13,774 matches
-
Spectacole de dans profesionist Spectacole de amatori Muzee Monumente istorice Galerii de pictură Circ Teatru 49 49 23 31 10 9 3 3 10 10 6 8 14 20 30 33 28 30 23 25 9 13 14 16 Practici audiovizuale Televiziune (în fiecare zi) Video (o dată pe săptămână) Radio (în fiecare zi) Discuri și casete 73 77 13 28 66 69 21 27 Sursa: după Olivier Donnat, 1998. • Problematicile ministerului: democratizare sau evaluare? La ce servesc, de fapt, anchetele astfel
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sunt asociate profesiilor din domeniul "informării, artei și spectacolelor". "Profesii în domeniul informării, artei și spectacolelor" (recensământ din 1990) jurnaliști, secretari de redacție (29 000); autori literari, dialoghiști, scenariști (6 000); bibliotecari, arhivari, conservatori (12 000); cadre din presă, editare, audiovizual și spectacole (11 000); cadre artistice din spectacole (6 000); cadre tehnice din realizarea spectacolelor live și audiovizuale (9 000); artiști plasticieni (20 000); artiști profesioniști din domeniul muzicii instrumentale și vocale (16 000); artiști dramatici, dansatori (12 000); profesori
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
1990) jurnaliști, secretari de redacție (29 000); autori literari, dialoghiști, scenariști (6 000); bibliotecari, arhivari, conservatori (12 000); cadre din presă, editare, audiovizual și spectacole (11 000); cadre artistice din spectacole (6 000); cadre tehnice din realizarea spectacolelor live și audiovizuale (9 000); artiști plasticieni (20 000); artiști profesioniști din domeniul muzicii instrumentale și vocale (16 000); artiști dramatici, dansatori (12 000); profesori de artă (22 000); artiști de varietăți (9 000). După Alain Desrosières și Laurent Thévenot, Les Catégories socio-professionnelles
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Legea de referință este cea din 11 mai 1957, referitoare la proprietatea intelectuală și artistică. Aceasta se interesează, în formula nouă (iulie 1985), de "drepturile autorilor și ale artiștilor-interpreți, ale producătorilor de fotograme și videograme și ale întreprinderilor de comunicații audiovizuale" (Codul de proprietate intelectuală, legea din 1 iulie 1992). Artistul-interpret este "cel care reprezintă, cântă vocal sau instrumental, recită sau execută în orice altă manieră o operă literară, artistică, un număr de varietăți, de circ sau de marionete". Dacă interpreții
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
este aici mai mică [...]. Artiștii-interpreți sunt într-o situație foarte fragilă din cauza puternicei dependențe față de partenerii economici [...]. Artistul-interpret este foarte frecvent un salariat [...], și nu un profesionist exersându-și liber arta. Când artistul-interpret încheie un contract pentru realizarea unei opere audiovizuale, acest contract prevede prezumția de cesiune a drepturilor". Jean-Marie Pontier et alii, 1996, pp. 254, 262, 267 și 273. Capitolul 8 Rutinizarea culturală În capitolul precedent, obiectivul era să arătăm că, printr-un fel de mișcare de sus în jos
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
mai mari decât cele ale statului central. Tabelul 2. Finanțarea publică a culturii (miliarde de franci, 1993) Statul central: 37 de milioane de franci (50,1 %) Colectivități locale: 49,9 % Ministerul Culturii 19,6 % Alte ministere 28 % Conturi speciale (cinema, audiovizual, carte) 2,5 % Comune 40,6 % Departamente 5,4 % Regiuni 2 % Sursa: DEP Departamentele au alocat 5 miliarde, adică 2,4 % din cheltuielile lor generale; regiunile, doar 1,6 miliarde (2,6 % din cheltuielile lor generale); în schimb, cele 841
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
astrologică etc. Ele sunt aducătoare de venituri și se prezintă sub forma rețetelor zilnice de sănătate, fericire, dragoste, împliniri materiale și profesionale. Este vorba, în principal, de rubricile de astrologie care populează mai toate aparițiile de presă scrisă, dar și audiovizualul. În viziunea responsabililor de programe radiofonice și de televiziune, ziua trebuie să înceapă cu bună dispoziție și cu un set de previziuni astrologice. Formulările lor sunt lacunare și lapidare. Nimic din dimensiunea magico-religioasă și metafizică a divinației de altădată nu
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de idei, dramaparabolă etc. fiind un „teatru fără eveni mente“. Dra maturgia contemporană propune spectatorului un desen epic minimal, o situație exis tențială, o ipostază a condiției umane, pe care le problematizează, le dezvoltă prin dialo gul conflictual, prin simboluri audiovizuale, prin metaforă scenică sau para bolă ori alegorie. Construcția subiectului în opera dramatică este influențată de imperativul duratei limitate a spectacolului (23 ore) și de cel al convențiilor teatrale: - Expozițiunea este concentrată, fiind înlocuită uneori prin prolog. În teatrul modern
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
