15,499 matches
-
mărfurilor exportate era stabilită de autorități, fiind subordonată necesităților capitalei. Activitatea economică bizantină era dirijată de autorități în benefiul statului și al populației bizantine, pentru asigurarea ordinii în oraș și evitarea apariției oricărei nemulțumiri sau revolte în capitală ce putea amenința tronul imperial. Ideea imperială a unui imperiu infinit în spațiu-timp a fost de origine orientală, fiind preluată de la greci de către romani, apoi de către bizantini. Eusebiu de Cezareea a fost considerat ca fiind teoreticianul ideologiei imperiale bizantine. El și dascălul său
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
politice și administrative. În politică internă se remarcă prin represaliile împotriva cercurilor aristocrației senatoriale și prin sprijinirea arianismului. După ce reprimă uzurparea lui Procopius (înalt demnitar înrudit cu Iulian Apostatul) , poartă un război la Dunărea de Jos (367-369), împotriva vizigotilor care amenințau provincile romane și sprijiniseră pe uzurpator. Sub presiunea invaziei hune, Valens acceptă stabilirea vizigotilor în sudul Dunării în 376 . Pe plan religios, deși era un adept declarat al arianismului, a devenit intolerant cu toate celelalte doctrine creștine. Jaful la care
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
cu Eudoxia, fiica unui ofițer franc din armata romană. Acesta a întâmpinat problema vizigotilor, ce se stabiliseră în partea de nord a Peninsulei Balcanice, conduși de Alaric, ce a pornit cu populația sa spre Moesia, Tracia și Macedonia, capitală fiind amenințată. Ulterior, goții și-au îndreptat atenția spre Grecia, traversând Tesalia, jefuind Beotia și Attica, Corint, Argos și Sparta, dar cruțând Atena. În urmă intervenției lui Stilichon din vest în Grecia, Alaric a fost respins și s-a îndreptat spre nord
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
urmă intervenției lui Stilichon din vest în Grecia, Alaric a fost respins și s-a îndreptat spre nord, spre Epir. Arcadius a fost nevoit să-i ofere titlul militar de Magister al armatei din Illyricum. Alaric a încetat să mai amenințe Imperiul Roman de Răsărit și și-a îndreptat atenția doar spre Italia. Goții aveau o mare influență în societatea romano-răsăriteană, aceștia ocupând posturi militare și administrative înalte ca generalul got Gainas , iar partidul germanic era foarte influent, aflat în conflict
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
vizigotilor) sau Breviarul lui Alaric fiind inspirat după codex. Sub domnia lui Teodosiu, Zidurile Constantinopolului au fost lărgite pentru că orașul depășise perimetrul zidului lui Constantin cel Mare. Jefuirea Romei de către Alaric a fost luat drept un avertisment serios pentru Constantinopol, amenințat de raidurile hunice. Zidurile au foost construite în două rânduri. În 413, când Teodosiu era doar un copil, prefectul pretoriului, Antim, a ridicat un zid prevăzut cu turnuri ce se întindea de la Marea Marmara până la Cornul de Aur. Un alt
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
cele două ziduri fiind separate de o terasă și șanțul adânc care înconjura zidul exterior. S-au mai construit noi ziduri de-a lungul litoralului sub administrația perfectului Cyrus. Attila a invadat Imperiul Roman de Răsărit, devastând Peninsula Balcanică, și amenințând Constantinopolul. Împăratul roman, Theodosius al II-lea a negociat cu Attila pentru pace , acceptand predarea a peste 6.000 de kilograme de aur ca tribut, fiind de acord să plătească 2.100 de pfunzi de aur pe an pentru ca hunii
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
