Franța. În rest, doar melodia formației The Animals, House of the Rising Sun, cântată însă în franceză, în care e vorba de un local rău famat, cu prostituție și droguri, ar mai fi putut
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Apelul la resursele propagandei filmate din perioada stalinistă acută e semnificativ pentru „arcul peste timp” al propagandei care se închide în ultimii ani ’80. Filmele pe teme sătești au ca principală componentă propagandistică exact inversul celei de până în 1966, care îndemna țăranii să vină să lucreze în industrie. În Dragostea mea călătoare (1981) este descurajată naveta pe care țăra nii o fac pentru a munci la oraș ca necalificați. Însuși președintele CAP Ilarion renunță la funcție și face naveta. Însă logodnica
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
fără de care viața nu poate avea cursivitatea normală în acord cu destinul ființei și, mai mult ca atât, nu poate avea un sens, pentru că nu ar împlini nevoia de transcendent pe care spiritul uman îl caută neîncetat. În afara faptului că îndeamnă la o conduită normală (fără excese), în acord cu trebuințele individuale, morala creștină pune stavilă exceselor instinctelor sociale devenite vicii (cauza atâtor nenorociri individuale și colective), ridicând ființa umană la rang de divinitate. Paulescu reușește să demonstreze nu numai cauza
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
fapt împotriva devierilor instinctelor de proprietate și dominație. Prima epistolă trimisă creștinilor din cele 5 provincii ale Asiei Mici: Pont, Galatia, Capadochia, Asia și Bitinia, începe printr-o mulțumire adresată Tatălui ceresc care l-a scăpat din ghearele patimilor și îndeamnă pe toți creștinii să se „arate vrednici de această nestimată binefacere, ducând o viață cu totul sfântă", și spune Sf. Petru „Drept aceea, încingând șalele minții voastre, trăiți în chip cumpătat, ca fii ai supunerii nemaiînsemnând dorințele de altă dată
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
apreciază că un responsabil în funcție rezervă comunicării 70% din timpul său. În cartea sa Le coeur à l'ouvrage, el analizează constrîngerile care apasă asupra sistemului de informare: transparența, condiție a democrației; instantaneitatea, posibilă din punct de vedere tehnic, îndeamnă la căutarea știrilor în exclusivitate și a ecourilor știrilor; redundanța, care ține de difuzarea publică a informației și de transmiterea ei circulară prin supravegherea mutuală efectuată de mijloacele media; în sfîrșit, simbolizarea informației prin dramatizare și spectacol. Combinarea acestor constrîngeri
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
să își impună supremația. Aceste definiri ale situației pot lua forme variate, în funcție de amestecul de argumente și de citate pe care le mobilizează. În acest caz, două metode clarifică mecanismele de definire a situației. Accentuarea dimensiunii argumentative a discursului politic îndeamnă la examinarea procedurilor logico-discursive prin care se elaborează schematizările, adică reprezentările simplificate ale situațiilor politice. Dimpotrivă, accentuarea dimensiunii narative clarifică mecanismele transpunerii în context, pe care le implică discursul electoral concomitent marcat de o retrospectivă, bilanțul acțiunii guvernamentale și, tinzînd
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
cu șase luni înainte de scadență nu este o afirmație suficientă, pentru a ruina importanța comunicării în cursul campaniei. Trebuia, in fine, reîmprospătată memoria alegătorilor și repovestite acestora peripețiile "dramei" coabitării, pentru a reactiva în ființa acestora mecanismele care i-au îndemnat la sprijinirea popularității prezidențiale. În acest sens, se poate spune despre campania președintelui, care își încheia mandatul, că era susținută în întregime de poziția instituțională. Reducînd pe cît e cu putință distanța dintre președinte și candidat, prin declarația sa tardivă
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Mecanismul care permite menținerea legitimității de acțiune și a popularității persoanei rezidă în a îmbina prezentarea problemelor ce compun agenda politică, cu vizualizarea președintelui și a legăturii care se poate stabili între cele două aspecte. În concluzie, președintele fie poate îndemna în mod justificat la dezbaterea mediatică a unor probleme particulare, pentru a-și orienta agenda în această direcție, fie poate lua personal inițiativa de a promova anumite mize. În ambele cazuri, el poate conta pe o asociere între mize și