acele school massacres a căror prezentare mediatică, intens televizată, este un element atât de important încât în directivele directorului de școală din SUA este inclus modul de a face față presei în caz de incidente majore, știindu-se că valul audiovizual poate fi la fel de traumatizant pentru comunitate ca masacrul însuși (Cornell, 2003). Dintre crimele în masă produse în școli, se rețin cel mai adesea crimele comise de tineri. Se cuvine să ne amintim totuși că aceste crime sunt mult mai frecvent
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ale acestei gene. Gena devine vizibilă cu ochiul liber (bioluminiscentă de o nuanță verde-deschis strălucitoră în momentul expunerii sub lumină ultravioletă. Artistul a creat cu ajutorul acestei gene și alte creaturi transgenice (plante, pești, bacteriiă care pot fi controlate prin sistemul audiovizual al biobotului din perspectiva căruia spațiul poate fi experimentat și prin intermediul căruia se efectuează simbioza organism-mașină. Animalele, plantele și bacteriile alterate genetic sunt plasate în instalații unde acestea pot interacționa cu roboți biologici și unde privitorii-vizitatori le pot modifica local
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
4) XtremPC (www.xtrempc.ro,articole descărcate în 22.II.2006) "România liberă" (cotidian: toate numerele dintre 1.II. și 28.II.2006) "Suplimentul de cultură" (săptămânal: 4 numere, apărute între 28.I. și 24.II.2006). ÎNREGISTRĂRI DIN PRESA AUDIOVIZUALĂ (TV): Acasă TV (9.IV.2002) Antena 1 (9. IV.2002) Antena 3 (între 17.II. - 22.II.2006 și 25.II. - 28.II.2006) Mix TV (9. IV.2002) Pro TV (10. IV.2002) Realitatea TV (22.II., 27
[Corola-publishinghouse/Science/85034_a_85820]
-
2000. Volceanov, A., G. Volceanov, Dicționar de argou și expresii familiare ale limbii române, București, Editura Livpress, 1998. ZF. "Ziarul de Iași". "Ziua". "Ziua de Cluj". III. În articolul Croitor et al., "Tendințe morfosintactice ale limbii actuale manifestate în mass-media audiovizuală", se menționează lista posturilor de radio și TV și perioadele în care au fost monitorizate. * Unificarea și revizia surselor (și a siglelor) pentru întregul volum a fost realizată de Alexandru Nicolae. --------------- ------------------------------------------------------------ --------------- 1
[Corola-publishinghouse/Science/85034_a_85820]
-
Că în teatrul lui Artod, cuvântului îi este rezervat ultimul rol, iar primul gesturilor, plasticității, sunetelor, prezenței fizice a actorilor. La Pariziana totul capătă aspectul unui joc: apariția spectaculoasă în scenă prin impactul imediat, gesturile și cuvintele ulterioare că șoc audiovizual care incearca dezlegarea enigmei. Șocul vizual este cel mai puternic. Pariziana creează mizanscene în care este vizibilă, chiar conceptualizata, o nouă idee de teatru, susținută de o imagine conturată în întregime prin relația actorului cu spațiul, promovată de reformatori ai
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
fifteen‑thirty, fif‑ teen‑forty) cu care Anca încearcă să-l învețe pronunția british pe muncitorul Radu, în vreme ce se plimbă împreună pe lângă terenurile Doherty de lângă Operă. Ele contracarează amuzant și omenește gravitatea dialogurilor conspirative despre grevă și manifeste. În spațiul audiovizual creat de Pintilie și echipa lui, extraodinarul chip al Irinei Petrescu nu mai aparține unei uteciste ilegaliste, e chipul fragil al Frumuseții Drepte ce va fi strivită inexorabil de Brute. De fapt, Lucian Pintilie redescoperă în Duminică la ora 6
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
expresive, ci și eficiență socială. Dimensiunea structurală ne trimite la canalele, rețelele și mediile prin care se desfășoară fluxul comunicării. În acest sens, se face distincție între canalele instituționale (cum ar fi parlamentul sau administrația), canalele mediatice (presa scrisă și audiovizuală) și canalele interpersonale (grupuri sociale, relații interumane). Cîmpul teoriilor explicative se inspiră, mai curînd, din zona sociologiei comunicării decît din cea a științelor politice. Comportamentul, sistemul, interacțiunea și dialogul sînt principalele concepte cu care se încearcă surprinderea logicilor de funcționare
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
structurale definesc materialul de tratare a informației. În general, pentru comunicarea politică se face distincție între canalele instituționale, precum parlamentul sau administrația, canalele organizaționale, cum sînt partidele politice și alte forțe organizate, canalele mediatice, precum organele de informare scrisă și audiovizuală și canalele interpersonale constituite de grupuri sociale și de relațiile interumane. Conceptul de rețea trebuie folosit cu precauție, fiindcă semnificația lui se schimbă în funcție de contextul în care este utilizat. Trebuie făcută deosebirea între rețeaua socială și rețeaua de comunicație. Cea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
sector a fost bine stabilită, iar industria ei prospera, publicitatea politică a fost limitată, întrucît i-au fost micșorate condițiile de aplicare practică prin adoptarea unui nou cadru legislativ privind finanțarea și principiile morale în activitățile politice. De altfel, echipamentul audiovizual în locuințele populației se ameliorează rapid, așa cum arată, de exemplu, progresia parcului de televizoare în Franța, care număra 125000 receptoare în 1955, 988000 în 1959, 3,4 milioane în 1963, 7,4 milioane în 1967. În 1973, 79% din populație
