14,936 matches
-
16 ani chinuit în cele mai grele condiții de închisoare și apoi pentru mama noastră Livia, care trăise, în plus, drama ei cu aproape 6 ani de închisoare, fiind despărțită de soț și de doi copii mici. Toată familia suferise: bunici, unchi, mătuși, veri, colegi, prieteni și toți s-au bucurat de această adevărată minune a eliberării deținuților familiei noastre. Tata, așa cum am mai spus a ieșit foarte grav bolnav, cu tuberculoză pulmonară activă, cu coxartroză bilaterală, osteoporoză a coloanei vertebrale
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Mulți îngeri vin cu aripile rupte și io tre’ să-i oblojesc. Îngerii căzuți au privirea mai tristă, ochii mai strălucitori, aura ca o cometă care moare. Să nu dea Dumnezeu să fii înger căzut. După ce s-a îndrăgostit de bunica mea, Poemul a început să-i facă unele cadouri... Idila bunicii cu poemul n-a ținut mult timp. Poemul s-a apucat de băut...” Un fragment remarcabil, probabil una dintre cele mai frumoase cântări de dragoste din poezia actuală, îl
GALAŢANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]
-
oblojesc. Îngerii căzuți au privirea mai tristă, ochii mai strălucitori, aura ca o cometă care moare. Să nu dea Dumnezeu să fii înger căzut. După ce s-a îndrăgostit de bunica mea, Poemul a început să-i facă unele cadouri... Idila bunicii cu poemul n-a ținut mult timp. Poemul s-a apucat de băut...” Un fragment remarcabil, probabil una dintre cele mai frumoase cântări de dragoste din poezia actuală, îl constituie „nunta” bunicului („Nunta am tras-o pe video, a fost
GALAŢANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]
-
La Creangă râsul devine un fel de armură, duioșia putând trece aproape neobservată”) se divulgă nu o dată deopotrivă în biografia și opera scriitorului. Nimic nu-l dezvăluie în așa măsură pe scriitor precum chenarul ironic în care el închide portretul bunicii Nastasia, nevasta lui David Creangă: „Încă n-am văzut așa femeie, să plângă de toate cele; era miloasă din cale-afară. Carne de vită nu mânca în viață, tot din astă pricină; și când se ducea sărbătoarea la biserică, bocea toți
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
viață, tot din astă pricină; și când se ducea sărbătoarea la biserică, bocea toți morții din ținterim, fie rudă, fie străin, fără deosebire. Bunicul însă era așezat la mintea lui; își căuta de trebi cum știa el și lăsa pe bunica într-ale sale, ca un cap de femeie ce se găsea.” Un portret obiectiv, luat în derâdere chiar de cel care îl realizează. O figură înduioșătoare și aproape sublimă (extraordinar este mai ales obiceiul bătrânei de a-i plânge pe
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
univers meditativ. A tradus din I. Groper și I. Manger. SCRIERI: Oglinzi fermecate, Iași, 1930; Ceasul de veghe, București, 1937; Glod alb, București, 1940; Poezii pentru copii, Chișinău, 1947; Krasnodon, Chișinău, 1950; Buzduganul fermecat, Chișinău, 1951; Nepoțica o învață pe bunica, Chișinău, 1951; Versuri noi, Chișinău, 1952; Mi-i drag să meșteresc, Chișinău, 1953; La noi în ogradă, Chișinău, 1954; Poezii și poeme, Chișinău, 1954; Bucurii pentru copii, Chișinău, 1956; Cânturi de ieri și de azi, Chișinău, 1958; Stihuri alese, Chișinău
DELEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286718_a_288047]
-
cultivă plasticitatea și muzicalitatea limbajului. Obișnuitul, realul se transfigurează metaforic, hiperbola tinde spre hieratic sau dă contur terifiantului și patologicului. Cea dintâi nuvelă a sa, Sultănica (1885), drama unei fete de la țară, mistuită de dragoste și amărăciune, dar și Bunicul, Bunica evidențiază una dintre paradigme: univers patriarhal, lume pură, mirifică, cu eresuri și mistere, legi și soroace, în care intervin uneori drame, întâmplări de spaimă. Naturismul voluptuos duce spre pitorescul și armonia liniilor din pânzele lui N. Grigorescu, iar filonul liric
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
unui roman organizat contrapunctic. Personajul lor comun, Andrei, face legătura cu romanul precedent și accentuează latura autobiografică a prozei lui G. Remarcabilă este nuvela titulară, un veritabil poem în proză: într-un moment de criză, Andrei se întoarce în casa bunicilor și descoperă într-o ladă costumele de miri ale acestora; îmbrăcând hainele mirelui de odinioară, tânărul crede că o are alături pe Marina, care îmbracă și ea rochia miresei, și amândoi se înalță într-un zbor chagallian spre munții din
GRANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287342_a_288671]
-