Dunărea și pătrundeau adânc în teritoriile bizantine. Au ajuns până la periferia capitalei și au pătruns până la Hellespont, au traversat Grecia până la Istmul Corint și litoralul Mării Adriatice în vest. Slavii aveau intenția de a se îndrepta spre litoralul Mării Egee. Au amenințat Tesalonicul. Trupele imperiale au opus rezistență și i-au silit pe slăvi să se retragă dincolo de Dunăre, chiar dacă nu toți s-au retras. Gepizii germanici și cutrigurii au invadat Peninsula Balcanică dinspre nord. În 558-559, cutrigurii, conduși de Zabergan, au
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
nevoie de sprijinul acestuia. A disputat problema celor Trei Capitole, privind trei scriitori: Teodor de Mopsuestia, Teodoret de Cir și Ibas de Edesa. La presiunea monofiziților, Iustinian a emis un edict prin care anatemiză operele celor trei scriitori și îi amenință pe cei care îndrăzneau să le apere sau să le aprobe, fiind semnat de toți patriarhii și episcopii. Ca să atragă Biserica romană de partea sa, Iustinian l-a chemat pe papa Vigilius la Constantinopol. Acesta s-a opus edictului și
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
unde a fost familiarizat cu obiceiurile și practicile bizantine. În urma creșterii taxelor bizantine, Simeon, ca țar al bulgarilor, protestează. Ignorat de Leon VI, a invadat Tracia și Macedonia. Împăratul face apel la maghiari care îi înving pe bulgari. Țaratul Bulgar amenință de multe ori capitala bizantina și și-a extins frontieră până aproape de Tesalonic. După moartea lui Simeon în 927, Petru, fiul acestuia, a încheiat pace cu Bizanțul. Roman I Lecapenos îi recunoaște lui Petru titlul de basileu al bulgarilor, intrând
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
nu amintește despre această schismă; ea părea o ruptură care putea fi reparată la un moment dat. Relațiile statului bizantin cu Papalitatea au fost unele de apropiere pe parcursul secolului XII. Alexios I Comnenul încearcă să obțină coroana Occidentului din partea pontifului amenințat la Roma. Există o corespondență între Petre Venerabilul și autoritățile bizantine (Patriarhul Constantinopolului, împăratul), în care tonul folosit este unul cât se poate de elogios la adresa împăratului bizantin.La mijlocul secolului XII Manuel I Comnenul se aliază cu Papalitatea împotriva lui
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
o scrisoare adresată moștenitorului tronului Imperiului Romano-German, Henric VI, Barbarossa îi cere să facă apel la Papă să organizeze o cruciadă împotriva Bizanțului, și ia flota venețiană pentru a lua cu asalt Constantinopolul.După moartea lui Frederic Barbarossa, Henric VI amenință Bizanțul și obține chiar plata unui tribut din partea Constantinopolului. Moartea timpurie a lui Henric VI și izbucnirea unui conflict între posibilii moștenitori ai tronului au făcut ca Imperiul Romano-German să nu se implice în Cruciada a IV-a. În vara
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
-i aducă în imperiu și pe genovezi (1169).Venețienii îi solicită lui Ioan II Comnenul să reînnoiască tratatul, dar acesta refuză, iar un conflict izbucnește între cele două părți (1122-1126). Venețienii atacă și cuceresc mai multe insule grecești, ajungând să amenințe chiar Constantinopolul, moment în care, Ioan II Comnenul, neavând o flotă puternică pentru a țină față celei venețiene, cedează și acceptă reînnoirea privilegiilor. Manuel I a considerat că Veneția poate deveni un aliat împotriva normanzilor, în 1148.Această alianță nu
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
în Europa. Turcii considerau că prințul Karl von Hohenzollern-Sigmaringen, acceptând cererile aristocraților români, s-a pus în fruntea unei insurecții armate contra Imperiului Otoman, drept pentru ca trupele sultanului vor invada provincia pentru a-l alunga. Noul domn român, știindu-se amenințat de Înalta Poartă, se va grăbi, de altfel, de îndată ce a ajuns în România, să îmbarce armata într-o serie de reforme modernizatoare inspirate, care doar într-un deceniu distanță se vor fi dovedit salvatoare pentru națiune și dinastie. Obiecțiile adversarilor