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
125000 receptoare în 1955, 988000 în 1959, 3,4 milioane în 1963, 7,4 milioane în 1967. În 1973, 79% din populație poseda televizoare (14,5 milioane), iar în 1988 procentul depășește 94%, cu 28 milioane de aparate. Avîntul mijloacelor audiovizuale de comunicare în masă schimbă condițiile de funcționare ale comunicării politice și facilitează aplicarea noilor tehnologii politice. I. Mediatizarea vieții politice Auzim, din ce în ce mai des, afirmația că mijloacele media au un rol tot mai important în viața politică atît internă, cît
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
au un rol tot mai important în viața politică atît internă, cît și internațională. Nu doar profesioniștii care activează în politică acordă o atenție susținută pregătirii strategiilor mediatice, dar și populația obține informațiile esențiale grație mijloacelor mediatice, cele oferite de audiovizual fiind considerate mai credibile. Dar ce se înțelege prin media în acest context? În teoria generală a comunicării, termenul desemnează orice mijloc de comunicare, natural sau tehnic, care permite transmiterea unui mesaj. În limbajul curent, sensul termenului este mai restrictiv
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
denotă presiunea exercitată de mediatizare asupra desfășurării vieții politice. Tot astfel, ea a dus la o instituționalizare a comunicării politice, prin crearea, în 1976, a unei structuri de comunicare guvernamentală, [SID], iar din 1982, a unei instanțe pentru reglarea comunicării audiovizuale. În 1989, urmînd Înaltei Autorități pentru Comunicare Audiovizuală și CNCL, CSA a primit misiunea de a asigura reglarea comunicării audiovizuale în mod independent față de putere și într-un peisaj audiovizual prelucrat prin logica "deschiderii către privat"36. Acest organism are
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
politice. Tot astfel, ea a dus la o instituționalizare a comunicării politice, prin crearea, în 1976, a unei structuri de comunicare guvernamentală, [SID], iar din 1982, a unei instanțe pentru reglarea comunicării audiovizuale. În 1989, urmînd Înaltei Autorități pentru Comunicare Audiovizuală și CNCL, CSA a primit misiunea de a asigura reglarea comunicării audiovizuale în mod independent față de putere și într-un peisaj audiovizual prelucrat prin logica "deschiderii către privat"36. Acest organism are și misiunea, între altele, de a veghea la
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
prin crearea, în 1976, a unei structuri de comunicare guvernamentală, [SID], iar din 1982, a unei instanțe pentru reglarea comunicării audiovizuale. În 1989, urmînd Înaltei Autorități pentru Comunicare Audiovizuală și CNCL, CSA a primit misiunea de a asigura reglarea comunicării audiovizuale în mod independent față de putere și într-un peisaj audiovizual prelucrat prin logica "deschiderii către privat"36. Acest organism are și misiunea, între altele, de a veghea la expresia pluralistă a curentelor de gîndire și de opinie și la onestitatea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
SID], iar din 1982, a unei instanțe pentru reglarea comunicării audiovizuale. În 1989, urmînd Înaltei Autorități pentru Comunicare Audiovizuală și CNCL, CSA a primit misiunea de a asigura reglarea comunicării audiovizuale în mod independent față de putere și într-un peisaj audiovizual prelucrat prin logica "deschiderii către privat"36. Acest organism are și misiunea, între altele, de a veghea la expresia pluralistă a curentelor de gîndire și de opinie și la onestitatea informației. Este un așa-numit tratament al informației care a
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
politice controlate și în tratamentul jurnalistic al informației, constituie un al doilea pol de observare. În încercarea de profesionalizare a celor dintîi (publicitate, marketing politic și relații publice) și în încercarea celorlalți de a deveni vedete, cel puțin în cîmpul audiovizual, aceste grupări par a fi interesate, colectiv și mutual, prin promovarea încrederii în puterea sferei lor de competențe. Astfel, ei par a fi auxiliari în jocul politic, la care pot participa prin secretul, prin proximitatea puterii sau chiar dobîndind o
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
publicitare cu caracter politic au fost definitiv interzise la radio și la televiziune. În plus, în perioada precampaniei, se interzice utilizarea în scopuri propagandistice electorale, a oricărui procedeu de publicitate comercială în presa scrisă sau în orice mijloc de comunicare audiovizuală. Pentru aceeași perioadă, se interzice utilizarea apelurilor telefonice sau telematice gratuite în favoarea candidatului. În sfîrșit, în perioada celor șase luni care preced alegerile generale, "nici o campanie de promovare publicitară, cu scopul realizării sau gestionării unei colectivități, nu poate fi organizată
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]