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
mijloacele media are un impact superior asupra schimbării opiniei, față de cel al președintelui și al partidelor politice. De asemenea, sensibilitatea publicului față de informațiile oferite de mass media i-a inspirat lui E. Noelle-Neumann79 teoria spiralei tăcerii. Conform acestei teorii, sîntem îndemnați să renunțăm la ideea potrivit căreia instituțiile mediatice au efecte reduse, în beneficiul unei reevaluări a creșterii certe a contribuției acestora la instalarea unui "climat de opinie". Autorul consideră că opinia publică este opinia dominantă, conform căreia putem acționa sau
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Tipologia mesajelor partizane constituie baza apariției unui repertoriu de comunicare ce persistă în timp, atunci cînd împrejurările se schimbă și cînd se succed conținuturile actualității. Rutină discursivă, enunțuri fixe circulă transversal și asigură omogenitatea sistemului de texte. Toate acestea ne îndeamnă să credem că grupul partinic transmite membrilor săi o competență autentică de comunicare, ce trece prin dobîndirea codului, a registrelor și a întregului sistemul de mesaje, și recunoașterea acestor forme. Studiul limbajului partinic relevă ceea ce M. Offerlé numește "bunuri discursive
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
în ianuarie și apoi în primăvara anului 1990 împotriva regimului Iliescu și a ex-frontului devenit partid politic al acestuia. Aceiași oameni cumsecade însă, care îi insultau pe "huligani" golani, oameni de nimic nu ar fi ezitat, înainte de 1989, să-și îndemne fiicele să aibă o legătură cu un bun "securist" ca să trăiască liniștite! Aceiași oameni cumsecade nu au ezitat să aplaude metodele manipulatoare și brutale utilizate de președintele lor când, în 1990, acesta îi asmute pe mineri, aduși cu trenuri și
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Arad, Alba Iulia sau Craiova, la Caransebeș, Târgu Mureș și Turda. Doar în Harghita, demonstrația pașnică a majoritarilor maghiari de aici se transformă treptat în manifestări violente, la sugestia unor localnici, dar și a unor conaționali din străinătate, care îi îndeamnă să scandeze "Moarte valahilor!", "Horthy Horthy!", "Ardealul la Ungaria!", "Acum ori niciodată!". Semne Fuga lui Ceaușescu deschide o perioadă de mare incertitudine. Autoritatea care, cu o clipă mai devreme, păruse un monolit indestructibil în fața maselor revoltate se prăbușise atât de
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
chiar Petre Roman înainte de divorțul de Iliescu, se dovedesc interesați exclusiv de conservarea cu orice preț a unui electorat captiv, majoritar concentrat în zonele monoindustriale și rurale din Moldova, Muntenia și Oltenia 65. O lectură retrospectivă a evenimentelor ne poate îndemna să ne întrebăm dacă violențele care izbucnesc după nu mai mult de o săptămână la Târgu-Mureș nu vor fi fost, dacă nu provocate, măcar precipitate de explozia simbolică a Proclamației de la Timișoara. Există acum dovezi incontestabile ale faptului că violenta
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
discuția noastră. Relevant e faptul că această imagine a organizațiilor civice, și cu deosebire a AC, răspundea spontan pretenției guvernanților, care susțineau constant ideea că doar responsabilitatea față de revoluția care îi emanase și de poporul pe care îl reprezintă îi îndemna să exercite puterea. În fața acestei pretenții, AC nu-i neagă premisa, ci proiectează un imaginar de sens contrar pe care l-aș numi angelic. Liderii FSN revendică pentru ei înșiși puterea în numele responsabilității față de cetățeni, hic et nunc, AC refuză
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
se face remarcată este esențială pentru asigurarea fericirii atât pentru bărbați cât și pentru femei.”94 Prin povestirile lor, Giovanni Boccaccio și Geoffrey Chaucer fac apel nu doar la femei pentru a-și delimita mai exact poziția socială, ci îi îndeamnă pe toți cei suprimați pe nedrept în societate să ia o poziție fermă, prin exprimarea directă a voinței și a dorințelor. și în Povestirea răzeșului surprindem dorința femeilor de a fi libere: „Femeile duc jugul anevoie/ și nu se vor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