și al demolării valorilor sub comunism (biserici, cartiere, valori morale); Ruleta americană, cu același substrat tragic, este o comedie macabră a setei infernale de bani; Șarpele boa incriminează industria erotică ilicită, încercând să evite vulgaritatea de circumstanță prin alertețea dialogurilor; Bunica la Istanbul, satiră nostalgică, descrie indiferența în care se dispersează ultimele resturi de conștiință, iar Estul sălbatic, poate cea mai realizată dintre piese, cel puțin la nivelul jocurilor de cuvinte, își bizuie conflictul pe mașinațiile sinistre puse la cale într-
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
jitană, descinde dintr-o femeie și un bărbat care s-au căsătorit În Închisoare, prin telefon (erau cazați În stabilimente din orașe diferite), care au avut grijă să moară foarte repede, care bolnav, care Împușcat pe la spate. Crește cu Mamé, bunica, Într-o rulotă kusturițiană, pînă la nouă ani, cînd rulota și bunica dispar mistuite Într-un incendiu. Fio rămîne singurică. Familia adoptivă și orfelinatul Îi desăvîrșesc inițierea În viață. La 18 ani, Fio are o idee interesantă În privința asigurării propriei
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
În Închisoare, prin telefon (erau cazați În stabilimente din orașe diferite), care au avut grijă să moară foarte repede, care bolnav, care Împușcat pe la spate. Crește cu Mamé, bunica, Într-o rulotă kusturițiană, pînă la nouă ani, cînd rulota și bunica dispar mistuite Într-un incendiu. Fio rămîne singurică. Familia adoptivă și orfelinatul Îi desăvîrșesc inițierea În viață. La 18 ani, Fio are o idee interesantă În privința asigurării propriei subzistențe: intuiția ei morală Îi spune că oamenii, cu cît o duc
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
În vitrină, Îi ucide. Nu numai maniheismul scriitorului deranjează - așa moderat cum se manifestă el, mascat de imageria loufoque - dar mai ales inadecvarea registrelor de limbaj la condiția socială a personajelor. Puteți aprecia ușor dacă povestea spusă lui Fio de bunica ei - jitană, repet - are parte de un limbaj credibil : « pedalam cu toată viteza, trasînd o cărare prin verdele cîmpului, culcînd ierburile sub roți. » Uite-așa vorbește o declasată social, locuitoare de rulotă, ca un personaj de telenovelă proastă. Martin Page
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ed. pref. Paul Georgescu, București, 1958; Ioana, Brad, 1934; ed. îngr. și postfață Alexandru George, București, 1984; Halucinații, București, 1938; Opere, I-III, îngr. și introd. Elena Beram, București, 1970-1975; Jocurile Daniei, îngr. Nicolae Florescu, postfață Mihai Gafița, București, 1971; Bunica se pregătește să moară, îngr. și pref. Elena Beram, București, 1971; Nuvele, îngr. și postfață Al. Călinescu, București, 1976; Pseudo-jurnal, îngr. Ileana Corbea și Nicolae Florescu, pref. Nicolae Florescu, București, 1978; Romane, I-II, îngr. Elena Beram, Nicolae Florescu și
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
cu prietenii sau cu părinții. Deficiențele în cunoașterea adevăratelor valori și norme comunitare accentuează receptivitatea față de modele intens idealizate de la TV, iar oferta de alcool și droguri cultivă un fals hedonism. Nu mai există nici substituenții părinților atât de ocupați (bunici, mătuși, frați mai mariă, iar dragostea a pierdut mult teren, pentru că familiile se modernizează și se izolează în ritmurile accelerate ale cotidianului. Rolul corectiv al Bisericii a scăzut mult. Se conturează manifestări repetate de serie borderline și devine evidentă receptivitatea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
comun (Ionathan și Onofrei). În volumul următor, Fete și băieți (1971), D. propune o viziune inedită asupra relațiilor familiale, și anume o perspectivă răsturnată a raporturilor dintre membrii acestei celule sociale. Astfel, universul cotidian este violentat de poznele părinților și bunicilor, iar copiii, ființe ce dețin secretul înțelepciunii totale, stăvilesc cu greu excesele prea venerabililor înaintași. Dar virtualitățile, anunțate și finalizate parțial în nuvele, își găsesc realizarea în romanul Pribegi, noi visam (1973). Fidel aceluiași crez al prozei discontinue, aspirând la
DAMIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286665_a_287994]
-
și plasticitatea lor, multe dintre aceste versuri au devenit binecunoscute. În volumele Fluturi de noapte (1926) și Cântec de comoară (1931), tematica se referă într-o măsură mai mare la natură (anotimpurile de trecere, viețuitoarele mici) și la biografia personală (bunici, vacanțe din copilărie). Un alt volum de poezii, Licurici. Cronici fanteziste și umoristice (1930), conține un alt fel de versuri (ca subiect, nu ca stil) - adică răspunsuri și replici la diferite articole din reviste interesate să afle unde își petrece
CAZIMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]
-