Carol I al României () [Corola-website/Science/296762_a_298091]
-
după acceptarea „schimbului” de la San-Stefano și modificarea articolului 7 din Constituție, care până în acel moment prevedea acordarea dreptului de vot doar persoanelor de rit ortodox. De asemenea, consolidarea unirii Moldovei cu Țara Românească, eliminarea relativei „șubrezimi” și a pericolelor ce amenințau continuu mărețul act al Unirii de la 5 - 24 ianuarie 1859, precum și intrarea țării în rândul națiunilor suverane, prin proclamarea României ca regat, în anul 1881, au fost toate urmări directe ale Războiului de independență, confirmat de sus-numitul "Tratat de la Berlin
Carol I al României () [Corola-website/Science/296762_a_298091]
-
lor religie. În Sachsen, azi Germania de nord, saxonii continuă să practice „religia barbară”, în sud longobarzii au conflicte cu Biserica Catolică de la Roma, în Cordoba sarazinii se extind spre nord, iar în est apare pericolul invaziei avare, toate acestea amenințând Imperiul Franc. În anul 772 încep războaiele cu saxonii care durează timp de 32 de ani. După aceste războaie Carol este denumit (Pater Europae). Scopul acestor războaie era convertirea la catolicism și alipirea de Imperiul Franc a teritoriului saxonilor care
Carol cel Mare () [Corola-website/Science/296772_a_298101]
-
teritoriului saxonilor care trăiau între Marea Nordului și Munții Harz respectiv între Elba și Rin. În martie 773 lui Carol i se cere ajutor de către legatul papal trimis la curtea sa, împotriva longobarzilor care trăiau în nordul Italiei de azi și amenințau Roma papală. Carol pornește o expediție militară din martie 773 până în vara anului 774, când reușește să-l învingă pe "Desiderius", regele longobarzilor. Carloman, fratele mort și fostul rival a lui Carol, se căsătorise cu fiica lui Desiderius, regele longobarzilor
Carol cel Mare () [Corola-website/Science/296772_a_298101]
-
de Habsburg, care, potrivit ziarului The New York Times, "au colaborat atât de strâns cu rușii, încât au devenit cunoscute drept «mătușile roșii» ale Regelui". Există câteva relatări asupra motivelor abdicării lui Mihai. Potrivit acestuia, prim-ministrul comunist Petru Groza l-ar fi amenințat cu un pistol și cu șantajul că urma să execute 1.000 de deținuți studenți dacă nu abdică. Într-un interviu din 2007 pentru "New York Times", Regele Mihai rememorează evenimentele: "A fost șantaj. Mi-au spus " Dacă nu semnezi imediat
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
Regele Mihai rememorează evenimentele: "A fost șantaj. Mi-au spus " Dacă nu semnezi imediat, suntem obligați - de ce obligați, nu știu - să ucidem peste 1.000 de studenți pe care-i aveau în pușcărie". Potrivit revistei "Time", guvernul comunist ar fi amenințat cu arestări ulterioare a mii de oameni, nu cu unele anterioare, și că apoi va scufunda țara în sânge, dacă Mihai nu abdică. Pe de altă parte, potrivit unor articole din "Jurnalul Național", din care unul citează arhivele Securității române
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
iar că la 30 decembrie 1947, ziua abdicării, „poporul a făcut un divorț - și decent și elegant - de monarhie”. Potrivit liderului comunist albanez Enver Hodja, care rememorează conversațiile avute cu liderii comuniști români privind abdicarea regelui, Mihai ar fi fost amenințat de către liderul PCR Gheorghe Gheorghiu-Dej cu un pistol și nu de Petru Groza, pentru a determina abdicarea. Regele ar fi fost apoi lăsat să plece din țară însoțit de câteva persoane din anturaj și, după cum confirmă liderul sovietic Nikita Hrușciov