lui Dione, este cel senzual, care cere și primește privilegiul de a nu se supune nici unei teme a istorisirilor, având dreptul să spună povestiri care sunt amuzante și licențioase. Ca și autorul din Proem, el apără drepturile femeilor și le îndeamnă să încerce să se exprime cât mai liber. Această libertate este, în primul rând, una sexuală; dacă Dioneo este un feminist, feminismul trebuie definit ca fiind dreptul femeilor să aibă tot atâtea relații extraconjugale câte au și soții lor. Filostrato
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și de a uita de griji”186, dar și unei nevoi permanente de creare a unei impresii de veridicitate „fiindcă a te îndepărta de la adevăr în povestire înseamnă să înjumătățești plăcerea celor ce ascultă”187. Cu siguranță că aceasta a îndemnat-o să reproducă replicile pline de savoare, deși la granița vulgarului și rudimentarului, ale unei soții trădate, Tessa, și să ne ofere încă o mostră a ceea ce lipsa unei educații îngrijite poate aduce. Femeile din păturile de jos nu au
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
care acesta le implică, putem vorbi despre o izotopie 270 a mândriei, a autorității feminine, a nevoii de dominare prin orice mijloace. Povestirea fiecărui protagonist chaucerian debutează cu un prolog personal, în care acesta își face cunoscute intențiile sau este îndemnat de hangiu să dea curs promisiunii făcute de a relata ceva plăcut de-a lungul călătoriei spre Canterbury. Tzvetan Todorov remarca cu justețe că „personajul este o poveste virtuală, care nu este povestea vieții sale. Orice personaj nou înseamnă o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Bătrâna optează, în cele din urmă, pentru acea frumusețe tăcută, a obedienței voite.438 Istorisirea târgoveței nu reușește să își apere cauza deoarece întâlnim și alte ambiguități, argumentele aduse sunt parțiale, uneori lipsite de logică. De exemplu, perdaful conjugal îl îndeamnă pe cavaler să lase de o parte atracțiile materiale sau aspirațiile de ascensiune socială și să se dedice mai mult laturii spirituale, dar, în final, tânărul își găsește perechea potrivită, în postura bătrânei metamorfozate, și bunăstarea. Bătrâna respinge ierarhia socială
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
plăcere, și mai apoi să fie utile didactic, de aceea, poate, scriitorul italian a fost catalogat drept un „anti-Dante"580, dedicat artei pentru artă și amuzamentului. 579 „Arta este singurul lucru serios pentru Boccaccio, singurul care, în mijlocul orgiilor fanteziei, îl îndeamnă să mediteze, și care îi încrețește fruntea în mijlocul libertinajului celui mai desfrânat, așa cum se întâmplă lui Dante și lui Petrarca în momentele lor de inspirație cele mai înalte și mai pure.” Francesco De Sanctis, op. cit., p. 364. 580 Christopher Nissen
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
prezența a două uși, una înaltă și strâmtă, conducând spre viața virtuoasă, și cealaltă deschisă și mare, promițând bogății și glorie pământească. Fiecare ușă are o inscripție deasupra (ca și poarta iadului din Infernul lui Dante), și în timp ce femeia îl îndeamnă să treacă prin poarta îngustă, naratorul personaj o alege pe cea largă, demarând astfel o dispută între cei doi, bărbatul susținând necesitatea de a cunoaște toate lucrurile din lumea aceasta, pentru a-și însuși ceea ce bun și a evita răul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
destin 712), se transformă în violatori (Tereu abuză de Philomela în mod inexplicabil, nemotivat, poate chiar involuntar, dintr-o dorință brutală; Tarquin o violează pe Lucreția dintr-o pasiune care poate fi cumva explicabilă, aceea a unei competiții masculine, ce îndeamnă la concupiscență și violență 713 ). Pe lângă această imagine, oarecum deplorabilă, pe care ne-o oferă, femeile apar într-o lumină mai avantajoasă, dețin o mai mare putere politică sau financiară: „Tisbe este mult mai agresivă, mai doritoare și chiar mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
înfăptuiește niște fapte mărețe, partenera de viață se lamentează dureros și veghează neîncetat la întoarcerea celui plecat, durerea ei impresionând întreaga curte. Dar doamnele de companie reușesc să o scoată din starea depresivă în care se afla și să o îndemne către activități mai profane și mai relaxante totodată: să se plimbe, să danseze, să joace șah sau table, semn că voința femeii nu era cu totul de necombătut. și pentru că femeile îndurerate vrând-nevrând atrag atenția asupra lor, scutierul Aurel se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]