Norvegia, după foarte mulți ani. Venită în SUA la o vârstă mică, nu mai vorbise norvegiana vreme îndelungată și era convinsă că uitase limba maternă, întrucât nu se mai descurca deloc cu ea. Revenită în Norvegia pentru a-și înmormânta bunica, s-a pomenit vorbind perfect cu rudele în limba copilăriei. Era însă chiar „limba copilăriei”: stârnea ilaritate și amuzament printre prieteni, întrucât vorbea tocmai ca o fetiță de 5-6 ani! Guthrie era convins că, dacă după sosirea în America ar
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
este lăsat să părăsească masa până nu termină totul din farfurie). Mai mult, activitatea de hrănire este, de asemenea, o activitate socială și mulți oameni cresc asociind anumite mâncăruri ca fiind cele care le plac: de exemplu, supa specială a bunicii sau desertul dintr-o ocazie deosebită (vacanțe etc.); aceste mâncăruri ajung să conducă la emoții pozitive, stări de bine datorate condiționării calsice. 1.3. John B. Watson și „Give me the baby”tc "1.3. John B. Watson și „Give
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
puțin preferate. Sugerăm ca o asemenea listă să fie reluată și, eventual, reîmprospătată după o perioadă de timp. Frederic H. Jones (1987) demonstra principiul lui Premack prin aplicabilitatea acestuia în activitățile școlare; Jones folosea o metaforă, intitulându-și demersul „regula bunicii” (Grandma’s Rule). Astfel, așa cum în regula bunicii mai întâi trebuie să îți termini mâncarea și apoi primești desertul, în clasă, mai întâi elevul trebuie să facă ceea ce trebuie să facă pentru ca apoi - ca o consecință directă a primei sale
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
fie reluată și, eventual, reîmprospătată după o perioadă de timp. Frederic H. Jones (1987) demonstra principiul lui Premack prin aplicabilitatea acestuia în activitățile școlare; Jones folosea o metaforă, intitulându-și demersul „regula bunicii” (Grandma’s Rule). Astfel, așa cum în regula bunicii mai întâi trebuie să îți termini mâncarea și apoi primești desertul, în clasă, mai întâi elevul trebuie să facă ceea ce trebuie să facă pentru ca apoi - ca o consecință directă a primei sale acțiuni - să facă ceea ce dorește să facă. Acest
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
bugetul cheltuielilor publice. Cea de-a treia generație actuală „Generația tranziției” (născuții începând cu 1990) este generația caracterizată de scăderea masivă a natalității pe fondul liberalizării avortului și a declinului economic din anii ‘90. Într-o oarecare similitudine cu generația bunicilor lor (a instaurării comunismului) această generație a „(re)instaurării capitalismului” va beneficia de anumite contexte mai favorabile pentru ea dar va produce și efecte negative la nivel social, prin dimensiunile mult mai mici comparativ cu generația decrețeilor. Intrarea în sistemul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
care merg la muncă în străinătate fără copii. 34% dintre copiii care au ambii părinți plecați trăiesc fără părinți de cel puțin doi ani, iar 54% de mai puțin de un an. 65% dintre acești elevi se află în grija bunicilor, 24% sunt îngrijiți de mătuși sau unchi, iar restul de 11% de alte persoane (Ibidem). Părinții plecați nu sunt preocupați de dezavantajele despărțirii de copil, cum ar fi relația tensionată cu părintele rămas acasă, lipsa unui interlocutor când copilul are
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
multe dintre ele având doi-trei copii. Sunt numeroase cazurile în care pleacă mama (femeile găsind mai ușor de lucru) sau ambii părinți, pe perioade ce pot varia între câteva luni și câțiva ani. În această situație, copiii rămân în grija bunicilor, a altor rude, a fraților/surorilor mai mari (dar poate tot minori) sau chiar a vecinilor. În funcție de vârsta copiilor rămași acasă, de perioada de absența a părinților sau a unuia din ei, la prima vedere, efectele sunt apreciate de copii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
500 g cartofi fierți tăiați rondele, 3 cepe tăiate peștișori, 2 legături de ridichi tăiate rondele, 5 cremvurști fierți tăiați rondele, 5 felii de șuncă tăiată fideluță și 200 g smântână. Se face o maioneză din trei gălbenușuri cu ulei Bunica, piper, delicat și sare. Se amestecă toate la un loc, iar la final, se ornează cu ridichi și verdeață. SALATĂ ORIENTALĂ 1 kg cartofi, 4 cepe, 2 castraveți murați, 2 căței de usturoi, o lingură de oțet, ½ de linguriță de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
verdeață, apoi se rulează sarmalele și se așează în oală în care se pun bețișoare unul lângă altul, apoi se așează frunze tocate mărunt, peste care punem sarmalele și în loc de apă, la fiert punem 2 l de vin alb. SARMALELE BUNICII 500 g carne de porc, 500 g carne de mânzat, 200 g slănină afumată, 200 g costiță afumată, 1 kg ceapă, 2 morcovi, o cană de orez, o varză murată, sare, piper, cimbru, o lingură de boia dulce Se taie
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]