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
confirmă liderul sovietic Nikita Hrușciov, rememorând confesiunile făcute de Dej, cu orice bunuri dorite, inclusiv cu rubine și aur. Hodja nu menționează în cartea sa vreun șantaj comunist cu vreo execuție, dar afirmă că liderii comuniști români l-ar fi amenințat pe Mihai cu trupele lor armate loiale, care încercuiseră palatul regal și trupele acestuia, loiale lui Mihai. Potrivit unei relatări din revista "Time", la începutul lui 1948 ar fi existat negocieri între Regele Mihai și guvernul comunist privind recuperarea unei
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
cele din anii 553, 557 (două cutremure care au dus la prăbușirea uimitoarei cupole), 869, 986 (deteriorări care au dus la gândul închiderii definitive a bisericii) și 1348 (prăbușirea părții de răsărit a cupolei). Se apreciază că un cutremur devastator amenință metropola în următoarele decenii. Desigur că și fenomenul tsunami este un motiv de teamă al specialiștilor. Studiile arată că reguli stricte antiseismice nu s-au emis și nici aplicat de către constructorii turci. Se poate spune că până acum s-a
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
cu Tunel, Rosoanea, Viloanea, Trailoanea, Îndărătnica dintre Ruari și Îndărătnica de la perete, Firizoanea, Popascu, Humbroanea, Maxinoanea, Vamolea, Brusoanea, Lăiața, Moară din Țarina, Podu Ilochii, etc. Pe fondul transformărilor postrevoluționare ( 1989 ), mai multe mori au fost lăsate să cadă în paragină, amenințând astfel întregul sit mulinologic. În sprijinul acestui muzeu în aer liber au sărit cei de la Muzeul Astra din Sibiu, care, contactând fonduri europene, au recondiționat morile prin programul Euroart. Odată, cu mult timp în urmă, pe vremea prinților și prințeselor
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
Sătenii din Bădeni au luptat împotriva exploatării nemiloase a arendașilor și a boierilor. Astfel, ziarul Drapelul relata, pe 16 martie 1889, că la Bădeni „s-au întâmplat oarecare neregularități cu ocazia unei cercetări făcute de...subprefect...D-sa a fost amenințat de un țăran care i s-a adresat zicîndu-i: Ori dizolvarea consiliului(comisiei funciare -n.a.), ori tot de o moarte o să mor. Se mai zice că un început de răscoală era organizat, dar a fost potolit...Cazul astăzi se
Bădeni, Iași () [Corola-website/Science/301258_a_302587]
-
documentele recente, vatra satului Sticlăria datează din epoca preistorică, fragmente de ceramică de tip Precucuteni fiind descoperite în punctul Prisecaru-Bița D.-Pintilie C. De asemenea, pădurile din zonă deveneau adăpost sigur pentru populațiile aflate în satele din vale, atunci când erau amenințați de populații străine sau de lăcomia boierilor. Oamenii locului, care se îndeletniceau cu cultivarea plantelor, creșterea animalelor, exploatarea carierelor de piatră și prelucrarea lemnului, nu erau calificați pentru fabricarea obiectelor din sticlă, așa că au fost aduși lucrători din Galiția. Pentru că
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
folosit, pe lângă podul deja existent, și bușteni și scânduri așezate peste mlaștină. Artileria, archebuzierii și infanteria română au reușit să oprească atacul. În același timp însă, spahiii din flancul drept al otomanilor au trecut râul printr-un vad și au amenințat întreaga aripă stângă a românilor. Atacat cu putere frontal și din flanc, Mihai a ordonat retragerea eșalonului întâi către rezervele din spatele Călugărenilor, din cauza presiunii inamicului românii fiind nevoiți să abandoneze tunurile. După ce s-a terminat retragerea și toate trupele române
Bătălia de la Călugăreni () [Corola-website/Science/301421_a_302750]